Genunchiul este in sine predispus la leziuni si accidentari. Iata care sunt in general afectiunile genunchiului si cum pot fi depistate si tratate.
1. Anatomia genunchiului
2. Care sunt cele mai frecvente afectiuni ale genunchiului?
3. Simptome
4. Incidenta
5. Care sunt cauzele problemelor la genunchi?
6. Cum sunt diagnosticate afectiunile genunchiului
7. Tratament
8. Cum putem preveni afectiunile genunchiului
Functia principala a articulatiei genunchiului este sa se indoaie si sa se indrepte pentru schimbarea pozitiei corpului. Pentru a efectua toate aceste actiuni si pentru a sustine intregul corp, genunchiul are la baza o serie de structuri, inclusiv oase, ligamente, tendoane si cartilaje.
Genunchiul include patru ligamente importante, care conecteaza femurul la tibie:
Tendoanele sunt benzi fibroase similare cu ligamentele. Cele doua tendoane importante din genunchi sunt quadricepstendonul care leaga muschiul cvadriceps, care se afla pe partea frontala a coapsei, de rotula si tendonul patelar care leaga patela de tibie (tehnic, acesta este un ligament se conecteaza doua oase).
Structurile cartilaginoase numite meniscuri se afla intre tibie si cele doua articulatii din partea de jos a femurului. Acestea ofera spatiu si sprijin pentru articulatia genunchiului.
Bursa este un sac cu lichid care ajuta la amortizarea socului la genunchi. Genunchiul contine trei grupuri importante de burse: bursa prepatelara se afla in fata patelei, bursa anserina este situata pe partea interioara a genunchiului, la aproximativ 2 centimetri sub articulatie, iar bursa infrapatelara este situata sub patela.
Genunchiul este cea mai mare articulatie din corp si una dintre cele mai complexe si mai vulnerabile, care cuprinde si uneste femurul (osul coapsei), tibia si patela (rotula).
Spre deosebire de articulatia soldului, care este partial protejata de structurile osoase ale pelvisului, articulatia genunchiului nu este protejata de alte parti ale scheletului. In plus, articulatia genunchiului suporta greutatea corpului din partea superioara si absoarbe socul atunci cand persoana se misca. Iata care sunt principalele afectiuni ale genunchiului:
Fracturile oricaror oase ale genunchiului sunt leziuni traumatice cauzate de obicei de forte moderate sau mari (cum ar fi accidente de masina sau accidentari sportive de contact), ce pot fi insotite de umflaturi sau vanatai, sunt aproape intotdeauna extrem de dureroase si provoaca sensibilitate.
Rupturile sau rasucirile de ligament produc dureri intense, instabilitate si umflare.
Toate tendoanele se pot rupe partial sau complet. Cauzeaza durere, mai ales cand incercati sa extindeti genunchiul.
Leziunile la menisc sunt, de obicei, leziuni traumatice, dar pot fi, de asemenea, cauzate de uzura si miscari repetitive. Pot provoca blocarea genunchiului intr-o anumita pozitie, insotita de edem si durere.
Osteoartrita este cauzata de degenerarea cartilajului genunchiului. Provoaca dureri mari. Osteoartrita este cea mai comuna forma de artrita, o boala degenerativa sau progresiva a articulatiei, in care cartilajul din articulatia genunchiului se descompune treptat, facand ca suprafetele oaselor sa prezinte frictiune unele de celelalte.
Pe langa durerile de genunchi, artrita reumatoida poate produce rigiditate dimineata si durere la nivelul altor articulatii. Genunchiul poate fi cald la atingere si umflat. Artrita reumatoida este o afectiune pe termen lung sau cronica, ce duce la inflamarea articulatiilor si a tesuturilor inconjuratoare si ocazional chiar la nivelul unor alte organe. Se considera a fi o boala autoimuna, ceea ce inseamna ca sistemul imunitar confunda tesutul sanatos cu organismele straine si incepe sa il atace. Poate distruge in cele din urma cartilajul articular, poate aparea la orice varsta, dar este de obicei mai frecventa la varsta medie si in cazul femeilor.
Aceste forme extrem de dureroase de artrita sunt cauzate de cristale care se formeaza si se acumuleaza in genunchi si in alte articulatii. Aceste cristale se pot forma ca urmare a defectelor in absorbtia sau metabolizarea diferitelor substante naturale, cum ar fi acidul uric (care produce guta) si pirofosfatul de calciu (pseudoguta).
Ca urmare a traumatismelor, a infectiilor sau a depozitelor cristaline, diferitele burse ale genunchiului pot deveni inflamate. Se manifesta prin durere si inflamatia burselor. O bursita deosebit de comuna este bursita prepatelara. Acest tip de bursita apare la persoanele care stau multi timp cu genunchii indoiti si pun presiune pe acestia.
Multe microorganisme pot infecta genunchiul. Gonoreea, o boala comuna cu transmitere sexuala, poate afecta genunchiul, la fel ca organismele obisnuite care traiesc pe pielea sanatoasa, mai ales atunci cand sistemul imunitar este suprimat de bolile subiacente sau anumite medicamente. Infectia genunchiului determina umflarea dureroasa a genunchiului. In plus, persoanele care dezvolta o astfel de infectie in mod obisnuit se plang de febra si frisoane. Infectiile mai putin severe pot sa nu aiba febra asociata.
Tendonita (inflamatia tendonului) a tendonului cvadriceps la punctul superior al patelei se numeste genunchiul alergatorului. Este numita asa pentru ca este, de obicei, intalnit in cazul jucatorilor de baschet, jucatorilor de volei si a celor care practica alte sporturi cu sarituri. Provoaca durere localizata care este mai grava in functie de activitate.
Boala Osgood-Schlatter apare cel mai frecvent la adolescentii care practica sporturi, unde extensia repetitiva a genunchiului provoaca inflamatii si leziuni ale tuberculilor tibiali (a osului in sine). Poate sa apara si la non-atleti si este, de obicei, legata de cresterea din timpul pubertatii. Copiii care sufera de acest sindrom prezinta durere la nivelul tuberculului tibial. Aceasta durere este, de obicei, mai grava la extinderea piciorului. Tuberculul tibial este sensibil la atingere si in timp incepe sa iasa mai mult in exterior, deoarece inflamatia cronica stimuleaza osul sa creasca.
Durerea cauzata de artrita care provine de la articulatia genunchiului poate fi simtita in fata, pe spate sau pe partile laterale ale genunchiului. Nu toate durerile genunchiului isi au originea in articulatia din genunchi. Durerea cauzata de afectiuni ale soldului poate iradia spre genunchi. Uneori, durerea genunchiului este atat de puternica la pacientii cu afectiuni ale soldului, incat pacientul o poate confunda cu o problema de genunchi, cand, de fapt, problema este la sold. Alte simptome ale genunchiului includ rigiditatea, blocarea, umflarea, o durere intensa, senzatie de genunchi care „scartaie” si dificultati de mers, care se agraveaza treptat. Genunchiul nu se poate indrepta in intregime sau nu se poate indoi complet. Durerile pot fi mai intense noaptea.
Din moment ce genunchii definesc cele mai mari articulatii din corp, sunt, de asemenea, unele dintre cele mai frecvente regiuni in care apar leziuni sau rani. Durerea de genunchi este una dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii se prezinta la medic.
In intreaga lume, aproximativ 355 milioane de persoane sufera de un fel de artrita. Degenerarea genunchiului este in general graduala si nu brusca. Tulburarile degenerative progreseaza lent si sunt, de obicei, marcate de eroziunea treptata a articulatiei cartilajului care acopera articulatia genunchiului. Tipurile de tulburari degenerative includ osteoartrita, artrita reumatoida si artrita traumatica (o leziune la genunchi). Durerea genunchiului instalata brusc apare de obicei ca urmare a unei leziuni traumatice suferite in timpul unui accident sau in timpul unor sporturi.
Orice activitate care poate duce la ranirea sau afectarea genunchiul este un factor de risc pentru dezvoltarea durerii la acest nivel. Efectuarea unei activitati sportive intense fara incalzirea adecvata poate creste riscul de durere la nivelul genunchiului. Obezitatea este un factor de risc pentru osteoartrita genunchiului, iar fumatul este un factor de risc pentru artrita reumatoida.
Complicatia majora a durerii genunchiului este imobilitatea si afectarea abilitatii de a merge. Durerea pe termen lung a genunchiului, care este cauzata de afectiunile articulatiei genunchiului, poate duce la deteriorarea permanenta a genunchiului si la pierderea functiei sale.
Leziunile genunchiului pot fi la nivelul oaselor, musculaturii, articulatiei, ligamentelor, tendoanelor, cartilajelor.
Diagnosticul durerii genunchiului incepe, de obicei, cu un istoric medical complet si examinarea fizica de catre un medic, deoarece cauzele durerii genunchiului pot varia: genunchii umflati, apa la genunchi, durere in zona din spate a genunchiului, durerile articulare etc.
Medicul va investiga, de asemenea, cazuri ereditare de artrita genunchiara, osteoartrita genunchiului, dureri de genunchi si alte probleme de genunchi.
Examenul fizic include, de obicei, examinarea posturii in picioare, a mersului, precum si a pozitiilor in sezut si a tehnicii de asezare. Se examineaza genunchiul pentru umflaturi, inrosire, vanatai. De asemenea, se evalueaza pozitia genunchiului, inclusiv cand sunteti in picioare sau in genunchi.
De obicei, diagnosticul se bazeaza in primul rand pe o radiografie care determina localizarea si amploarea leziunilor osoase si cartilajelor. Rezultatele ecografiilor, a imagisticii CT sau RMN pot contribui, de asemenea, la diagnostic. Diagnosticul poate fi efectuat si printr-o artroscopie.
Daca medicul suspecteaza o infectie, guta sau pseudoguta, este posibil sa fie necesare teste de sange si, uneori, artrocenteza, o procedura in care o cantitate mica de lichid este prelevata din articulatia genunchiului cu un ac si trimisa la un laborator pentru analiza.
Tratamentele vor varia, in functie de cauza exacta a durerii.
Medicul va poate prescrie medicamente pentru ameliorarea durerii si tratarea afectiunilor care stau la baza, cum ar fi artrita reumatoida sau guta. Pot fi necesare sedinte de fizioterapie si kinetoterapie pentru consolidarea muschilor din jurul genunchiului. Corectarea modelelor de miscare este, de asemenea, utila, impreuna cu stabilirea unei bune tehnici in timpul sportului sau activitatii zilnice efectuate. Exercitiile de imbunatatire a echilibrului sunt, de asemenea, importante.
In unele cazuri, medicul poate sugera injectarea de medicamente sau alte substante direct in articulatia dumneavoastra. Exemplele includ:
Daca aveti o leziune care poate necesita o interventie chirurgicala, de obicei nu este necesara operatia imediat. Daca alegeti sa faceti o interventie chirurgicala, optiunile pot include:
La domiciliu, pentru ameliorarea durerii se pot administra medicamentele fara prescriptie medicala – cum ar fi acetaminofenul, ibuprofenul si naproxenul, unguente care contin un agent analgezic, cum ar fi lidocaina sau capsaicina. E necesara o perioada de repaus, se pot aplica comprese cu gheata pentru a reduce durerea si inflamatia.
Desi nu este intotdeauna posibila prevenirea durerii sau leziunilor la genunchi, urmatoarele sugestii pot ajuta la prevenirea ranilor si deteriorarii articulatiilor:
Referinte:
(1) Knee pain, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/knee-pain/symptoms-causes/syc-20350849
(2) Investigate knee disorders, link: https://www.brainlab.org/get-educated/knee/investigate-knee-disorders/how-common-are-knee-disorders/
(3) Knee diseases, link: http://www.orthonewengland.com/services/knee/knee-diseases/
(4) Knee pain, link: https://www.emedicinehealth.com/knee_pain_overview/article_em.htm#knee_pain_facts