Declinul cognitiv – cauze, simptome si metode de preventie
Declinul cognitiv este un proces asociat cu inaintarea in varsta, un raspuns la imbatranirea neuronilor si scaderea vitezei cu care functioneaza creierul. Inseamna pe scurt ca functia cognitiva nu mai este la aceeasi capacitate. Difera insa de tulburarile cognitive, care pot fi cauzate de leziuni, boli etc.
Cuprins:
1. Ce este declinul cognitiv?
2. Simptome
3. Cauzele scaderii functiei cognitive
4. Diagnostic
5. Tratament
Ce este declinul cognitiv?
Declinul cognitiv este o scadere a functionalitatii cognitive, ce implica cognitia, memoria, atentia, rezolvarea problemelor, capacitatea decizionala sau reglarea emotiilor.
Declinul cognitiv este asociat in general cu imbatranirea, dar poate sa apara si la grupele de varsta mai tinere. De asemenea, multi oameni isi mentin functia creierului excelenta pana la varste inaintate. De aceea este atat de important sa incepi sa ai grija de creier cat mai devreme.
In general, vorbim de deficiente de memorie care nu influenteaza semnificativ activitatea si functionarea zilnica. Problemele de memorie pot fi minime pana la usoare si greu sesizabile pentru individ.
Care este diferenta dintre deficienta cognitiva usoara si declin cognitiv din cauza imbatranirii normale?
Unele cazuri de declin mental (cognitiv) treptat se observa odata cu imbatranirea normala. De exemplu, capacitatea de a invata informatii noi poate fi redusa, procesarea mentala incetineste etc. Cu toate acestea, aceste scaderi asociate imbatranirii normale nu afecteaza functionarea generala sau capacitatea de a desfasura activitati in viata de zi cu zi. Imbatranirea normala nu afecteaza recunoasterea, inteligenta sau memoria pe termen lung.
In timpul imbatranirii normale, o persoana poate uita ocazional nume si cuvinte si poate schimba lucrurile. In caz de deficienta cognitiva usoara, persoana uita frecvent conversatiile si informatiile pe care si le-ar aminti in mod obisnuit, cum ar fi programarile si alte evenimente planificate.
Simptome
Creierul, ca si restul corpului, se schimba pe masura ce imbatranesti. Multi oameni observa ca incep sa uite mai des lucruri pe masura ce imbatranesc. Poate dura mai mult sa gasesti un anumit cuvant sau sa iti reamintesti numele unei persoane. Declinul cognitiv afecteaza in primul rand memoria. O persoana poate incepe sa uite informatii importante pe care si le-ar fi amintit anterior cu usurinta, cum ar fi programari, conversatii sau evenimente recente. De asemenea, afecteaza abilitatile de gandire, altele decat memoria, inclusiv capacitatea de a lua decizii, judeca timpul sau secventa pasilor necesari pentru finalizarea unei sarcini complexe.
O afectare cognitiva usoara (tulburare cognitiva), spre deosebire de modificarile normale asociate varstei, poate fi asociata cu urmatoarele semne si simptome:
- uiti mai des anumite lucruri, uiti de evenimente importante, ca intalniri sau datorii sociale;
- pierzi firul gandirii, firul conversatiei, a cartilor sau a filmelor;
- te simti din ce in ce mai coplesit de luarea deciziilor, de planificarea demersurilor pentru indeplinirea unei sarcini sau de instructiunile de intelegere;
- ai probleme cu orientarea in medii familiale;
- cei apropiati observa aceste schimbari.
De asemenea, pot aparea si simptome ca depresie, iritabilitate si agresivitate, anxietate, apatie.
Cauzele afectarii cognitive
O conceptie gresita de obicei este aceea ca imbatranirea are ca rezultat o pierdere inevitabila a tuturor abilitatilor cognitive si ca nu se poate face nimic pentru a stopa acest declin. Inteligenta „cristalizata”, mai exact cunostintele sau experienta acumulata de-a lungul timpului, raman de fapt stabile cu varsta. Pe de alta parte, inteligenta sau abilitatile „fluide” care nu se bazeaza pe experienta sau educatie tind sa scada. Memoria de la distanta sau reamintirea evenimentelor din trecut, care au fost stocate de-a lungul mai multor ani, ramane relativ pastrata la batranete. Memoria recenta sau formarea de noi amintiri sunt insa mai vulnerabile la imbatranire.
Abilitatile verbale, inclusiv vocabularul, sunt pastrate pe masura ce imbatranim. Dureaza mai mult si este mai dificil sa gasesti cuvintele pe care le vrei atunci cand te angajezi in conversatie sau incerci sa iti reamintesti nume de persoane si obiecte. Informatiile nu sunt pierdute, dar sunt mai dificil de recuperat. Imbatranirea afecteaza viteza cu care se efectueaza procesele cognitive si motorii. Asta nu inseamna ca activitatile nu pot fi desfasurate, ci ca dureaza mai mult!
Factorii care afecteaza functia cognitiva
Abilitatile cognitive pot fi afectate de factori care schimba eficienta cu care adultii in varsta proceseaza informatiile. Acestia includ:
- anumite medicamente – pot cauza reactii adverse, ca somnolenta;
- modificari senzoriale ce pot interfera cu procesarea informatiilor – pierderea auzului, de exemplu;
- modificari de sanatate, ca artrita sau durerea;
- schimbari de dispozitie, ca depresia sau anxietatea, ce pot modifica motivatia unei persoane de a invata noi informatii.
Diagnostic
Medicul poate diagnostica un declin cognitiv pe baza examinarii neurologice si analiza simptomelor. Se va efectua o analiza a istoricului medical, inclusiv istoric familial de afectiuni cognitive, dar si evaluarea functionalitatii independente. Pentru simptome mai severe se pot face si o serie de teste pentru a analiza starea mentala, precum si un examen neurologic si o evaluare atenta a starii de spirit si a comportamentului. Asta deoarece bolile mintale precum schizofrenia, tulburarea bipolara si depresia majora pot provoca simptome care imita dementa. Se pot face si analize de sange pentru a ajuta medicul sa excluda infectiile, sau teste de imagistica cerebrala pentru a determina daca alte tulburari pot sau nu sa provoace afectare cognitiva.
Tratament
Nu au fost aprobate medicamente pentru a fi utilizate in tratamentul declinului cognitiv, dar unele modificari ale stilului de viata pot ajuta la mentinerea sanatatii creierului. Cum mentinem sanatatea cognitiva? Nu toate persoanele in varsta vor avea o deficienta cognitiva, dar deficienta cognitiva este mai frecventa la persoanele in varsta. Sanatatea cognitiva este capacitatea de a gandi clar, de a invata si de a va aminti – este o componenta importanta a sanatatii creierului. Include:
- Functia motorie – cat de bine faceti si controlati miscarile;
- Functia emotionala – cat de bine interpretezi si raspunzi la emotii;
- Functia senzoriala – cat de bine te simti si raspunzi la senzatiile de atingere, inclusiv presiunea, durerea si temperatura.
Unele modificari ale stilului de viata pentru sanatatea cognitiva includ:
- sport regulat – adoptarea unui stil de viata activ;
- schimbarea dietei pentru a include fructe si legume proaspete, cereale integrale si proteine slabe;
- somn de calitate;
- participarea la activitati de stimulare mentala si sociala.
Sport pentru un creier sanatos
Exercitiile fizice ofera o gama impresionanta de beneficii pentru sanatate. Ajuta la prevenirea bolilor de inima si a diabetului de tip 2. De asemenea, scad riscul de hipertensiune arteriala, cancer de colon si san si ajuta la ameliorarea insomniei, anxietatii si depresiei. In plus, sportul poate ajuta la reducerea declinului cognitiv si a riscului de dementa. In plus, unele studii au aratat ca implicarea intr-un program de exercitii fizice obisnuite a imbunatatit functia cognitiva la persoanele care aveau deja probleme de memorie. Exercitiile fizice pot fi deosebit de avantajoase pentru persoanele care poarta varianta genei APOE4, ceea ce face ca oamenii sa fie mai susceptibili la Alzheimer.
Alimentatie sanatoasa pentru minte sanatoasa
O dieta mediteraneana pune accent pe fructe, legume, cereale integrale, fasole, nuci si seminte si ulei de masline si include cantitati moderate de peste, pui si produse lactate, limitand in acelasi timp carnea rosie. Acest tip de alimentatie a fost recunoscut de mult timp ca un factor protector pentru o mai buna sanatate cardiovasculara, scazand riscul anumitor tipuri de cancer si poate proteja impotriva declinului cognitiv. O dieta mediteraneana pare sa scada riscul de a dezvolta tulburari cognitive si incetineste progresul spre dementa.
O alta dieta benefica pentru incetinirea declinului cognitiv este dieta MIND.
Somnul de calitatea si functia cognitiva
Un somn consecvent si de buna calitate este cunoscut pentru ca poate imbunatati sanatatea generala si poate preveni declinul cognitiv. Corpurile noastre se bazeaza pe o anumita cantitate de somn regulat pentru o varietate de functii esentiale, multe dintre ele in creier. Studiile au aratat ca persoanele care dorm in mod regulat mai putin de 7-8 ore pe noapte obtin scor mai mic la testele functiei mentale. Acest lucru se poate intampla pentru ca invatarea si amintirile sunt consolidate in timpul somnului.
Stimulare mentala
Multi cercetatori considera ca nivelul de educatie este mai putin important in mentinerea unui creier sanatos decat obiceiul de a ramane activ mental pe masura ce imbatranesti. Sunt indicate activitati care necesita o implicare mentala activa – citit, scris, cuvinte incrucisate, puzzle-uri, jocuri de societate sau de carti, discutii de grup etc. Acestea pot fi asociate cu un risc mai redus de insuficienta cognitiva si afectare cognitiva de orice fel.
Interactiunile sociale si functiile creierului
Interactiunea sociala poate avea efecte profunde asupra sanatatii si longevitatii. De fapt, exista dovezi ca interactiunile sociale puternice pot fi la fel de importante ca activitatea fizica si o dieta sanatoasa. Interactiunile sociale puternice pot ajuta la protejarea memoriei si a functiei cognitive in mai multe moduri pe masura ce imbatranesti. Cercetarile arata ca persoanele cu legaturi sociale puternice sunt mai putin susceptibile sa experimenteze declin cognitiv decat cele care sunt singure. In schimb, depresia, care merge deseori mana in mana cu singuratatea.
Activitatile sociale necesita implicarea mai multor procese mentale importante, inclusiv atentia si memoria, care pot consolida cognitia.
