Tulburarea de stres post-traumatic afecteaza persoanele care au trait sau au fost martore ale unor evenimente traumatizante, amenintatoare pentru viata sau siguranta lor. Afla cum se manifesta PTSD, de ce apare si ce optiuni de tratament exista.
(1) Ce este tulburarea de stres post-traumatic?
(2) Din ce cauze apare tulburarea de stres post-traumatic?
(3) Simptome
(4) Diagnostic
(5) Evoluție si complicatii
(6) Solutii si metode de tratament
Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) este o tulburare care poate aparea in urma unui eveniment traumatizant pe care persoana l-a trait sau la care a fost martora, eveniment care i-a pus viata sau siguranta in pericol, ei sau unei/altor persoane.
Exemple de experiente traumatizante: decesul unei persoane; violenta domestica, abuzul sexual, boala, ranirea, dezastre naturale, accidente auto, razboi, atentate teroriste.
O traumatizare poate avea loc si indirect, de exemplu prin aflarea vestii despre moartea in conditii violente a unei persoane apropiate.
Tulburarea de stres post-traumatic mai este numita si “rana ascunsa”.
Manifestarile tulburarii de stres post-traumatic au doua caracteristici principale:
Este important de precizat ca in urma unei traume, nu toate persoanele dezvolta stres post-traumatic. Unele nu vor dezvolta nicio tulburare, in timp ce altele pot dezvolta alte tulburari: depresie, tulburari de anxietate, adictii.
Pentru a intelege mai bine mecanismele implicate in PTSD, este important sa intelegem cum proceseaza creierul o trauma. In fata unui pericol, se activeaza raspunsul biologic “lupta-fugi-ingheata”. Este ca un semnal de alarma care mobilizeaza organismul, respectiv simturile si organele, pentru a face fata amenintarii.
Dupa ce pericolul dispare si corpul isi revine la normal, cantitati mari din hormonii de stres mai pot ramane in organism timp de cateva zile, ceea ce explica de ce apar cosmarurile, starea de nervozitate si alte manifestari similare. Acestea dispar in cateva zile, pe masura ce nivelul hormonilor revine la normal. Dar la unele persoane, simptomele nu dispar sau dispar temporar si revin cateva luni mai tarziu.
Oricine poate dezvolta tulburarea de stres post-traumatic dupa o trauma. Insa exista o serie de factori de risc care pot predispune o persoana la un risc mai mare:
Factori care sustin recuperarea dupa evenimentul traumatizant psihologica:
Manifestarile pot sa apara in scurt timp dupa evenimentul traumatizant (pana la trei luni) sau cateva luni mai tarziu.
Simptomele PTSD se incadreaza in 4 categorii:
Tabloul simptomelor este diferit de la o persoana la alta, la fel si intensitatea.
Criteriile de diagnostic pentru PTSD din Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale (DSM-5) includ:
Persoana a fost expusa la: moarte, amenintare cu moartea, ranire severa sau amenintata cu ranire severa, violenta sexuala sau amenintata cu violenta sexuala astfel:
Evenimentul traumatizant este retrait permanent prin:
Evitarea stimulilor care ii amintesc de evenimentul traumatizant:
Ganduri sau emotii negative care au aparut sau s-au agravat dupa evenimentul traumatizant astfel:
Reactivitate care a aparut sau s-a agravat dupa evenimentul traumatizant astfel:
Durata manifestarilor trebuie sa fie de cel putin o luna.
Simptomele cauzeaza suferinta sau o afectare a functionarii persoanei (social, ocupational).
Simptomele nu sunt cauzate de medicamente, consum de substante sau alte boli.
Netratat, sindromul de stres post-traumatic nu trece cu timpul, ci se poate agrava. De asemenea, manifestarile PTSD (izolarea, emotiile negative care nu pot fi controlate, comportamentul agresiv) pot afecta relatiile persoanelor cu familia si cu cei apropiati, cariera etc.
Din fericire, tulburarea de stres post-traumatic se poate trata, iar sansele de vindecare sunt cu atat mai mari cu cat persoana cu PTSD solicita mai repede ajutor specializat.
Optiunile de tratament includ psihoterapia si tratamentul medicamentos.
Interventiile terapeutice in PTSD au ca scop general procesarea experientei traumatice. In cadrul securizant al terapiei individuale sau de grup, persoana isi aminteste evenimentul traumatizant si retraieste emotiile simtite atunci. Aceasta reprocesare a informatiilor traumei ajuta la reducerea intensitatii simptomelor.
Metodele sunt diferite in functie de tipul de psihoterapie. De exemplu, tehnica EMDR, recomandata in terapia traumelor, presupune reamintirea evenimentului traumatizant in timp ce persoana urmareste cu privirea miscarile mainilor terapeutului sau asculta anumite sunete. Metoda are scopul desensibilizarii si reprocesarii informatiilor traumatice.
In plus, obiective subordonate scopului principal pot cuprinde:
In functie de particularitatile fiecarui caz, terapia vizeaza si alte domenii care au fost afectate de tulburarea de stres post-traumatic (viata si relatiile de familie, relatiile sociale, viata profesionala).
Terapia de familie este foarte utila in tulburarea de stres post-traumatic, pentru ca ii ajuta pe ceilalti membrii ai familiei sa inteleaga prin ce trece persoana si sa ii ofere sprijinul de care are nevoie.
Medicatia este o parte importanta a tratamentului pentru PTSD, intrucat poate face simptomele mult mai usor de gestionat.
Alaturi de terapie si/sau medicatie, tehnicile de relaxare si mindfulness, precum si activitatea fizica pot fi foarte utile persoanelor cu sindromul de stres post-traumatic.
(1) Post-Traumatic Stress Disorder – https://www.nimh.nih.gov/health/topics/post-traumatic-stress-disorder-ptsd/index.shtml
(2) What Is Posttraumatic Stress Disorder? – https://www.psychiatry.org/patients-families/ptsd/what-is-ptsd
(3) Understanding PTSD and PTSD Treatment – https://www.ptsd.va.gov/publications/print/understandingptsd_booklet.pdf
(4) DSM-5 Criteria for PTSD – https://www.brainline.org/article/dsm-5-criteria-ptsd
(5) Post-Traumatic Stress Disorder (PTSD) – https://www.helpguide.org/articles/ptsd-trauma/ptsd-symptoms-self-help-treatment.htm