Hipersomnia – cauze, simptome, tratament

Hipersomnia este o afectiune in care o persoana simte o nevoie excesiva de a dormi in timpul zilei. Aflati mai multe despre aceasta tulburare de somn din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este hipersomnia?
2. Tipuri de hipersomnie
3. Semne si simptome
4. Cauze si factori de risc
5. Diagnostic
6. Cum se trateaza hipersomnia?
7. Masuri de prevenire

Ce este hipersomnia?

Persoanele care sufera de hipersomnie se confrunta cu episoade semnificative de somnolenta, chiar si dupa ce au dormit 7 ore sau chiar mai mult. Hipersomnia mai poarta denumirea de somnolenta excesiva in timpul zilei sau hipersomnolenta. Hipersomnia este simptomul distinctiv la persoanele care sufera de sindromul Kleine-Levin.

Fiecare dintre noi ne-am simtit extrem de obositi in diferite momente ale vietii noastre. In schimb, o persoana care sufera de hipersomnie poate simti nevoia sa doarma chiar si dupa ce a dormit bine pentru numarul recomandat de ore.

Hipersomnia poate reprezenta o adevarata problema pentru ca afecteaza viata de zi cu zi a unei persoane, in timp ce aceasta se afla la locul de munca si la scoala. De asemenea, acestor oameni li se poate interzice sa conduca. Hipersomnia poate fi un indicator al unei afectiuni medicale de baza.

Cand apar primele semne

Simptomele hipersomnolentei apar de obicei intre 17 si 24 de ani. Potrivit unui articol din revista Psychosomatics, varsta medie de debut este de 21,8 ani.

Potrivit Fundatiei Americane a Somnului, pana la 40% dintre oameni prezinta din cand in cand unele simptome de hipersomnie. Daca nu este tratata, hipersomnolenta poate afecta calitatea vietii unei persoane.

Tipuri de hipersomnie

Hipersomnia poate fi de doua feluri: primara sau secundara.

Hipersomnie primara

Hipersomnia primara apare fara a fi cauzata de alte conditii medicale prezente. Singurul simptom este oboseala excesiva. Hipersomnia primara este o tulburare de somn relativ rara, care afecteaza sub 1% din populatia lumii. Este putin mai frecventa in randul femeilor decat al barbatilor si debuteaza de obicei la inceputul varstei adulte. Se intalneste foarte rar la copii.

Hipersomnie secundara

Hipersomnia secundara este provocata de alte afectiuni medicale. Printre acestea se numara apneea in somn, boala Parkinson, insuficienta renala si sindromul de oboseala cronica. Din cauza acestor afectiuni, oamenii au un somn neodihnitor noaptea si se simt obositi in timpul zilei.

Hipersomnia nu trebuie confundata cu narcolepsia, o afectiune neurologica manifestata prin atacuri de somn neprevazute in timpul zilei. Persoanele cu hipersomnie pot sa ramana treze, insa se simt obosite.

Semne si simptome

La persoanele cu hipersomnie, somnolenta excesiva nu este cauzata de o alta tulburare de baza sau de medicamente.

Simptomul principal al hipersomniei este somnolenta excesiva, care apare chiar daca o persoana a avut parte de 7 ore de somn pe noapte. Alte simptome:

• pacientul are parte de mai multe episoade de somn in timpul zilei
• persoana doarme pentru a combate somnolenta, insa nu se trezeste odihnita
• persoana doarme mai mult de 9 ore, insa nu se simte odihnita
• persoana se trezeste cu greu din somn
• se simte confuza sau ametita in timp ce incearca sa se trezeasca

Somnul excesiv poate cauza probleme la locul de munca, la scoala sau in alte activitati zilnice.

Categorii

Hipersomnolenta are trei categorii: acuta, subacuta si persistenta.

• hipersomnolenta acuta dureaza 1 luna sau mai putin
• hipersomnolenta subacuta dureaza intre 1 si 3 luni
• hipersomnolenta persistenta dureaza mai mult de 3 luni

Hipersomnolenta are o componenta similara cu a altei tulburari de somn, cunoscuta sub numele de narcolepsie. Pacientii cu narcolepsie se confrunta cu episoade de somnolenta in timpul zilei.

Cu toate acestea, persoanele cu narcolepsie sustin de cele mai multe ori ca episoadele de somnolenta apar sub forma unor ”atacuri” subite de somn. In schimb, episoadele de hipersomnie tind sa se produca treptat.

Cauze si factori de risc

Cercetatorii inca depun eforturi pentru a descoperi ce procese si interactiuni din creier provoaca hipersomnia. Se poate intampla ca, in cazul unora, sa creasca nivelul substantelor chimice cerebrale despre care se stie ca provoaca somnolenta. Aceasta stimulare poate avea efectul unei pastile de dormit.

Cu toate ca nu au identificat inca substanta sau molecula care ar putea provoca hipersomnia, cercetatorii cred ca implicata este o substanta numita acid gamma-aminobutiric (sau GABA), cunoscut pentru faptul ca induce somnul in creier. Medicamentele sedative utilizate in chirurgie actioneaza pe acelasi principiu ca substanta GABA pentru a mentine o persoana adormita in timpul operatiei.

Factori de risc

Factorii de risc pentru o persoana care dezvolta hipersomnolenta sunt:

• stres
• consum excesiv de alcool
• o infectie virala dezvoltata in trecut
• traumatisme ale capului produse in trecut
• rude apropiate care au suferit sau sufera de hipersomnolenta
• istoric medical de depresie, abuz de substante, tulburare bipolara, boala Alzheimer sau boala Parkinson

Cu toate ca acestia reprezinta factori de risc cunoscuti si potentiali contribuitori la afectiune, unele persoane pot avea hipersomnie fara sa cunoasca motivul. Daca nu se cunoaste cauza tulburarii, hipersomnia se numeste idiopatica. Aceasta forma afecteaza aproximativ 0,01 pana la 0,02 la suta din populatie.

Somnolenta la batrani

Persoanele varstnice, in mod normal, dorm mai putin pentru ca, dupa un anumit timp, nivelul de melatonina (hormonul somnului) incepe sa scada. Cu toate acestea, potrivit unui studiu, daca o persoana in varsta doarme mai mult de 9 ore pe noapte, se confrunta cu un risc mai ridicat de aparitie a dementei.

Diagnostic

De cele mai multe ori, persoanele cu hipersomnie primara dorm peste 10 ore si pot fi cu greu trezite in acest timp. In ciuda faptului ca majoritatea oamenilor considera acest interval extrem de odihnitor, persoanele cu hipersomnie se vor simti in continuare obosite in timpul zilei si pot simti nevoia sa mai doarma de mai multe ori, uneori in perioade sau locuri care nu sunt considerate acceptabile social. La fel ca perioadele de somn prelungit, aceste reprize scurte de somn ofera odihna doar pentru timp scurt, iar pacientul va simti nevoia sa adoarma din nou in scurt timp.

Hipersomnia poate fi cauzata de alte tulburari de somn, desi acestea ar fi, in general, clasificate ca atare si nu ca hipersomnii. La unii oameni,p oate aparea, de asemenea, in urma mostenirii genetice si ar putea fi, de asemenea, cauzata de anumite medicamente sau droguri, leziuni ale creierului sau alte tulburari medicale precum fibromialgia.

Includerea in DSM-5

Hipersomnolenta este una dintre multele afectiuni descrise in categoria ”tulburari de somn-veghe” din Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale (The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders – DSM–5). Alte afectiuni din aceasta categorie sunt sindromul picioarelor nelinistite si tulburarile de somn cauzate de problemele de respiratie.

In multe cazuri, medicii diagnosticheaza hipersomnia eliminand alte posibile cauze ale somnolentei excesive.

Medicul ii va pune mai multe intrebari pacientului despre simptomele pe care le are. Printre acestea se numara:

• Cand le-ati observat prima data?
• Este agravata hipersomnia de un anumit lucru? Exista ceva care sa va imbunatateasca starea?
• Pentru ce alte afectiuni medicale va tratati in prezent?
• Ce tipar de somn aveti?
• Cum arata mediul in care dormiti?

Studierea somnului

Medicul va verifica, de asemenea, daca hipersomnia poate fi provocata de unul dintre medicamentele pe care pacientul le ia.

In plus, specialistul poate recomanda un studiu de somn. Pentru acest lucru, pacientul trebuie sa ramana peste noapte intr-un ”laborator de studiu al somnului”, timp in care este conectat la diferite aparate de monitorizare, cum ar fi puls-oximetria, electrocardiograma si electroencefalograma (care verifica undele cerebrale). Cu ajutorul acestui aparat, medicul poate sa decida daca somnolenta din timpul zilei este cauzata de o tulburare de somn, cum ar fi apneea obstructiva in somn.

Daca persoana nu prezinta semne ale unei tulburari subiacente sau ale unei cauze medicale, medicul poate pune diagnosticul de hipersomnie.

Cum se trateaza hipersomnia?

Stimulentele sunt cele mai prescrise pastile pentru stare de somnolenta. Printre exemple se numara:

• amfetamina
• metilfenidatul
• modafinil

Hipersomnia tratament

Exista si alte medicamente care pot trata hipersomnia. Printre acestea se numara clonidina, levodopa, bromocriptina, antidepresivele si inhibitori de monoaminooxidaza (IMAO).

Modificarea tiparului de somn

Pe langa medicamente, doctorul ii poate recomanda pacientului sa-si schimbe ”igiena de somn” pentru a avea parte de un somn mai bun.

Printre modificarile care pot fi propuse se numara:

• Evitarea substantelor stimulante inainte de culcare, cum ar fi cofeina si nicotina.
• Consumul de alcool doar cu moderatie. Cu toate ca alcoolul poate induce starea de somnolenta, consumul in exces poate afecta calitatea somnului.
• Evitarea alimentelor care provoaca arsuri la stomac sau afecteaza digestia. Printre exemple se numara alimentele facute cu creme bogate in grasimi, alimentele prajite, mesele condimentate, citricele si bauturile carbogazoase.
• Folosirea semnelor de lumina vizuala pentru a face diferenta intre zi si noapte. Pentru a face acest lucru trebuie sa va expuneti la lumina exterioara in timpul zilei si sa faceti camera cat mai intunecoasa inainte de a dormi.

Stabilirea unei rutini inainte de somn

• Stabilirea unei rutini inainte de culcare care sa-i ofere persoanei o stare de relaxare si care sa-i semnalizeze corpului ca este timpul pentru culcare. De exemplu, pacientul poate face un dus sau poate citi o carte.
• Schimbarea mediului de somn pentru a spori starea de confort. Pentru a face acest lucru, puteti stabili temperatura in camera la 15-19 grade Celsius, puteti evita lumina din surse artificiale, cum ar fi telefoanele mobile si computerele, si puteti schimba salteaua cu una mai confortabila.

Tratamente naturiste pentru hipersomnie

Medicii va mai pot recomanda sa evitati complet somnul in timpul zilei prin utilizarea de stimulanti, sa inlaturati reprizele de somn in mod sistematic sau sa incercati sa adormiti in timpul zilei in mod echilibrat si la ore si in locuri adecvate. Medicii trateaza hipersomnia in functie de fiecare pacient. Obiectivele ar trebui sa fie ambitioase, insa realiste.

Masuri de prevenire

Nu exista nicio modalitate de a preveni unele forme de hipersomnie. Puteti reduce riscul de hipersomnie prin crearea unui mediu linistit de somn si prin evitarea alcoolului. De asemenea, evitati medicamentele care provoaca somnolenta si evitati sa lucrati noaptea tarziu.

Referinte:

1. https://www.medicalnewstoday.com/articles/318677
2. https://www.healthline.com/health/hypersomnia
3. https://www.webmd.com/sleep-disorders/hypersomnia
4. https://www.sleepassociation.org/sleep-disorders/more-sleep-disorders/hypersomnia/