Toxiinfectia alimentara – diaree, greata, varsaturi si crampe abdominale… Cauza ar putea fi o toxiinfectie alimentara. Iata de ce apar toxiinfectiile alimentare, cum se manifesta si cum le putem preveni si trata.
1. Informatii generale
2. Cauze
3. Simptome pentru toxiinfectia alimentara
4. Grupe de risc
5. Factori de risc
6. Posibile complicatii
7. Tratament
8. Cum deosebesti o toxiinfectie alimentara de alte afectiuni digestive
9. Preventie
Toxiinfectiile alimentare (cunoscute si sub denumirea de boli transmise prin alimente) apar atunci cand mancati sau beti ceva care contine agenti patogeni (bacterii, virusuri sau paraziti). Bacteriile produc o toxina in alimente. Aceasta toxina este cea care provoaca boala in sine.
Simptomele de toxiinfectie alimentara arata adesea precum cele date de virusuri stomacale (gastroenterita). Diagnosticul de toxiinfectii alimentare presupune analiza antecedentelor medicale si examinare fizica.
Puteti dezvolta toxiinfectii alimentare daca mancati alimente care au fost contaminate cu germeni. O toxiinfectie poate aparea daca:
Alte surse comune de intoxicatii alimentare includ:
Orice tip de aliment poate provoca toxiinfectii alimentare. Sunt de obicei cauzate de bacteriile Campylobacter, Salmonella, E. coli sau de norovirus.
Majoritatea cazurilor de toxiinfectie alimentara provoaca greata si varsaturi, urmate de diaree, care poate fi cu sange, apoasa sau cu mucus. Alte simptome potentiale ale toxiinfectiilor alimentare includ unul sau mai multe dintre urmatoarele:
O complicatie potential grava legata de toxiinfectia alimentara este deshidratarea, care rezulta din pierderea de lichide prin varsaturi si diaree. Simptomele nu apar imediat ce ati consumat un aliment – poate dura de la 30minute pana la 2 saptamani inainte de a incepe sa va simtiti rau de la toxiinfectia alimentara. Cand vorbim in general de toxiinfectia alimentara simptome, acestea depind si de tipul patogenului.
Toxiinfectiile alimentare de la Salmonella provoaca diaree apoasa, febra, crampe abdominale, greata si varsaturi la aproximativ 6 – 72 de ore de la expunere. Exista multe surse alimentare cu risc de Salmonella, inclusiv oua, pui, carne rosie, lapte sau suc nepasteurizat, branza, condimente, nuci si fructe si legume crude (in special pepene).
Shigella este o bacterie care poate provoca diaree cu sange sau care contine mucus, pe langa crampe abdominale si febra mare, de obicei in termen de 1-3 zile de la expunere. Sursele potentiale de alimente cu risc pentru contaminarea cu Shigella includ legume crude, sandvisuri si salate care implica pregatire manuala, cum ar fi salata de cartofi.
Toxiinfectiile alimentare de la Campylobacter sunt de obicei asociate cu consumul de pui crud sau consumul de lapte nepasteurizat sau apa contaminata. Simptomele apar de obicei la aproximativ 2-5 zile de la expunere si includ diaree si febra, crampe abdominale, greata, dureri musculare si dureri de cap.
Se poate dezvolta o infectie cu Escherichia coli (E. coli) la aproximativ 1- 10 zile dupa consumul de produse din carne contaminata, in special hamburgeri. Alte surse potentiale includ laptele crud, apa contaminata si suc nepasteurizat. Infectia cu E. coli provoaca in principal crampe severe de stomac, diaree cu sange si uneori febra usoara. In timp ce majoritatea oamenilor isi revin in termen de 5-7 zile fara tratament, se poate dezvolta o afectiune care poate pune viata in pericol, numita sindrom uremic hemolitic.
Toxiinfectiile alimentare date de Clostridium botulinum, numite si botulism, pot aparea odata cu expunerea la legume si la alte alimente care sunt pastrate sau conservate nepotrivit, cum ar fi mierea (motiv pentru care sugarii nu trebuie sa consume miere). Pe langa greata, varsaturi si crampe abdominale, botulismul poate provoca simptome neurologice, potential fatale, precum vedere dubla si probleme cu inghitirea, vorbirea si respiratia. La sugari, poate cauza slabiciune, constipatie si probleme cu alimentatia.
Norovirusul poate provoca toxiinfectii alimentare si este adesea asociat cu navele de croaziera sau alte zone aglomerate. Simptomele intoxicatiei alimentare cu norovirus incep la aproximativ 12 – 48 de ore de la expunere si includ crampe abdominale, impreuna cu diaree apoasa (mai frecventa la adulti) si varsaturi (mai frecvente la copii).
Infectia cu Giardia duodenalis, care este un parazit ce poate trai in intestinele animalelor si oamenilor, provoaca diaree, crampe abdominale, balonare, greata si scaune cu miros neplacut, in aproximativ 1-2 saptamani dupa expunere. Infectia are loc de obicei prin apa contaminata, carne cruda etc.
Oricine poate dezvolta toxiinfectia alimentara, dar unii oameni au mai multe riscuri decat altii. De asemenea, unii pot fi expusi unui risc mai mare de a se imbolnavi, deoarece sistemul lor de combatere a bolilor (sistemul imunitar) nu functioneaza asa cum ar trebui.
Persoanele care prezinta un risc mai mare includ:
Contaminarea alimentelor poate sa apara in moduri diferite, cum ar fi alimentele crude sau gatite incorect, prelucrate necorespunzator sau conservate sau preparate de cineva bolnav. Alimentele cultivate in apa contaminata sunt o alta sursa potentiala, la fel ca atunci cand apare contaminarea incrucisata in timpul pregatirii alimentelor (de exemplu, taierea morcovilor pe tocatorul pe care s-a taiat carnea). Factori de risc sunt si consumul de alimente nepasteurizate.
Cea mai frecventa complicatie grava a toxiinfectiei alimentare este deshidratarea – o pierdere severa de apa si saruri si minerale esentiale. Daca sunteti un adult sanatos si beti suficienta apa pentru a inlocui lichidele pe care le pierdeti din varsaturi si diaree, deshidratarea nu ar trebui sa fie o problema.
Bebelusii, adultii in varsta si cei cu sistem imunitar suprimat sau cu boli cronice pot deveni puternic deshidratati atunci cand pierd mai multe lichide decat pot inlocui. In acest caz, este necesar sa fie spitalizati si sa primeasca lichide intravenoase. In cazuri extreme, deshidratarea poate fi fatala.
Unele tipuri de intoxicatii alimentare pot avea complicatii grave pentru anumite persoane. Acestea includ:
Majoritatea cazurilor usoare de toxiinfectie alimentare sunt tratate la fel ca gastroenterita. Daca aveti diaree sau varsaturi, este posibil sa pierdeti o cantitate mare de lichide (deshidratare). Scopul este inlocuirea lichidelor pierdute si ameliorarea simptomelor. De asemenea, vi se poate prescrie medicament pentru a preveni varsaturile. Pentru unele tipuri de intoxicatii alimentare bacteriene, medicul va poate oferi un medicament care combate bacteriile (un antibiotic). Antibioticele nu functioneaza asupra infectiilor cauzate de un virus.
Pentru toxiinfectie alimentara tratament, primul pas este sa va mentineti hidratat. Pentru a ramane hidratat, este important sa beti apa suficienta. Pentru bebelusi, ii puteti alapta sau utiliza formula fara lactoza pentru copii. Medicul va poate recomanda solutii de rehidratare orala.
Ca tratament pentru toxiinfectia alimentara, pentru majoritatea cazurilor, medicamentele, cum ar fi antibioticele, nu sunt necesare. In schimb, antibioticele sunt, in general, rezervate infectiilor severe, cum ar fi shigeloza (o infectie cu Shigella). Un alt tip de medicament, numit antiparazitar, e utilizat pentru a trata toxiinfectia alimentara cauzata de paraziti.
Agentii anti-diareici, cum ar fi Imodium (loperamida), sunt recomandati in general numai adultilor (nu copiilor) care nu au febra si doar daca e vorba de diaree fara sange.
Primul sfat este sa consumati multe lichide. Ca regim toxiinfectie alimentara, este recomandat sa evitati alimentele in primele ore, ulterior incepeti cu alimente in cantitati mici si usoare, ca paine prajita, orez sau biscuiti, banane, ulterior piureuri de legume si carne foarte bine fiarta de pui sau de vita. Evitati lactatele, cofeina, alcoolul, bauturile carbogazoase sau dulci, alimente picante, fast food sau alimente grase, pentru ca va pot agrava starea.
Solutiile naturiste pentru toxiinfectia alimentara pot include ceai de menta si musetel, ceai de coada soricelului, ceai din cimbru, busuioc si sunatoare, propolis sau anghinare.
In caz de gastroenterita virala, apar diaree, crampe, greata, varsaturi, febra, dureri musculare. Oamenii dezvolta de obicei simptomele de gastorenterita in termen de 24 -72 de ore de la expunerea la virus, mai tarziu decat in cazul toxiinfectiilor. Simptomele pentru toxiinfectia alimentara pot aparea oricand, in cateva ore, zile sau saptamani dupa expunerea initiala. Depinde de agentul patogen care provoaca intoxicatii alimentare. De obicei, simptomele se imbunatatesc in 2 zile.
Simptomele toxiinfectiilor incep cu crampe abdominale, si apoi greata si varsaturi, iar in caz de gastroenterite de obicei debutul este cu greata, varsaturi si diaree apoasa, si apoi apar crampele.
In caz de gastroenterita, virusurile sunt contractate mai ales prin contact cu persoane bolnave sau daca persoana atinge un obiect ce devine contaminat. Intoxicatiile alimentare se dezvolta atunci cand organismele infectioase, cum ar fi bacteriile, virusurile sau parazitii contamineaza alimentele. Virusurile gastrice sunt extrem de contagioase si se pot raspandi rapid. Persoanele infectate cu un virus stomacal sunt contagioase din momentul in care incep sa se simta rau si, de asemenea, in primele zile dupa recuperare.
Sfaturi pentru a preveni contaminarea alimentelor si intoxicatiile alimentare:
Referinte:
(1) Food poisoning, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/symptoms-causes/syc-20356230
(2) Foodborne diseases, link: https://www.who.int/topics/foodborne_diseases/en/
(3) Food poisoning, link:https://www.nhs.uk/conditions/food-poisoning/
(4) What Are the Symptoms of Food Poisoning?, link: https://www.webmd.com/food-recipes/food-poisoning/understanding-food-poisoning-symptoms
(5) Do I have a stomach virus or food poisoning?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/311508.php
(6) Food Poisoning, link: https://www.emedicinehealth.com/food_poisoning/article_em.htm
(7) Food Poisoning, link: https://www.healthline.com/health/food-poisoning