Alexitimia se refera la inabilitatea unei persoane de a-si recunoaste si/sau de a-si exprima emotiile, aceste dificultati fiind valabile si in ceea ce priveste emotiile celorlalti. Care sunt cauzele alexitimiei, cum se manifesta si ce poate fi facut in privinta acestei inabilitati – aflati pe larg in acest articol.
1. Ce este alexitimia?
2. Din ce cauze apare alexitimia?
3. Semne si simptome
4. Diagnostic
5. Cum se trateaza alexitimia?
6. Alexitimia poate fi prevenita?
Alexitimia este o trasatura de personalitate, care consta in incapacitatea de a identifica si de a descrie propriile emotii. De asemenea, persoanele cu alexitimie au dificultati in recunoasterea si intelegerea emotiilor celorlalti. Alexitimia apare atat la adulti, cat si in cazul copiilor.
Cuvantul „alexitimie” provine din greaca si traducerea sa este „fara cuvinte pentru emotii”. Termenul a fost introdus in psihiatrie in 1972, de catre Peter Sifneos, pentru a se referi la un deficit in constientizarea emotionala.
Alexitimia nu este considerata o tulburare, nefiind inclusa deocamdata in DSM-5 (Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale).
Nu toate persoanele experimenteaza alexitimia in acelasi mod. Unele au anumite distorsiuni in ceea ce priveste repertoriul emotional; altele isi dau seama ca experimenteaza o emotie, o traire, o stare emotionala, insa nu stiu care. Alte persoane confunda semnalele si senzatiile unor emotii cu altceva (de exemplu, senzatia de „fluturi in stomac”, specifica entuziasmului, nerabdarii, anxietatii poate fi confundata cu semnale ale foamei).
De asemenea, alexitimia are diferite grade de intensitate; poate fi usoara, moderata sau intensa.
Alexitimia nu este foarte cunoscuta, cu toate ca studiile arata ca o persoana din 10 se situeaza pe spectrul alexitimiei. In ceea ce priveste genurile, se pare ca apare la 8% dintre barbati si la 2% dintre femei.
Abilitatea de a detecta modificarile care au loc in corpul nostru se numeste interoceptie. Este perceptia despre starea noastra interna. Atunci cand simtim o emotie, aceasta se asociaza si cu stari si senzatii in corp. De exemplu, furia este insotita de o accelerare a batailor inimii, inclestarea pumnilor, inrosirea fetei, senzatii de caldura etc. Frica este insotita si ea de o accelerare a batailor inimii, insa in cazul ei, chipul devine palid, pentru ca scade nivelul fluxului sanguin de la nivelul fetei. Foarte important este si contextul pentru a detecta si a intelege despre ce emotie este vorba.
In cazul persoanelor cu alexitimie, studiile arata o abilitate redusa sau chiar o lipsa completa a abilitatii de a produce, de a detecta sau de a interpreta aceste modificari care au loc in corp. Desi inteleg contextul in care au loc aceste senzatii in corpul lor, fie creierul lor nu declanseaza modificarile fizice de care are nevoie pentru experimentarea unei emotii, fie unele regiuni ale creierului nu interpreteaza aceste semnale corespunzator. Leziuni cerebrale, in special la nivelul insulei (regiunea unde sunt primite semnalele interoceptive), sunt asociate cu alexitimia.
Alexitimia este asociata deseori cu traume si neglijare emotionala in copilarie. Trauma emotionala poate compromite legatura dintre ceea ce persoana simte si ceea ce poate intelege despre emotia respectiva si ulterior exprima in cuvinte.
De asemenea, daca parintii nu au folosit suficient un limbaj al emotiilor, in care efectiv sa numeasca emotiile, ar putea contribui la dezvoltarea alexitimiei. Studiile pe gemeni sugereaza ca alexitimia ar putea avea si cauze genetice.
Alexitimia se manifesta prin urmatoarele caracteristici:
Persoanele cu alexitimie nu au, in schimb, dificultati in a identifica chipuri umane sau in a face distinctia intre poze cu chipuri care zambesc sau care sunt incruntate.
Chiar daca persoanele cu alexitimie au dificultati in a intelege emotiile, nu inseamna ca nu le pasa de ceilalti. Ei realizeaza atunci cand ceilalti trec prin stari negative, insa nu reusesc sa inteleaga ce simt acestia, ce simt ei insisi si cum ar putea sa ii faca sa se simta mai bine (pe ceilalti si pe ei).
De asemenea, persoanele cu alexitimie au deseori si manifestari la nivel somatic. Acest lucru se explica prin faptul ca, neputand sa isi exprime verbal emotiile, le va fi dificil sa se elibereze de incarcatura emotionala negativa. Acest lucru va avea un impact atat la nivel psihic, cat si corporal (somatic), putand sa apara o serie de manifestari la nivelul corpului.
Studiile arata ca alexitimia are doua dimensiuni:
Nu exista un test pe baza caruia sa fie diagnosticata alexitimia. Aceasta trasatura poate fi identificata in cadrul psihoterapiei, pe baza evaluarii de catre specialistul in sanatate mintala.
Alexitimia nu este in sine un diagnostic, nefiind o tulburare, ci mai degraba un deficit la nivelul expresivitatii, intelegerii si exprimarii emotiilor. Insa identificarea acestui deficit il poate ajuta pe clinician sa inteleaga mai bine persoana si lumea sa interioara, sa exploreze si sa stabileasca planul de tratament.
Alexitimia este diferita de tulburarea de personalitate schizoida, in care persoanele sunt detasate de emotiile si lumea lor interioara si le lipseste insight-ul (intelegerea si constientizarea despre sine).
Alexitimia a fost asociata cu o serie de tulburari psihice, printre care autismul, depresia, schizofrenia, tulburarile somatoforme si altele.
Lipsa de conexiune dintre emotii si cuvinte este parte din experienta de zi cu zi a persoanelor. Alexitimia poate crea multa frustrare persoanelor in cauza si apropiatilor acestora, dar si dificultati si probleme in cadrul relatiilor.
Nu exista un tratament specific pentru alexitimie, insa unele forme de terapie sau anumite programe pot avea rezultate bune in dezvoltarea abilitatii de recunoastere si exprimare a propriilor emotii, dar si in a constientiza emotiile celorlalti.
Terapia dialectic-comportamentala consta in sedinte de terapie individuala alaturi de terapie de grup saptamanala, pe parcursul carora se lucreaza pe dezvoltarea de abilitati din patru categorii diferite:
Terapiile expresive – drama terapia, terapia prin dans, terapia prin arta – sunt de asemenea benefice in dezvoltarea expresivitatii emotionale.
Ce ajuta persoanele cu alexitimie este sa devina mai atente la propriile senzatii corporale. Studiile arata ca o concentrare pe bataile inimii poate ajuta mult, mai exact observarea ratei batailor inimii in anumite situatii si identificarea posibilelor emotii care ar putea fi simtite in acele situatii. O bratara fitness sau un smartwatch poate ajuta la monitorizarea pulsului. In timp, pot ajunge sa distinga furia de frica, de exemplu.
Jurnalul si povestirea expresiva a evenimentelor de peste zi, detaliind observatiile despre sine si lumea interioara, ajuta, pe termen lung, la dezvoltarea abilitatii de detectare a emotiilor.
Cititul cartilor de beletristica este o alta modalitate de a invata limbajul expresiv si capacitatea de a descrie emotii si trairi.
In copilarie este foarte importanta educatia emotionala a copiilor. Cu cat le vorbim copiilor despre emotii, despre cum se simt in corp, despre posibilele cauze care pot duce la emotiile pe care le experimenteaza, cu atat vor putea sa si le identifice, sa le exprime, sa vorbeasca despre ele si sa le poata identifica si la ceilalti.
Cu cat mediul familial si apoi cel educational (gradinita, scoala) sustin si valideaza emotiile copiilor si nevoile lor emotionale sunt indeplinite si nu exista traume emotionale, cu atat este mai redus riscul aparitiei alexitimiei.
(1) For people with alexithymia, emotions are a mystery – https://www.spectrumnews.org/news/people-alexithymia-emotions-mystery/
(2) When a Patient Has No Story To Tell: Alexithymia – https://www.psychiatrictimes.com/view/when-patient-has-no-story-tell-alexithymia
(3) The Emotional Blindness of Alexithymia – https://blogs.scientificamerican.com/mind-guest-blog/the-emotional-blindness-of-alexithymia/