Distonia vegetativa – cauze si simptome

Distonia vegetativa este o problema ce are la baza anumite disfunctionalitati ale sistemului nervos vegetativ. Iata care sunt cauzele si simptomele.

Cuprins:

1. Ce sunt distoniile?
2. Ce este distonia vegetativa
3. Cauze
4. Simptome
5. Tipuri de distonie vegetativa
6. Tratament

Ce sunt distoniile?

Distonia este un termen medical care descrie o serie de tulburari care provoaca spasme musculare si contractii. Miscarile sunt adesea repetitive si cauzeaza posturi neobisnuite, ciudate si uneori dureroase. Tremurul poate fi, de asemenea, o caracteristica a unor tipuri de distonie.

Este considerata o afectiune neurologica (ce e cauzata de problemele care stau la baza creierului si sistemului nervos), dar functiile creierului, cum ar fi inteligenta, memoria si limbajul, raman neafectate.

Exista cinci tipuri principale de distonie:

1. Distonie focala – este afectata o singura regiune, cum ar fi mana sau ochii. Distonia cervicala, blefarospasmul, distonie laringiana sunt toate exemple de distonie focala.

2. Distonie segmentata – sunt afectate doua sau mai multe regiuni ale corpului conectate. Distonia craniana (blefarospasm care afecteaza fata si maxilarul sau limba) este un exemplu.

3. Distonie multifocala – sunt afectate doua sau mai multe regiuni ale corpului care nu sunt legate intre ele, cum ar fi bratul stang si piciorul stang.

4. Distonia generalizata – trunchiul si celelalte doua parti ale corpului sunt afectate.

5. Hemidistonia – este afectata o regiune completa a corpului.

 Ce este distonia vegetativa?

Distonia vegetativa este o problema asociata cu tulburari ale sistemului nervos autonom. Este o problema in care in stare de repaus sistemul vascular si musculatura sunt tensionate. Acest tonus constant duce la contractii ale inimii si alte simptome. Nu se poate pune un diagnostic precis, fiind un termen folosit cand pacientul prezinta o reactie patologica la stimuli si nu poate fi clasificata intr-un diagnostic specific.

Este mai degraba un set de conditii in care exista o afectare, o problema privind coordonarea sistemului nervos, a organelor interne si a coloanei vertebrale.

Pacientul prezinta manifestari clinice, dar in acelasi timp, nu exista semne de modificari evidente ale sistemului cardiovascular (semne ale tulburarilor de ritm si de conducere, ischemie miocardica etc.). In cazurile severe, apar dureri de cap severe, palpitatii, tremuraturi si amorteala a extremitatilor.

Persoana are simptome cum ar fi o boala fizica (cum ar fi wheezing, dureri in piept, transpiratie, ameteli), dar in timpul investigatiilor clinice este imposibil sa se determine cauza fizica a simptomelor.

Sistemul nervos vegetativ

Sistemul nervos vegetativ sau autonom este compus din diferite elemente care formeaza o retea complexa de conexiuni neuronale. Este responsabil de reglarea functiilor involuntare ale corpului, care cuprinde sisteme cum ar fi sisteme oftalmologice, cardiovasculare, gastrointestinale, de termoreglare si genito-urinare.

Acest sistem este implicat in numeroase functii, si anume ritmul cardiac, tensiunea arteriala, miscarile sistemului digestiv si muscular, transpiratia etc.

Componentele sistemului nervos autonom

Sistemul nervos autonom poate fi impartit in doua parti:

• Sistemul nervos simpatic – pregateste corpul pentru functiile activa. Sistemul nervos simpatic accelereaza ritmul cardiac, favorizeaza tensionarea muschilor si creste puterea, extinde pupila ochiului, accelereaza procesele metabolice, reduce secretia de sucuri digestive, extinde caile respiratorii sau bronhiile. Sistemul nervos simpatic este mult mai activ daca o persoana sufera de anxietate.
• Sistemul nervos parasimpatic – pregateste organismul pentru stare de repaus si relaxare. Activarea sistemului nervos parasimpatic incetineste ritmul cardiac, respiratia, duce la ingustarea cailor respiratorii, reduce tensiunea si forta musculara, creste secretia de sucuri digestive.

Cum este influentat sistemul nervos autonom?

Emotiile afecteaza sistemul nervos autonom si il adapteaza pentru nevoile umane. Astfel, in caz de frica, sistemul nervos simpatic se activeaza, dar in fata starii de relaxare, sistemul nervos parasimpatic este cel mai activ. Desi emotiile sunt sanatoase, daca o persoana resimte in mod constant o emotie puternice sau stres prelungit, organismul isi consuma toata energia in acest sens.

Se activeaza in organism „modul de supravietuire” si se pornesc o serie de reactii chimice (ritmul cardiac este accelerat, sunt secretati hormoni de stres, glicogen care se transforma in glucoza pentru a-i asigura corpului energie, respiratia este accelerata, musculatura este tensionata, transpiratia este intensificata etc.). In caz de stres si suprastimulare, sistemul nervos simpatic este supraincarcat.

Cauze distonie vegetativa

Cauzele acestei probleme nu sunt foarte clare. Distonia vegetativa poate avea multiple cauze, motiv pentru care nu a fost definita nicio cauza unica sau universala. In general, se pare ca unii oameni mostenesc o anumita tendinta de a dezvolta distonie vegetativa. Poate fi legata si de anumite virusuri sau expunerea la unele substante chimice. Poate fi asociata si cu traumatisme craniene ce pot afecta sistemul nervos autonom.

Factorii de risc pot, astfel, include:

• factori ce tin de ereditate (risc de hipertensiune, tulburari de tonus muscular mostenite etc.);
• efecte ale unor leziuni ale sistemului nervos central;
• manifestari ale unor boli ale sistemului nervos central si periferic, ce apar in urma interactiunilor structurilor cerebrale responsabile de mentinerea echilibrului intern si a homeostaziei in organism (hipotalamus, sistem limbic, trunchiul cerebral);
• probleme endocrine, inclusiv ale hormonilor sexuali etc.;
• suprasolicitare;
• stres cronic;
• burnout etc.

Simptome distonie vegetativa

Cele mai frecvente simptome sunt palpitatii, transpiratii si dificultati de respiratie, respiratie suieratoare, tremuraturi, sughit, tuse, distensie abdominala, diaree sau urinare frecventa. Problema este insotita de simptome clare de anxietate, teama, adesea chiar atacuri de panica.

Adesea, daca o persoana declara probleme privind starea de sanatate fizica, iar rezultatele nu sunt asociate cu o boala fizica, eventualele probleme pot fi asociate cu disfunctia autonoma a sistemului nervos. Acest diagnostic poate fi confirmat cel mai bine de un medic specializat in diagnosticarea si tratamentul unor astfel de afectiuni – un psihiatru sau psihoterapeut.

Simptomele din distonia vegetativa pot include si:

• palpitatii;
• ameteli;
• transpiratie abundenta;
• dureri de cap (migrene);
• furnicaturi, amorteala;
• fibromialgie – boala caracterizata prin dureri musculare cronice;
• tulburari digestive – de exemplu, reflux gastroesofagian, care consta in trecerea continutului stomacului in esofag, deoarece muschiul ce le separa nu se inchide, generand iritatii; altele includ sindromul intestinului iritabil sau colita nervoasa, care este o inflamatie a intestinului gros si a rectului; poate aparea si diareea sau constipatia;
• scaderea fluxului sangvin – poate cauza paloare si maini reci;
• somnolenta, oboseala, probleme de concentrare;
• tulburari afective – depresie, anxietate, atacuri de panica.

Mai rar, pot sa apara:

• sincopa sau lesin (pierdere brusca a constientiei);
• tulburari genitourinare – vezica urinara iritabila, dureri la urinare, durere in timpul actului sexual;
• probleme de somn;
• probleme sexuale – probleme de ejaculare, probleme cu erectia, uscaciune vaginala, dificultati de a ajunge la orgasm etc.

Problemele respiratorii

In distonia vegetativa apar aproape intotdeauna tulburari respiratorii. Exista mereu o respiratie superficiala in timpul exercitiilor si in perioadele cu emotii, cu o senzatie de inspir incomplet, dorinta si necesitatea de a inspira periodic aer (asa-numitul „suspin trist”). Printre alte sentimente neplacute poate sa apara un sentiment de sufocare si nevoia de a deschide constant fereastra din senzatia de lipsa de aer.

Oboseala persistenta

Sindromul de oboseala cronica este o problema tot mai intalnita. Simptomele principale sunt oboseala, afectarea memoriei, atentia scazuta, iritabilitate constanta, deprimare. Termenul a aparut in 1984 datorita unui grup de cercetatori americani si reflecta principalele simptome.

Boala principala este considerata ca avand doua criterii: oboseala progreseaza si nu se reduce dupa repaus, si nu exista alte cauze de boli care provoaca oboseala, aceasta fiind tranzitorie. Se crede ca factorul declansator pentru sindromul de oboseala cronica este stresul cronic, dar si imunitatea slabita, infectiile virale, mai ales herpesul.

Meteosensibilitatea

Unele persoane se simt influentate de schimbarile de vreme. Persoanele cu distonie pot sesiza foarte intens schimbarile meteorologice si presiunea atmosferica. Pacientii hipertensivi se plang de starea de sanatate precara in vreme calduroasa, cand presiunea este crescuta, iar cei hipotensivi se simt mai rau in vremea ploioasa. Apare oboseala, pe langa alte simptome ca dureri de cap, senzatie de ameteala, dureri articulare, tulburari ale ritmului inimii.

Tipuri de distonie vegetativa

Exista diferite tipuri de distonie vegetativa care depind de cauzele care stau la baza si de severitatea afectiunii.

• Atrofia multisistemica (AMS) – Este o tulburare neurodegenerativa mai putin frecventa caracterizata prin simptome care afecteaza sistemul nervos autonom. Unele dintre ele sunt starea de lesin, probleme de ritm cardiac (cum ar fi aritmii), rigiditate in muschi etc. Este o afectiune cronica ce afecteaza de obicei persoanele de peste 40 de ani.
• Sindromul de tahicardie posturala ortostatica (POTS) – Se numeste si sindromul de tahicardie posturala. Persoanele care au aceasta problema au un ritm cardiac crescut sau tahicardie atunci cand isi schimba postura. Cauzele posibile ale acestui sindrom sunt diabetul, scleroza multipla, lupusul, bolile mitocondriale etc.
• Sincopa neurocardiogenica – Se caracterizeaza printr-o scadere a fluxului sangvin catre creier, cauzand lesin.
• Neuropatii senzitive si autonome ereditare (NSAH) – Simptomele difera dupa tip, dar de obicei exista simptome de sensibilitate, cum ar fi furnicaturi, amorteala, slabiciune si durere in picioare si maini.

Tratament

Ameliorarea simptomelor

De obicei, nu exista niciun tratament pentru distonia vegetativa. Diagnosticul acestei afectiuni se face intr-un mod fragmentat, ceea ce face dificil tratamentul. Uneori, cateva simptome pot ajuta la stabilirea tipului si favorizand astfel abordarea. Cu toate acestea, cele mai multe tratamente sunt efectuate pentru ameliorarea simptomelor, fiind ingrijiri paliative. De exemplu, atunci cand apar probleme cu hipotensiunea ortostatica, se sugereaza modificari ale stilului de viata (cresterea consumului de lichide, purtarea de sosete compresive, tratamente medicamentoase etc.).

Tratarea cauzei de la baza

Cauzele care stau la baza trebuie de asemenea tratate, cum ar fi diabetul sau boala Parkinson. Acest lucru poate ajuta la incetinirea progresului bolii. Diagnosticul precoce si tratamentul bolilor care stau la baza sunt esentiale pentru a incetini progresul bolii si pentru a minimiza simptomele.

Psihoterapia

Persoana afectata de distonia vegetativa poate avea depresie si alte tulburari emotionale, deci este recomandata consilierea psihologica. Psihoterapia este o metoda eficienta in reducerea simptomelor de disfunctie vegetativa. Uneori sunt indicate medicamente (antidepresive, sedative sau hipnotice). Medicul poate recomanda practicarea unor exercitii de relaxare pentru a reduce problema emotionala. De asemenea, este recomandabil sa apelati la grupurile de sprijin pentru a impartasi cunostintele si experientele despre boala.

Referinte:
(1) Dystonia, link: https://www.webmd.com/brain/dystonia-causes-types-symptoms-and-treatments#1
(2) Vegetative dystonia, link: https://vivendicentrs.lv/en/vegetative-dystonia
(3) Dystonia, link: https://www.nhs.uk/conditions/dystonia/
(4) What you need to know about dystonia, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/171354.php