Boala celiaca – ghid complet despre intoleranta la gluten

Boala celiaca este o boala inflamatorie autoimuna a intestinului subtire, declansata de ingestia glutenului. Aflati mai multe despre intoleranta la gluten din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este boala celiaca?
2. Ce este glutenul?
3. Cauze
4. Simptome
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Alimente care contin gluten
8. Recomandari pentru celiaci

Ce este boala celiaca?

Boala celiaca (celiachia) este o tulburare determinata de reactia organismului la consumul de alimente ce contin gluten. Aceasta afecteaza persoanele cu o anumita predispozitie genetica si, de cele mai multe ori, are debutul in copilarie. Boala celiaca este cauzata de intoleranta la gliadina, cea mai toxica parte componenta a glutenului. Aceasta proteina se gaseste in grau, orz, secara si uneori ovaz. Primele simptome includ diaree cronica, pierderea in greutate si oboseala, boala putand fi deseori asimptomatica.

La ora actuala, intoleranta la gluten este una din cele mai comune boli din lume, afectand aproximativ 1% din populatie.

Celiachia are o patogenie complexa, cauzata de mai multi factori ereditari si de mediu. Membrii familiilor celiacilor sunt de aproximativ 10 ori mai predispusi sa sufere de aceasta boala decat restul populatiei.

Introducere

Desi boala celiaca a fost descrisa in mod oficial la sfarsitul secolului al 19-lea, tratamentul ei empiric a continuat pana la mijlocul secolului 20, atunci cand s-a observat o imbunatatire radicala a starii pacientilor dupa ce graul a fost eliminat din dieta lor. Excluderea din alimentatie a glutenului din cereale a determinat vindecarea mucoasei si a sindromului de malabsorbtie, inversand cele mai multe ori, aproape toate efectele enteropatiei.

Sensibilitatea la gluten se manifesta, de obicei, ca o boala asimptomatica. Prezenta in testele serologice a anticorpilor impotriva endomisium, transglutaminazei si gliadinei identifica cu precizie pacientii care prezinta boala. Testarea serologica trebuie luata in considerare la pacientii care prezinta risc genetic crescut de sensibilitate la gluten (de exemplu, antecedente familiale de boala celiaca sau antecedente personale de diabet tip I) si la pacientii care au diaree cronica, anemie inexplicabila, oboseala cronica sau pierdere inexplicabila in greutate. Diagnosticul precoce si managementul tratamentului sunt importante pentru a preveni consecintele grave de malabsorbtie, cum ar fi osteoporoza si anemia.

Ce este glutenul?

Glutenul este o substanta proteica prezenta in grau si in alte cereale precum ovazul, orzul si secara. Are o valoare nutritionala mica, singura sa functie fiind aceea de a actiona ca agent de legatura in procesul de producere a painii, facilitand cresterea acesteia.

Glutenul, format din categoriile proteice prolamina, este proteina principala din grau. Prin urmare, cei cu alergie la gluten trebuie sa se evite graul si produsele care contin grau. Orzul si secara contin proteine similare si, de asemenea, trebuie evitate. Ovazul este un subiect controverat. Desi ovazul este non-toxic in cantitati limitate, produsele de ovaz comerciale sunt in mare masura contaminate cu grau. Orezul, porumbul, inul, quinoa, tapioca, cartofii, amarantul precum si alti inlocuitori de cereale, cum ar fi nucile si fasolea pot fi consumate in siguranta.

Cauze

Eteropatia glutenica sau boala celiaca, asa cum este destul de frecvent numita, este o boala inflamatorie autoimuna a intestinului subtire. Aceasta este declansata de ingestia glutenului, o componenta a proteinei din grau, la persoanele cu o anumita sensibilitate genetica.

Cauza exacta a bolii celiace nu este cunoscuta. Medicii specialisti sustin ca ar putea avea cauze genetice. Uneori boala celiaca este declansata, sau devine activa pentru prima data, dupa o interventie chirurgicala, sarcina, nastere, infectie virala sau stres emotional sever.

Intestinul subtire are rolul de a absorbi nutrientii din alimentatie in circulatia sanguina. Mucoasa intestinala este formata din vilozitati si microvilozitati care absorb vitaminele, mineralele si alte substante nutritive. In cazul persoanele afectate de boala celiaca, consumul de alimente ce contin gluten conduc la o reactie autoimuna. Aceasta provoaca distrugerea mucoasei intestinale determinand diminuarea absorbtiei nutrientilor. Eliminarea glutenului din dieta conduce la remiterea brusca a simptomatologiei si refacerea mucoasei intestinale.

Simptome

Netratata, sensibilitatea la gluten este asociata cu o serie de simptome. Forma clasica, prezenta de obicei in copilarie, determina  diaree, distensie abdominala, intarziere in dezvoltare, si, ocazional, malnutritie severa. Imposibilitatea de a diagnostica afectiunea poate duce la o adevarata urgenta medicala.

In afara perioadei de copilarie, simptomele bolii celiace tind sa fie mai putin dramatice. Copiii mai mari pot prezenta o constitutie firava, scunda sau defecte de smalt dentar.

Persoanele de sex feminin cuprind aproximativ 75% dintre cazurile noi diagnosticate cu boala celiaca la adulti. De asemenea, femeile tind sa aiba mult mai multe semne clinice vizibile de boala. La adultii de ambele sexe, afectarea tractului gastro-intestinal se poate manifesta prin diaree, constipatie sau alte simptome de malabsorbtie, cum ar fi balonare, flatulenta si eructatii. Oboseala, depresia, simptome de fibromialgie cum ar fi stomatita aftoasa, durerile osoase, dispepsia, refluxul gastroesofagian, precum si alte simptome nespecifice pot fi prezente si pot face diagnosticul destul de dificil.

Intoleranta la gluten simptome

Boala celiaca este o afectiune cronica ce poate influenta puternic modul de viata al persoanelor afectate. Semnele si simptomele bolii pot varia ca intensitate, dar si ca mod de manifestare.

Boala celiaca la copii

Copiii cu boala celiaca pot avea intarzieri in devoltarea fizica din cauza sindromului de malabsorbtie. De asemenea, pot manifesta stari de iritabilitate sau pot prezenta defecte de smalt dentar in dentitia permanenta. Alte simptome prezente la copiii ce sufera de aceasta afectiune includ:

• pierderea in greutate
• varsaturi
• balonare
• durere abdominala
• diaree persistenta
• simptome gastro-intestinale, inclusiv hemoragie
• scaune urat mirositoare
• deficientele nutritive
• ameteala si stare de slabiciune generala
• deficiente de vitamina B12, D, K
• slabiciune musculara, crampe musculare

Simptome la adulti

In cazul adultilor, boala celiaca se manifesta mai putin prin simptome abdominale, cele mai multe manifestari fiind legate de alte organe.

• anemia feripriva
• artrita
• dureri articulare si de oase
• osteoporoza si fracturi osoase
• oboseala
• amorteala si furnicaturi in maini si picioare
• convulsii
• ulceratii bucale
• cicluri menstruale neregulate
• infertilitate si avort spontan

Afectiuni asociate

O serie de alte sindroame autoimune au fost asociate cu boala celiaca, cum ar fi:

• diabet zaharat tip 1
• ulceratii aftoase recidivante
• boli tiroidiene autoimune
• bindromul Sjogren
• poliartrita reumatoida
• sarcoidoza
• lupus eritematos sistemic
• vitiligo sau alopecia areata
• hepatita autoimuna
• deficit de IgA
• boli autoimune Addison
• hepatita autoimuna

Dermatita herpetiforma (DH) este un alt simptom specific al bolii celiace. Aceasta dermatita, ce se manifesta prin eruptii cutanate sub forma de vezicule, apare pe coate, fese si genunchi si provoaca mancarimi intense. Peste un sfert din persoanele cu boala celiaca prezinta acest tip de dermatita. Manifestarea simptomelor este influentata de gravitatea bolii si de cantitatea de gluten prezenta in alimentatie.

Impact

Celiachia este destul de frecventa in tarile europene si Statele Unite. Prevalenta bolii celiace in populatia generala se estimeaza a fi in jur de 0.5%. Aceasta valoare ar putea fi mult mai mare deoarece multe persoane care sufera de boala celiaca nu au simptome manifestate sau au simptome usoare. Persoanele cu risc crescut pentru celiachie sunt rudele de gradul I ale celor cunoscuti cu aceasta afectiune, pacientii cu diabet zaharat insulino-dependenti, sindrom Sjogren, sindrom Down, deficit selectiv de IgA.

Diagnostic

Diagnosticul poate fi stabilit prin efectuarea analizelor de sange specifice pentru boala celiaca. Acestea stabilesc nivelul anticorpilor antigliadin si anticorpii anti-transglutaminaza tisulara. Transglutaminaza tisulara (tTG) a fost identificata ca fiind autoantigenul major in boala celiaca. Diagnosticul de boala celiaca se confirma prin efectuarea unei biopsii a mucoasei intestinale, la care se constata modificari caracteristice (leziuni ce variaza ca severitate, de la atrofie pana la disparitia vilozitatilor intestinale).

Netratata la timp, celiachia poate conduce la malnutritie. Aceasta este determinata de incapacitatea intenstinului de a absorbi substantele nutritive, permitand aparitia unei deficiente de vitamine (A, B12, D, E, K) si acid folic.

Boala celiaca analize

Pentru a identifica eventuale complicatii ale bolii, se pot fi efectuate investigatii suplimentare, cum ar fi:

• stabilirea deficitul de fier (hemoleucograma completa), acid folic si vitamina B 12
• stabilirea deficitului de calciu (nivelul scazut de calciu fiind determinat de nivelul scazut de vitamina D)
• teste ale functiei tiroidei pentru a identifica hipotiroidismul, afectiune des intalnita la persoanele cu boala celiaca

De asemenea, osteoporoza si reducerea densitatii minerale osoase sunt adesea asociate cu boala celiaca. In acest sens, pot fi realizate investigatii pentru masurarea densitatii osoase in vederea identificarii riscului de fracturi si necesitatea unui tratament de protectie a oaselor.

Astfel, pentru diagnosticarea bolii se va determina prezenta in sange a urmatorilor anticorpi:

• IgA antiendomisium
• t TG IgA antitransglutaminaza tisulara

Recomandarile specialistilor

Pacientul nu trebuie sa evite complet alimentele care contin gluten inainte de efectuarea acestor analize deoarece rezultatele ar putea iesi negative, cu toate ca simptomele se manifesta din plin.

In cazul in care analizele de sange conduc catre boala celiaca, se va trece la efectuarea unei  biopsii a mucoasei intestinului subtire. In cadrul acesteia, medicul va preleva o mica portiune de tesut, pentru a verifica gradul de afectare al vilozitatilor intestinale (de la atrofie pana la disparitia lor).

Tratament

Tratamentul standard al afectiunii este adoptarea unei diete ce elimina complet glutenul din alimentatie. Pacientii cu aceasta boala ar trebui sa evite toate produsele care contin gluten, pentru tot restul vietii. Acesta este singurul tratament eficient. Respectarea stricta a dietei permite refacerea mucoasei intestinale si disparitia simptomelor in cateva saptamani. Vindecarea completa si regenerarea vilozitatilor poate dura si cativa ani. Mucoasa intestinului subtire tinde sa refaca mult mai rapid la copii decat la adulti.

Dieta fara gluten

In stabilirea dietei corespunzatoare este indicata consultarea unui nutritionist pentru elaborarea unui regim alimentar echilibrat, in ciuda restrictiilor impuse. Evitarea stricta a glutenului in alimentatie poate fi foarte dificila deoarece multe produse alimentare contin o cantitate mica de gluten, eticheta produsului nespecificand prezenta acestuia. Nerespectarea dietei poate duce la reaparitia simptomelor.

Dieta glutenopriva

• Evitarea tuturor alimentelor obtinute din grau, secara, tarate, faina imbogatita, orz (cereale, paine, paste, crutoane, biscuiti, prajituri, fursecuri)
• Evitarea berii si a altor bauturi alcoolice pe baza de cereale
• Evitarea ovazului. Unele preparate de ovaz pot fi contaminate cu grau. In unele cazuri, cantitati mici de ovaz sunt permise in dieta, sub supraveghere medicala.
• Utilizarea cu prudenta a alimente prelucrate ce pot contine cantitati mici de gluten (conserve, supe, sosuri pentru salate, sos de soia, condimente, inghetata, batoane de ciocolata, cafea instant, ketchup, mustar, carne prelucrata sau in conserve, mezeluri, etc)
• Evitarea laptelui si a produselor lactate care contin lactoza. Persoanele afectate de boala celiaca prezinta adesea intoleranta la lactoza. Dupa efectuarea unui tratament adecvat, produse lactate pot fi reintroduse treptat in alimentatie.
• Consumul de cereale, cum ar fi porumb, orez, orez salbatic, hrisca, tapioca este benefic.
• Alimente bogate in carbohidrati (cartofi, banane, fasole, etc) sunt sigure pentru consum. Ele nu contin gluten si nu determina aparitia simptomelor.

Medicamente

In cazul in care intestinul subtire este grav afectat, medicul poate recomanda medicamente (steroizi) pentru a controla inflamatia intestinala. Steroizii pot usura simptomele severe ale bolii pe durata vindecarii intestinului.

Dermatita herpetiforma

Daca aveti dermatita herpetiforma, o eruptie sub forma de vezicule ce insoteste uneori boala celiaca, medicul poate recomanda un tratament cu dapsona, asociat cu dieta fara gluten.

Tratamente alternative

• Fitoterapie: seminte sau ulei de in (actioneaza asupra viliilor intestinali), salvie, sunatoare, galbenele (ulei), rozmarin.
• Gemoterapie: extractul de frunze de maslin (pentru ameliorarea si prevenirea inflamatiei); extract de muguri de smochin (Ficus carica)- eficient in colite, tulburari de absorbtie intestinala; extract mladite merisor de munte (Vaccinium idaea); extract muguri de magnolie (Magnolia officinalis) – sindrom de colon iritabil; tinctura muguri de plop.
• Dietoterapie: linte, fasole, mazare, tarate de orez, nuci, seminte de floarea soarelui, stafide, smochine, precum si capsuni, zmeura si mure

Boala celiaca nu se vindeca, insa simptomele pot fi ameliorate la numai cateva zile de la inceperea dietei alimentare fara gluten.

Alimente care contin gluten

Lista alimentelor cu gluten

• paine
• cereale (grau, secara, orz, ovaz)
• fursecuri
• covrigei
• sosuri bechamel
• prajituri si placinte
• bere
• sosuri pentru salata
• supele
• crema/supele la plic
• bomboane
• biscuiti
• crackers
• produse de patiserie/gogoserie
• sosuri pentru mancaruri gatite in restaurante
• carne din conserva
• aditivi alimentari
• pane-uri
• paste fainoase

Grisul contine gluten?

Da, grisul contine gluten, fiind un produs obtinut in urma macinarii graului.

Cartoful contine gluten?

Cartoful se numara printre alimentele care nu contin gluten si poate fi consumat fara probleme.

Recomandari pentru celiaci

Stilul de viata al persoanelor afectate de aceasta afectiune este bazat pe respectarea stricta a unei diete fara gluten. Aceasta dieta trebuie sa includa insa un aport de elemente si substante nutritive necesare dezvoltarii echilibrate a organismului.

Sfaturi

• Utilizarea vitaminelor si suplimentelor minerale pentru diminuarea deficientelor cauzate de aceasta afectiune
• Se recomanda mestecarea indelungata a hranei inainte de a o inghiti, acest lucru sporind cantitatea de substante nutritive absorbite de organism
• Includerea in dieta a melasei din zaharul brun, substanta ce contine mult fier si vitamina B
• Din fericire pentru iubitorii de paine si paste cu boala celiaca, un numar tot mai mare de produse fara gluten sunt disponibile in magazine
• Citirea etichetelor produselor inainte de a cumpara sau consuma orice produs, in special produsele alimentare, pentru a depista toate sursele de gluten mai putin evidente. Producatorii sunt obligati sa furnizeze informatii cu privire la ingredientele ce intra in componenta produsele alimentare. Glutenul poate fi prezent in unele medicamente, in multe suplimente alimentare si vitamine, si chiar si in produse cosmetice, cum ar fi rujul, balsamul de buze sau pasta de dinti.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/celiac-disease/symptoms-causes/syc-20352220
2. https://www.healthline.com/nutrition/celiac-disease-symptoms
3. https://www.webmd.com/digestive-disorders/celiac-disease/celiac-disease#1
4. https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/gluten-free-diet/art-20048530
5. https://www.healthline.com/health/allergies/gluten-food-list#foods-to-avoid