Depresie – tot ce trebuie sa stii despre episodul depresiv

Depresia este o tulburare afectiva care se caracterizeaza prin alterarea reglarii dispozitiei, comportamentului si a functiei afective.

Cuprins:

1. Ce e depresia?

2. Tipuri de depresie

3. Cauze depresie

4. Simptome ale depresiei

5. Depresia la copii

6. Diagnostic

7. Depresia: tratamente

Ce e depresia?

Depresia poate fi asociata cu alte afectiuni medicale, poate aparea din cauza unor evenimente stresante, triste sau fara o cauza cunoscuta. Depresia majora este definita ca o stare depresiva zilnica ce persista minimum 2 saptamani.

Un episod de depresie poate fi caracterizat prin:

• tristete
• indiferenta
• iritabilitate
• insomnia
• scaderea poftei de mancare
• slabire
• scaderea energiei si a capacitatii de concentrare
• oboseala
• sentimente de rusine si vinovatie
• dificultate in luarea deciziilor
• iritabilitate
• ganduri legate de moarte
• scaderea profunda a capacitatii de a se bucura de toate activitatile placute
• probleme sexuale

Aceste semne pot sa apara sezonier, cel mai frecvent toamna si iarna, fiind vorba de o depresie sezoniera.

Totul despre depresie  

Depresia afecteaza peste 121 de milioane de persoane in lume. Numai in Europa se estimeaza ca sunt aproape 50 de milioane de oameni care sufera de aceasta boala. Cu ocazia Zilei Europene a Depresiei, marcata la 21 octombrie, va prezentam un tur de orizont al acestei boli cu cele mai recente date statistice.

Boala silentioasa si subdiagnosticata

Depresia este o tulburare mult mai frecventa decat se crede. In Romania, desi nu exista studii epidemiologice cu privire la incidenta depresiei, se estimeaza ca aproape 10% din populatie sufera tulburari de tip depresiv, potrivit Asociatiei Romane de Psihiatrie si Psihoterapie (ARPP).

In lume, 121 de milioane de persoane sufera de depresie. In 2020, depresia va deveni prima cauza de invaliditate la nivel mondial, dupa bolile cardiovasculare, indiferent de varsta sau sex, potrivit estimarilor facute de Organizatia Mondiala a Sanatatii. In prezent, deja, depresia reprezinta a doua cauza de invaliditate in lume pentru persoanele de varsta activa (15-44 de ani).

Suferinta psihica

Depresia nu este o stare de rau temporara, ci o suferinta psihica intensa, care se instaleaza in timp si poate deveni cronica. Tulburarile de dispozitie sunt multiple si se manifesta in general mai mult de doua saptamani, astfel incat sunt considerate de natura depresiva. Starea depresiva antreneaza izolarea persoanelor afectate si reprezinta un handicap in viata de zi cu zi.

Depresia si suicidul

Tulburarile depresive pot conduce la suicid. Se estimeaza ca 850.000 de persoane isi pun capat zilelor anual in lume (date din 2010).

Depresia este o boala care se poate vindeca, insa cu conditia de a fi diagnosticata si tratata corect si la timp. Din pacate, doar 25% dintre pacienti beneficiaza de tratament.

Frica si ideile preconcepute impiedica in majoritatea cazurilor pacientii de a se prezenta la medic pentru a solicita ajutorul.

Totusi, eficienta tratamentelor (antidepresive sau psihoterapie) este garantata in 60-80% din cazuri. Tratamentul se adreseaza cauzei depresiei – dezechilibrul biochimic la nivelul sistemului nervos central – si nu efectului, de aceea persoanele afectate nu au de ce sa se teama de adresarea catre un medic specialist psihiatru.

Depresia poate fi contagioasa

Potrivit ARPP, in Romania exista anumite particularitati privind diagnosticul si tratamentul pacientilor cu depresie:

• dificultatea pacientilor de a discuta despre problemele lor emotionale si tendinta de a solicita ajutor medical doar pentru probleme de natura fizica;
• reticenta pacientilor de a se adresa direct medicului specialist psihiatru (teama de stigmatizare);
• ignorarea bolii pentru o perioada lunga de timp;
• lipsa de reactie a familiei, prietenilor, colegilor si, adesea, a tuturor celor din jur.

Tipuri de depresie

Depresia reactiva

Depresia reactiva este tipul cel mai frecvent intalnit de depresie, mai ales in aceasta societate in care traim si in acest secol in care parca rezistenta la stres a scazut, iar noi, ca persoana, am devenit extrem de vulnerabili la factorii ce pot determina aparitia acestei afectiuni.

Rezultatul factorilor psihosociali

Cea mai frecventa intrebare cu care se confrunta un medic psihiatru atunci cand are in fata o persoana diagnosticata cu depresie este: „Depresia asta de unde vine? Am provocat-o eu? O sa treaca vreodata?”.

Depresie endogena vs depresie reactiva

Depresia endogena este acel tip de depresie care are ca si cauza factorii biologici, ereditari. In schimb, depresia reactiva este determinata de factori psihosociali, de un eveniment traumatic, dificil prin care persoana trece la un moment dat in viata. Debutul simptomatologiei in depresia reactiva nu se produce intotdeauna imediat dupa actiunea factorului favorizant sau in proximitatea acestuia. De cele mai multe ori se intampla ca depresia reactiva sa debuteze la o perioada variabila de la actiunea factorului cauzator, frecvent prin efect cumulativ.

Factori de stres

Primii 10 factori stresori in viata unui individ sunt in ordine descrescatoare ca intensitate:

• decesul sotului/sotiei
• divortul
• decesul unui membru apropiat al familiei
• separarea maritala
• ranirea sau boala personala severa
• pierderea serviciului
• condamnarea la detentie
• decesul unui prieten apropiat
• sarcina
• reajustarea in afaceri.

Depresia poate afecta pe oricine, indiferent de sex, varsta, pregatire intelectuala sau nivel socio-economic, insa nu fiecare dintre noi raspunde la fel la acesti factori declansatori, favorizanti.

Reactia emotionala depinde de terenul pe care se grefeaza acesti factori. Atunci cand spunem teren, ne referim la existenta in istoricul medical al pacientului a unei:

• tulburari de personalitate
• a unei tulburari anxioase
• prezenta lor fiind factor de prognostic nefavorabil.

Simptome de natura psihica si fizica

Ca simptome specifice ale depresiei reactive intalnim dispozitia depresiva, iritabila, irascibilitatea, nervozitatea sau scaderea pragului de toleranta la frustrare.

Bolnavul poate sa zambeasca sau chiar sa nege schimbarea de dispozitie, dar sa se planga in schimb de dureri persistente (cel mai frecvent intalnite fiind durerile de spate), care nu cedeaza la antalgice si care de obicei nu au o cauza fiziologica sau de alte suferinte somatice. La fel, poate sa prezinte accese de plans sau dimpotriva sa acuze incapacitate de a simti emotiile.

Mai multe despre depresia varstnicului

Manifestarile psihologice asociate sunt exprimate prin lipsa de incredere in propria persoana, cu stima de sine scazuta, indecizie, scaderea capacitatii de concentrare, retractie sociala, gandire pesimista, auto-invinovatire. Pot sa apara senzatia de oboseala, agitatie, modificari de greutate corporala, tulburari de somn, tulburari de dinamica sexuala.

Tratarea precoce

Ca in orice afectiune, interventia terapeutica precoce este ideala. Cu cat vizita la medicul psihiatru sau la psiholog este intarziata cu atat rezultatul benefic al tratamentului va fi mai greu de obtinut.

In cazul depresiei reactive, combinatia tratamentului antidepresiv si al psihoterapiei duce la cele mai bune rezultate si este cea mai indicata. De asemenea, trebuie stiut faptul ca tratamentul nu functioneaza ca o bagheta magica si ca, atata timp cat factorii care au declansat depresia nu sunt indepartati sau gestionati correct, rezultatul nu este cel asteptat. In consecinta, exista toate sansele ca si dupa vindecarea unui episod depresiv reactiv acesta sa se repete la un interval de timp.

RECIDIV

Un aspect clinic caracteristic depresiei este recurenta. Episoadele repetate de depresie inseamna o tulburare depresiva recurenta. Statisticile arata ca, dupa un prim episod de depresie, unul din doi pacienti va suferi si un al doilea episode, iar rata de recidiva creste cu fiecare episod. Tulburarea depresiva recurenta are o evolutie cronica pe toata durata vietii si se caracterizeaza prin episoade depresive de diferite intensitati si la intervale diferite de timp.

In Romania, o platforma complexa online, www.depresiv.ro, a fost gandita special ca un mijloc de sprijin si informare pentru cei care s-au confruntat de-a lungul vietii cu o tulburare de dispozitie sau au in familie persoane care trec prin astfel de episoade. Astfel, in cazul in care aveti in familie o persoana care sufera de simptomele depresiei, puteti consulta platforma pe care veti gasi informatii provenite de la specialisti din domeniul psihiatriei.

Cauze depresie

Nu exista doar o singura cauza ce conduce la depresie. Este vorba de o boala complexa, ce poate aparea ca rezultat al unor multiple cauze. Pentru unii, depresia poate surveni in urma pierderii persoanei iubite sau apropiate, sau dupa diagnosticarea unue boli foarte grave. Pentru altii, depresia poate aparea pur si simplu ca urmare a prezentei depresiei in sanul familiei sau in mediul apropiat.

Simptome ale depresiei

Semnalele de alarma ale depresiei

Oricui i se poate intampla sa se simta trist din cand in cand. De obicei, asemenea stari de tristete sau disperare trec de la sine pe masura ce situatiile care le-au creat dispar sau pe masura ce dumneavoastra invatati sa le faceti fata

Uneori, totusi, stresul vietii poate duce la depresie. In acest caz, tristetea si disperarea nu trec, ba chiar se pot agrava. Evenimente obisnuite in anii maturitatii, de exemplu, dificultatile de la serviciu, crizele familiale, grija pentru parintii in varsta, pot declansa depresia. In anii batranetii, pierderea partenerului de viata, schimbarile fizice sau pensionarea sunt frecvent asociate cu depresia.

Semnele si simptomele depresiei constau, de cele mai multe ori, in cateva din urmatoarele:

•     tristete persistenta
•     iritabilitate
•     anxietate
•     pierderea interesului si placerii in viata
•     neglijarea responsabilitatilor personale sau a igienei personale
•     modificari ale obiceiurilor alimentare
•     modificarea ritmului de somn, in special trezirea la mijlocul noptii
•     oboseala sau pierderea energiei
•     scaderea puterii de concentrare, atentiei si memoriei
•     variatii mari ale starii de dispozitie
•     sentimente de neajutorare, lipsa de speranta, lipsa de valoare sau vinovatie
•     gandire negativa permanenta
•     simptome fizice ce nu raspund la tratament
•     consum crescut de alcool sau de droguri
•     ganduri legate de moarte sau sinucidere

Depresia nu este o stare mentala normala sau ceva cu care sunteti obligat sa traiti. Depresia poate fi adesea cu succes. Multe persoane ce au avut un episod depresiv sunt capabile sa se intoarca la viata lor obisnuita si sa continue sa traiasca si sa munceasca asa ca inainte. Cand considerati ca dumneavoastra sau o persoana iubita suferiti de depresie, cereti ajutor de specialitate.

Depresie simptome fizice

Tulburari de somn.

Depresia poate afecta atat corpul, cat si mintea.

Dureri in piept.

Acesta poate fi un semn al problemelor inimii, plamanilor sau stomacului, asa ca cel mai bine este sa consultati medicul pentru a exclude aceste cauze. Uneori, totusi, este un simptom al depresiei.

Depresia poate ridica, de asemenea, riscul de boli de inima. In plus, persoanele care au suferit atacuri de inima sunt mai predispuse sa fie deprimate.

Oboseala si epuizare.

Daca va simtiti atat de obositi incat nu aveti energie pentru sarcinile de zi cu zi – chiar daca dormiti sau va odihniti foarte mult – poate fi un semn ca sunteti deprimat. Depresia si oboseala impreuna au tendinta de a face ca ambele conditii sa para mai grave.

Dureri de articulatii.

Cand traiti cu durere continua, va puteti ridica riscul depresiei.

Depresia poate duce, de asemenea, la durere, deoarece cele doua conditii impartasesc mesagerii chimici in creier. Oamenii care sunt deprimati sunt de trei ori mai susceptibili de a suferi dureri regulate.

Probleme digestive.

Creierele noastre si sistemele digestive sunt strans legate, motiv pentru care multi dintre noi sufera de stomacuri sau greata cand suntem stresati sau ingrijorati. Depresia poate sa va ajunga si in intestine – provocand greata, indigestie, diaree sau constipatie.

Dureri de cap.

Un studiu arata ca persoanele cu depresie majora au de trei ori mai multe sanse de a suferi migrene, iar persoanele cu migrene au de cinci ori mai multe sanse de a suferi depresie.

Apetit scazut

Depresia a fost legata de tulburari de alimentatie cum ar fi bulimia, anorexia sau mancarea.

Dureri de spate.

Cand va doare in mod regulat, aceasta poate contribui la depresie. Iar persoanele care sunt deprimate pot avea de patru ori mai multe sanse de a obtine o durere intensa a gatului sau a spatelui.

Depresia si alte boli psihice

Depresia insoteste deseori alte tulburari psihice, cel mai frecventetulburarile anxioase, tulburarile de alimentatie si abuzul de anumitesubstante.

De exemplu, pana la 50% dintre cei deprimati au si anxietate, iar 50-70% dintre cei cu tulburari de alimentatie au un istoric de depresie.

Aproximativ 30% dintre cei care fac abuz de acool intrunesc criteriile depresiei.

Experti speculeaza ca unii oameni care fac abuz de alcool sau de droguri pot incerca sa se trateze singuri sau ,,sa-si nominalizeze” neurotransmitatori pentru a se simti mai bine. Insa chiar si cantitatile moderate de alcool sau de alte substante pot produce sau agrava severitatea depresiei.

Amestecul si intensitatea simptomelor in cazul bolilor psihice combinate pot reprezenta provocari si obstacole pentru diagnostic si tratament. Singurul mod de a descurca interdependenta afectiunilor combinate este recunoasterea si tratarea ambelor probleme. Modul prin care va puteti ajuta singur este sa fiti cinstit si prietenos atunci cand discutati simptomele cu medicul dumneavostra sau cu un specialist in boli psihice. Acest lucru poate fi de mare ajutor in recunoasterea afectiunilor associate si in determinarea celei mai bune metode terapeutice.

Depresia la copii

Depresia poate afecta diferit barbatii, femeile, cat si copiii.

Simptomele depresiei la copii pot include:

1. Starea de spirit: iritabilitate, furie, schimbari de dispozitie, plans
2. Emotional: sentimente de incompetenta (de exemplu „nu pot face nimic bine”) sau disperare, plans, tristete intensa
3. Comportamental: refuza sa mearga la scoala, evitand prieteni sau fratii, are ganduri de moarte sau sinucidere
4. Cognitiv: dificultate in concentrarea, scaderea performantelor scolare, schimbari are notelor/calificativelor de la scoala
5. Somn: dificultati de a dormi sau doarme prea mult
6. Fizic: pierderea energiei, probleme digestive, modificari ale apetitului, scadere sau punerea in greutate

Moartea unui parinte

Moartea unui parinte este un eveniment crucial si uneori devastator inviata unui copil. Multi copii pot sa revina la un regim normal de viatain cateva saptamani. In cazul altora, insa, poate persista efectul uneirani nevindecate de-a lungul intregii copilarii si maturitati. De ce uncopil face fata mortii unui parinte si altul nu poate, depinde partialde modul in care i s-a vorbit copilului despre moarte si de modul incare restul familiei accepta moartea respectiva.

Fiti atenti la semnele fizice ale doliului si suferintei, de tipul icapacitatii de a dormi (insomniei), modificarilor in modul de a manca sau de tipul comportamental regresiv.

Initial, copiii pot nega realitatea mortii, pot fi maniosi sau pot sa se manifeste rebel. Ei pot, de asemenea, sa-si reprime sentimentele legate de pierderea suferita. Cei ce ingrijesc copilul trebuie sa-l incurajeze pe acesta sa-si impartaseasca sentimentele, atat cat se poate sa o faca. Permiteti accesul in casa a prietenilor copiilor. Prietenii pot fi reazam, iar faptul ca prietenii vor afla de moarte ii va face pe copii sa realizeze mai exact pierderea pe care au suferit-o.

Diagnostic

Pentru a fi diagnosticat cu depresie, trebuie sa monitorizati simptomele, iar daca dureaza cel putin o saptamana atunci aveti nevoie de un consult rapid la medicul specialist. Majoritatea episoadelor depresive, pe de alta parte, trebuie sa dureze cel putin doua saptamani.

Tulburarile comportamentale de depresie pot fi dificil de diagnosticat, deoarece schimbarile de dispozitie pot varia. Este chiar mai greu de diagnosticat la copii si adolescenti. Acest grup de varsta are deseori schimbari majore in starea de spirit, comportamentul si nivelul de energie.

Starile de depresie se inrautatesc adesea daca este sunt lasate netratate.

Depresia: tratamente

Cum scap de depresie

 A trai cu depresia poate fi dificil, dar tratamentul va poate ajuta sa va imbunatatiti calitatea vietii. Discutati cu medicul specialist despre posibilele optiuni.

Puteti combate cu succes simptomele depresiei cu o forma de tratament usoara. Este comuna combinarea tratamentelor medicale si a terapiilor cu stil de viata potrivit.

Medicamente pentru depresie

Medicul dumneavoastra poate prescrie antidepresive , antianxie sau medicamente antipsihotice. Fiecare tip de medicament care este utilizat pentru a trata depresia si are beneficii si riscuri potentiale.

Psihoterapie

Vorbind cu un terapeut te poate ajuta sa inveti abilitati pentru a face fata sentimentelor negative. De asemenea, puteti beneficia de sesiuni de terapie familiala sau de grup.

Terapie cu lumina

Expunerea la doze de lumina alba poate ajuta la reglarea starii de spirit si la ameliorarea simptomelor de depresie. Aceasta terapie este frecvent utilizata in tulburarea afectiva sezoniera (care este acum denumita tulburare depresiva majora cu model sezonier).

Terapii alternative

Spuneti-i medicului dumneavoastra despre acupunctura sau meditatie. Unele suplimente din plante sunt, de asemenea, folosite pentru a trata depresia, cum ar fi sunatoarea si ulei de peste.

Discutati cu medicul inainte de a lua un supliment sau combinati un supliment cu medicamente pe baza de prescriptie medicala, deoarece unele suplimente pot reactiona cu anumite medicamente. Unele suplimente pot, de asemenea, sa agraveze depresia sau sa reduca eficacitatea medicamentelor.

Exercitiu

Scopul pentru 30 de minute de activitate fizica de trei-cinci zile pe saptamana. Exercitiile pot creste productia de endorfine a organismului, care sunt hormoni care imbunatatesc starea ta de spirit.

Evitati consumul de alcool si droguri

Consumul sau folosirea de droguri va pot face sa va simtiti mai bine pentru putin timp. Dar, pe termen lung, aceste substante pot face din depresie si simptomele de anxietate mai grave.

Invata sa spui STOP depresiei!

 Recuperarea in urma unei depresii este un proces indelungat si dificil. Din nefericire, aproximativ 50% dintre oamenii care au trecut printr-un episod major de depresie vor recidiva, iar riscurile cresc daca au avut mai mult de un astfel de episod (conform American Psychiatric Association).

Pasi de urmat pentru echilibrul mental

In primul rand este obligatoriu ca pacientul sa urmeze tratamentul si recomandarile prescrise de catre medic, indiferent de forma acestuia, inclusiv psihoterapia, chiar si atunci cand se simte bine.

Tratamentul (atat cel medicamentos, cat si psihoterapia) poate continua si dupa disparitia starii depresive. Depresia poate reaparea chiar la cateva luni sau chiar mai mult, in functie de factorii de risc ai reaparitiei acesteia.

Sanatatea fizica joaca un rol foarte important in imbunatatirea vietii unui pacient care a suferit de depresie.

Dieta echilibrata si sanatoasa

Mancarea sanatoasa, sportul regulat si somnul sunt elemente-cheie in mentinerea unei stari mentale pozitive.

Mancarea cu continut scazut de grasimi, bogata in acizi omega-3 si acid folic, poate avea o influenta pozitiva asupra psihicului.

Descopera ce inseamna cu adevarat un stil de viata sanatos!

Alimente recomandate:

• Legume
• Fructe
• Nuci
• Cereale integrale
• Peste
• De evitat consumul de alcool si cofeina.

Fiecare persoana trebuie sa ia parte la actiuni care ii fac placere si o motiveaza, precum vizitarea prietenilor sau practicarea hobby-ului preferat.

Faceti in fiecare zi o lista cu lucruri pentru care sunteti recunoscatori si fericiti, pentru a combate emotiile negative.

Tehnici de relaxare

Meditatia, exercitiile de respiratie, relaxarea progresiva a muschilor, yoga, muzica, pictura sau scrisul sunt tehnici de relaxare esentiale in lupta contra depresiei. O schimbare majora in viata oricarui om o face voluntariatul, iar oamenii care s-au luptat cu depresia sunt incurajati sa adere la grupuri de suport, grupuri in care ii pot ajuta pe cei care au aceeasi problema.

Plan de preventie

Este recomandata realizarea unui plan de preventie care sa contina, punctual, urmatoarele elemente:

• Evenimente sau situatii care au cauzat recidiva in trecut
• Simptome sau manifestari care preced instalarea depresiei
• Lucruri care ma ajuta atunci cand observ posibila aparitie a unui nou episod depresiv
• Oameni care ma ajuta si modul in care ma ajuta
• Oameni pe care vreau sa ii contactez in caz de urgenta
• Modalitati prin care este redus impactul episodului depresiv
• Metode de tratament (psihoterapie sau medicamentos) care m-au ajutat in trecut.

Foarte important in revenirea dupa o depresie este suportul pe care il ofera familia si prietenii.

Comunicarea este esentiala in prevenirea reaparitiei depresiei, exteriorizarea sentimentelor fiind o cale de constientizare a lor si un mod de a lupta impotriva celor negative.

 

 

 

 

Referinte:

1. https://www.healthline.com/health/depression
2. https://www.healthline.com/health/bipolar-disorder
3. https://www.webmd.com/depression/ss/slideshow-physical-symptoms-depression
4. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/symptoms-causes/syc-20356007
5. https://www.webmd.com/depression/guide/depression-symptoms-and-types
6. https://www.psycom.net/childhood-depression