Depresia de iarna (tulburarea afectiva sezoniera) – cauze, simptome, tratament

Depresia de iarna sau tulburarea afectiva sezoniera este o forma de depresie care se instaleaza in sezonul rece si dispare primavara sau vara. Cititi mai multe informatii despre cauzele, optiunile de tratament si preventia acestei tulburari.

Cuprins:

(1) Ce este depresia de iarna?
(2) Cauze si factori de risc
(3) Simptomele depresiei de iarna
(4) Diagnostic
(5) Cum se trateaza depresia de iarna?
(6) Masuri de preventie

Pe masura ce zilele se scurteaza si temperaturile de afara scad, unele persoane se confrunta cu o serie de simptome: scaderea energiei, tristete, iritabilitate, nevoia de a se odihni mai mult. Acestea pot fi semnele unui tip de depresie ce apare in lunile reci – depresia de iarna sau tulburarea afectiva sezoniera.

Ce este depresia de iarna?

Persoanele cu tulburarea afectiva sezoniera experimenteaza manifestari similare cu ale depresiei. Acestea debuteaza, in general, la sfarsitul toamnei si evolueaza progresiv pe durata lunilor de iarna, pana la aparitia zilelor insorite de primavara, uneori chiar vara. De obicei, tulburarea urmeaza acelasi pattern de aparitie si remisie in cazul unei persoane.

Conform DSM-5 (Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale), tulburarea afectiva sezoniera este un subtip al episodului depresiv major sau al tulburarii bipolare. Are un pattern de aparitie sezonier si se caracterizeaza prin aparitia simptomelor depresive in sezonul rece si remiterea acestora in celelalte anotimpuri, pe o perioada de minimum 2 ani.

In cazuri mai rare, tulburarea afectiva sezoniera poate aparea vara – depresia de vara. Pe langa simptomele depresive comune episodului depresiv major, cele doua tipuri ale tulburarii afective sezoniere se evidentiaza prin manifestari specifice:

• in depresia de iarna, persoanele se confrunta indeosebi cu oboseala si stare de letargie, somnolenta, cresterea apetitului alimentar cu o pofta ridicata pentru carbohidrati, luarea in greutate;
• in depresia de vara, se intalnesc mai degraba opusul manifestarilor din depresia de iarna: agitatie si neliniste, insomnie, scaderea poftei de mancare, pierderea in greutate.

Daca in depresia de iarna factorul declansator este considerata reducerea expunerii la lumina naturala, in depresia de vara se presupune ca sensibilitatea la caldura si umiditate ar fi cauza.

Depresia de iarna afecteaza 1-2% din populatia generala. Poate aparea la orice varsta, dar este mai frecventa in intervalul 18-30 de ani. Genul feminin este mai frecvent afectat decat cel masculin, insa barbatii prezinta de obicei simptome mai severe.

Cauze si factori de risc

Exista mai multe teorii legate de cauzele privind depresia de iarna.

Expunerea limitata la lumina naturala

Principala cauza se considera a fi un dezechilibru biochimic ce apare la nivelul creierului, cauzat de o mai scurta expunere la lumina naturala in zilele scurte de iarna.
Reducerea cantitatii de lumina naturala la care suntem expusi poate duce la afectarea modului in care lucreaza hipotalamusul, ceea ce duce la urmatoarele probleme:

• scaderea nivelului de serotonina, un neurotransmitator important implicat in reglarea dispozitiei, apetitului si somnului;
• tulburari ale ritmului circadian; acesta controleaza ciclurile de somn-stare de veghe in functie de expunerea la lumina; cand lumina naturala este redusa, ritmul circadian poate fi perturbat; ceasul fizic ne spune ca trebuie sa ne trezim dimineata, in timp ce “ceasul interior”, respectiv ritmul circadian, ne spune ca trebuie sa mai dormim;
• modificari ale melatoninei, un hormon implicat deopotriva in reglarea somnului si dispozitiei; persoanele cu depresie de iarna se simt mai obosite si simt nevoia sa doarma mai mult pentru ca nivelul melatoninei este mai ridicat decat este normal.

Dezechilibrul biochimic poate fi cauzat si de o tulburare de reglare a serotoninei sau de o hiperproductie de melatonina in sezonul rece. In primul caz poate rezulta o scadere a nivelului de serotonina, care, la fel ca si productia prea mare de melatonina, poate afecta negativ dispozitia.

Factori de risc

• predispozitia genetica la sensibilitatea la lumina;
• istoricul familial – persoanele cu depresia de iarna este mai probabil sa aiba rude cu aceasta tulburare sau alte forme de depresie;
• daca persoana sufera de un episod depresiv major sau tulburare bipolara, acestea se pot agrava in sezonul rece;
• locatia geografica indepartata de Ecuator, din cauza zilelor scurte din anotimpul de iarna.

Simptomele depresiei de iarna

Tabloul simptomatic in depresia de iarna este similar cu al depresiei majore. Simptomele distinctive pentru aceasta tulburare includ oboseala, in ciuda faptului ca persoana are tendinta de a dormi mai mult decat de obicei, pofta de carbohidrati (in special dulciuri si fast-food) si tendinta de a manca mai mult decat de obicei, asociata cu cresterea greutatii corporale.

Simptome generale de depresie:

• sentimentul de tristete care apare in fiecare zi, in mare parte a zilei;
• pierderea interesului in activitatile care produceau placere inainte;
• oboseala si scaderea nivelului de energie;
• tulburari ale somnului, in special somnolenta si o nevoie de a dormi mai mult;
• tulburari ale apetitului alimentar; sunt specifice poftele pentru alimentele bogate in carbohidrati; poate aparea luarea in greutate ca o consecinta;
• letargie;
• retragerea din viata sociala si izolarea de prieteni si familie;
• dificultati de concentrare;
• sentimentul de a fi neajutorat, lipsit de valoare;
• ganduri legate de moarte sau sinucidere.

Simptomele variaza in intensitate de la o persoana la alta. Daca aceste manifestari iti afecteaza performanta la serviciu, relatiile cu ceilalti, viata de familie, este indicat sa apelezi la ajutor specializat.

Diagnostic

Diagnosticarea clinica a depresiei de iarna poate fi dificila din cauza simptomelor comune cu alte forme de depresie. De obicei se suspecteaza tulburarea afectiva sezoniera atunci cand exista o recurenta a simptomelor depresive in aceeasi perioada a anului, respectiv toamna-iarna, alaturi de simptomele specifice: oboseala si stare de letargie, somnolenta, cresterea apetitului alimentar cu o pofta ridicata pentru carbohidrati, luarea in greutate.

Evaluarea dispozitiei si simptomelor depresive se face prin interviu clinic si chestionare specifice, iar criteriile din DSM-5 pentru tulburarea depresiva major cu pattern sezonier confirma diagnosticul:

• depresia apare doar intr-o anumita perioada a anului (toamna sau vara) si se remite complet intr-o anumita perioada a anului (de exemplu primavara);
• in aceeasi perioada de timp persoana nu a avut un episod depresiv major (non-sezonier);
• persoana a avut cel putin 2 episoade de tulburare depresiva in anteriorii 2 ani, iar episoadele sezoniere depasesc cu mult numarul de episoade depresive non-sezoniere.

Cum se trateaza depresia de iarna?

Simptomele depresiei de iarna se amelioreaza de la sine odata cu trecerea sezonului rece, reaparand in anul urmator (de aici si caracterul recurent).

Optiunile de tratament in depresia de iarna includ psihoterapia, tratamentul medicamentos (antidepresive), fototerapia (terapia cu lumina).

Fototerapia

Fototerapia consta in expunerea persoanei la o lampa cu lumina artificiala alba, fluorescenta, la o distanta de 30-45 centrimetri, timp de 30 de minute zilnic, dimineata devreme. Persoana trebuie sa stea cu ochii deschisi, dar nu este nevoie sa priveasca spre lumina, ci poate face si alte activitati (citit, de exemplu). Tratamentul se face de obicei pana in perioada cand in mod normal simptomele s-ar remite spontan (primavara sau vara), pentru ca s-a observat ca intreruperea fototerapiei inainte se soldeaza cu recaderi.

Tratamentul farmacologic

Tratamentul cu antidepresive este prescris de un medic psihiatru. Pentru tulburarea afectiva sezoniera de prima intentie sunt antidepresivele din clasa inhibitorilor de recaptare a serotoninei. S-a observat o mai buna eficienta a tratamentului farmacologic in asociere cu psihoterapia sau cu fototerapia.

Psihoterapia

Exista mai multe tipuri de psihoterapie, insa indiferent de cum acestea abordeaza depresia, toate au ca scop general ca persoana sa inteleaga natura si factorii implicati in depresie si sa invete sa gestioneze simptomele depresive.

Pe langa aceste optiuni de tratament, persoana poate lua masuri de prevenire sau de ameliorare a simptomelor depresive. Acestea vizeaza stilul de viata si reteaua sociala (familie/prieteni) si sunt prezentate pe larg in capitolul urmator.

Masuri de preventie

Multe persoane experimenteaza o scadere a dispozitiei odata cu venirea sezonului racoros, insa doar o minoritate ajung sa dezvolte depresia de iarna.

Ce se poate face pentru a preveni aparitia acestei tulburari, dar si pentru a ameliora simptomele in cazul in care celor care se confrunta cu aceasta tulburare depresiva:

• Expune-te zilnic la lumina naturala, mai ales in zilele insorite si in special dimineata. Este important sa nu porti ochelari de soare, pentru ca lumina sa patrunda prin pupile. Pentru ca lumina limitata este implicata in aparitia depresiei de iarna, asigura-te ca zilnic petreci timp afara sau macar in dreptul unei ferestre, pe unde patrunde lumina naturala. Astfel, nivelul de serotonina va creste si va influenta pozitiv starea ta de spirit.
• Trage draperiile si storurile, astfel incat locuinta sau biroul sa fie cat mai luminoase in timpul zilei.
• Mentine un stil de viata activ, chiar si in sezonul rece. Desi poate fi mai tentant sa petreci mai mult timp acasa, incearca sa petreci cat mai mult timp afara, bucurandu-te de activitatile de iarna (patinaj, plimbari prin zapada, jocuri cu copiii in zapada etc.).
• Implica-te in activitati relaxante cu prietenii si familia. Fie ca sunt activitati afara sau acasa, interactiunile cu ceilalti sunt foarte importante pentru mentinerea unei bune dispozitii.
• Acorda atentie alimentatiei. Daca observi un apetit mai crescut pentru dulciuri si mancaruri de tip fast-food, incearca sa pastrezi un echilibru. Totodata, limiteaza cantitatea de alcool, in cazul in care ai tendinta sa consumi mai mult decat o faci de obicei.
• Fa miscare. Activitate fizica (minim 30 de minute de in fiecare zi) are efect antidepresiv, dupa cum arata majoritatea studiilor. Miscarea produce o crestere a nivelului de serotonina si endorfine, ceea ce duce la o imbunatatire semnificativa a starii de spirit.
• Un program de somn, cu aceeasi ora de culcare si aceeasi ora de trezire in fiecare zi, ajuta la reglarea ritmului circadian, afectat de scurtarea zilelor.
• Implica-te in actiuni de voluntariat. Tot mai multe studii sugereaza importanta compasiunii fata de ceilalti in imbunatatirea dispozitiei si in ameliorarea depresiei

Referinte:

(1) Seasonal Affective Disorder (SAD) – https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/seasonal-affective-disorder/symptoms-causes/syc-20364651
(2) Seasonal Affective Disorder (SAD) – https://www.psychiatry.org/patients-families/depression/seasonal-affective-disorder
(3) Seasonal Affective Disorder (SAD) – https://www.nhs.uk/conditions/seasonal-affective-disorder-sad/
(4) How Moms Can Fight Seasonal Affective Disorder – https://www.sleepfoundation.org/articles/how-moms-can-fight-seasonal-affective-disorder
(5) Seasonal Affective Disorder (SAD) –
(6) More Than Just the Winter Blues? – https://www.rush.edu/health-wellness/discover-health/more-just-winter-blues
(7) Seasonal Affective Disorder: An Overview – https://www.psychiatryadvisor.com/home/topics/mood-disorders/depressive-disorder/seasonal-affective-disorder-an-overview/
(8) Seasonal Affective Disorder – http://medind.nic.in/iaa/t13/i12/iaat13i12p607.pdf