Somnambulism – cauze, factori de risc si solutii

Somnambulism – este o problema comportamentala din timpul somnului care inseamna ca persoana in cauza se ridica din pat si merge sau face diferite activitati in timpul somnului. Iata care sunt cauzele si ce e de facut.

Cuprins:

1. Ce este somnambulismul?
2. Cauze
3. Cum se manifesta somnambulismul?
4. Cum este diagnosticat somnambulismul?
5. Tratament somnambulism
6. Prevenire si stil de viata
7. Somnambulism la copii

Ce este somnambulismul?

Somnambulismul este un tip de tulburare de comportament din timpul somnului, numita si noctambulism. Se mai numeste si „mers in somn” si este un tip de parasomnie. Apare atunci cand o persoana merge sau face o alta activitate, cum ar fi sa vorbeasca sau sa manance, in timp ce doarme.

Ciclul normal al somnului are etape distincte, de la stare de somnolenta usoara pana la somn profund. In fiecare noapte, oamenii trec prin mai multe cicluri de somn non-REM si REM. Somnambulismul apare cel mai adesea in timpul somnului profund.

Aceasta afectiune apare cel mai frecvent la copii. Deoarece somnambulismul poate duce la caderi si raniri, cautarea tratamentului si luarea de masuri de siguranta in jurul casei sunt vitale daca unul dintre membrii familiei experimenteaza acest comportament.

Cauze somnambulism

De ce apare somnambulismul? In timpul somnului, parcurgem diferite etape, inclusiv cicluri ale somnului non-REM si REM. Pe masura ce ajungem la inceputul somnului profund, creierul produce unde delta, dar nu am intrat inca in somnul REM. Somnambulismul este cel mai probabil sa apara in aceasta etapa a somnului cu unde lente non-REM, atunci cand este putin mai greu sa fim treziti.

Somnambulismul poate fi un semn al unei afectiuni medicale subiacente, cum ar fi sindromul picioarelor nelinistite, apneea obstructiva de somn, boala de reflux gastroesofagian sau migrene. Somnambulismul are si o componenta genetica. In cazuri rare, anumite medicamente pot provoca somnambulism.

Factori de risc

Oboseala, lipsa somnului si anxietatea sunt asociate cu somnambulismul. La adulti, somnambulismul poate fi legat si de (factori de risc):

• lipsa somnului;
• stres si anxietate;
• consum crescut de alcool;
• droguri;
• sedative sau alte medicamente, cum ar fi unele somnifere;
• afectiuni medicale, cum ar fi convulsiile;
• probleme mentale – tulburarea obsesiv compulsiva, anxietatea, depresia.

Cum se manifesta somnambulismul?

In timpul unui episod de somnambulism, unii oameni pur si simplu se plimba, apoi se intorc in pat la somn. Alte persoane vorbesc, striga, mananca sau chiar muta mobila prin casa. Un episod de somnambulism dureaza de obicei doar cateva minute, desi poate fi mai lung. La unii, apare foarte rar, in timp ce la altii de doua ori pe noapte chiar. Unele episoade de somnambulism ar putea implica doar sa stai in pat si sa te uiti in jur,  sa pari confuz, in timp ce in altele persoanele pot sa se ridice din pat si sa se plimbe, sa deschida dulapurile, sa se imbrace sau sa manance si sa fie agitate. In cazuri extreme, persoana poate iesi din casa si sa desfasoare activitati complexe, precum condusul unei masini.

Persoana tinde sa isi aminteasca foarte putin sau deloc din ce s-a intamplat in acest timp. De asemenea, e dificil sa trezesti persoana in timpul unui astfel de episod. Rareori, apare un comportament necorespunzator, cum ar fi urinatul in dulapuri sau alte locuri din casa (mai frecvent la copii), tipete, atacuri violente asupra persoanei care incearca sa trezeasca persoana cu somnambulism.

Riscuri legate de somnambulism

Somnambulismul in sine nu este daunator, dar somnambulii ar putea face ceva care poate provoca leziuni, cum ar fi sa se aplece la fereastra sau sa calce accidental pe diferite obiecte. Daca dormi, exista riscul sa te ranesti accidental sau sa ranesti alte persoane. Somnambulismul poate de asemenea sa afecteze calitatea somnului tau, cat si somnul celor cu care locuiesti.

Cum este diagnosticat somnambulismul?

Somnambulismul nu este intotdeauna un motiv de ingrijorare. Cu toate acestea, daca somnambulismul duce la accidentari sau intampinati frecvent mai multe episoade de somnambulism la rand, este recomandat sa va prezentati un medic. Daca medicul suspecteaza ca puteti avea o tulburare de somn, va poate recomanda sa faceti un studiu de somn – polisomnografie. Aceasta implica monitorizarea undelor cerebrale, ritmul cardiac si alte semne vitale in timp ce dormiti. Aceste informatii pot ajuta medicul sa diagnosticheze eventuale tulburari de somn.

Tratament somnambulism

In multe cazuri, nu este necesar un tratament specific pentru somnambulism, in special pentru copii. Majoritatea medicilor le recomanda parintilor sa creeze un mediu sigur, astfel incat copiii sa nu fie raniti.

Este posibil sa nu fie necesar tratament nici pentru pentru adultii care merg in somn. Dar, daca somnambulismul duce la un comportament neobisnuit sau negativ in timpul somnului, cum ar fi iesitul din casa sau condusul masinii, se recomanda tratament. Medicamentul este uneori utilizat pentru a reduce episoadele de somnambulism. De exemplu, antidepresive sau medicamente pentru a trata anxietatea pot fi prescrise pentru somnambulism.

Medicamente pentru somnambulism

Daca somnambulismul continua, medicamente precum benzodiazepine sau antidepresive pot ajuta la reducerea episoadelor de somnambulism. Benzodiazepinele sunt medicamente care trateaza frecvent anxietatea, dar pot fi utile si in tratarea tulburarilor de somn. Clonazepamul si diazepamul (Valium), in special, sunt utile in reducerea episoadelor de somnambulism. Antidepresivele si benzodiazepinele pot contribui la reducerea stresului si a anxietatii unei persoane – factori care cresc riscul de somnambulism.

Hipnoza pentru somnambulism

Hipnoza, o terapie alternativa, este utila pentru unii pacienti cu somnambulism. Hipnoza presupune aducerea unui individ intr-o stare foarte relaxata si concentrata. Apoi, terapeutul va face sugestii sanatoase, adaptate problemei medicale a individului.

Ce faci daca o alta persoana are un episod de somnambulism?

Cel mai bun lucru pe care il poti face daca vezi pe cineva somnambul este sa te asiguri ca este in siguranta.
Ii ghidezi usor inapoi in pat, linistindu-l. Uneori, trezirea cu blandete a persoanei dupa ce a iesit pe deplin din episod, inainte de a adormi profund, poate impiedica un alt episod in acelasi ciclu de somn profund. Nu strigati si nu bruscati persoana respectiva si nu incercati sa o restrictionati fizic decat daca este in pericol, deoarece ar putea sa devina violenta.

Ar trebui sa trezesti un somnambul?

Nu exista un raspuns clar. Unii experti considera ca ar trebui, deoarece uneori oamenii se ranesc pe ei sau alte persoane in timpul somnului. Altii cred ca nu ar trebui, pentru ca poate fi destul de greu de facut. Cel mai bun sfat este ca daca vrei sa il treziti, sa o faceti incet si cu atentie.

Prevenire si stil de viata

Cum pot preveni somnambulismul? Anumiti factori par sa scada riscul ca un episod de somnambulism sa aiba loc. Acestea includ modificari ale stilului de viata, cum ar fi reducerea stresului, anxietatii sau a conflictelor. Incearca sa te relaxezi inainte de culcare, sa citesti, sa meditezi, sa asculti muzica relaxanta sau sa faci o baie calda. Asta poate ajuta la reducerea riscului unui episod de somnambulism.

Epuizarea severa poate duce la somnambulism. Incearca sa dormi suficient noaptea. Incearca sa faci o prioritate din programul de somn (mergand la culcare si trezindu-te in acelasi timp). De asemenea, evita sa bei cafea sau alcool inainte de a merge la culcare.

Sfaturi

Nu exista un tratament specific pentru somnambulism, dar ajuta, in general, sa incercati sa dormiti suficient si sa aveti o rutina relaxanta inainte de culcare. Iata cateva sfaturi:

• incercati sa mergeti la culcare la aceeasi ora in fiecare seara;
• asigurati-va ca dormitorul este intunecat si linistit atunci cand mergeti sa dormiti;
• limitati bauturile inainte de culcare, in special cele care contin cofeina si mergeti la toaleta inainte de a dormi;
• gasiti modalitati de a va relaxa inainte de a merge la culcare, cum ar fi o baie calda, cititul sau respiratia profunda.

Somnambulismul la copii

Somnambulismul este mult mai frecvent la copii decat la adulti. Tind sa doarma mai mult si sa aiba somnul mai profund. Alti factori care pot genera un episod de somnambulism includ:

• lipsa somnului sau oboseala;
• program de somn neregulat;
• boala sau febra;
• anumite medicamente;
• stres.

In cazul in care copilul se confrunta cu episoade de somnambulism, este important sa modificati mediul pentru a reduce riscul de ranire a copilului – siguranta. Cativa pasi de facut includ:

• Asigurati-va ca toate usile si ferestrele sunt blocate.
• Asigurati-va ca obiectele ascutite sunt indepartate.
• Reduceti riscul de cadere, in special pe scari, prin sisteme de siguranta.
• Ascundeti toate cheile masinii daca aveti un adolescent somnambul.
• Luati in considerare instalarea draperiilor grele pentru a impiedica copilul sa se urce fereastra.
• Nu lasati copilul sa doarma intr-un pat supraetajat.

Daca te trezesti si iti dai seama ca copilul este somnambul, stai linistit. Indruma-ti copilul inapoi in pat intr-un mod calm. Evita sa trezesti brusc si agresiv copilul. Daca cel mic este somnambul cel putin o data in fiecare noapte, cel mai bine este sa mergeti la medic. Pavorul nocturn e legat de somnambulism. Tulburarea apare de obicei la copiii mici.

Referinte:
(1) https://www.sleepfoundation.org/articles/sleepwalking
(2) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sleepwalking/symptoms-causes/syc-20353506
(3) https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14292-sleepwalking
(4) https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleepwalking-causes
(5) https://www.nhs.uk/conditions/sleepwalking/
(6) http://sleepeducation.org/sleep-disorders-by-category/parasomnias/sleepwalking/overview-facts