Vinete – beneficii, consum, recomandari

Vinete – alimente versatile, aromate, usor de introdus in dieta. Iata ce contin vinetele, ce beneficii au pentru sanatate si cum le pregatim pentru a nu pierde nutrientii.

Cuprins:

1. Ce contin vinetele?
2. Beneficiile vinetelor
3. Vinete – cum le alegem si cum le gatim
4. Alergii si efecte adverse

Ce contin vinetele?

Vinetele (Solanum melongena) furnizeaza o varietate de vitamine si minerale, avand un continut redus de calorii si grasimi. Apartin familiei de plante Solanaceae, inrudite cu rosiile, ardeiul gras si cartof. Coaja este purpurie, de diferite nuante, lucioasa, iar textura in interior este spongioasa. Exista si soiuri de alte culori, forme variate si texturi variate.

Vinetele, pe langa vitamine si minerale, contin si antioxidanti. Antioxidantii sunt substante care protejeaza organismul de daunele cauzate de substantele nocive cunoscute sub numele de radicali liberi. De exemplu, antocianinele sunt compusi responsabili de nuanta purpurie a vinetelor, dar au si o multitudine de beneficii pentru sanatate. Vinetele contin si nasunina, un antioxidant car p oate lupta impotriva radicalilor liberi nocivi ce pot deteriora membranele exterioare ale celulelor creierului.

Contin si mangan si cantitati mici de potasiu, vitamina K, vitamina C, vitamina B6, niacina, cupru, magneziu.

Ce gust au vinetele? In timp ce diferitele soiuri variaza oarecum din punct de vedere al gustului si texturii lor, ele sunt de obicei descrise ca avand o textura spongioasa, moale si un gust placut, dar usor amar. In multe retete, vinetele sunt folosite ca ingredient complementar, care confera textura, volum si aroma.

Beneficiile vinetelor

Consumul crescut de legume este asociat cu o sanatate mai buna si cu un risc redus de boli cronice, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul, bolile cardiovasculare sau obezitatea. Unul dintre beneficiile vinetelor este ca pot avea un gust si o textura asemanatoare cu a unor tipuri de carne, asa ca multe persoane le folosesc ca substitut pentru carne in retete vegetariene.

Vinetele si sanatatea inimii

Datorita continutului de antioxidanti, unele studii sugereaza ca vinetele pot ajuta la reducerea riscului de boli de inima. Studiile efectuate pe animale au descoperit ca vinetele pot imbunatati functia inimii si pot reduce nivelul colesterolului LDL si al trigliceridelor, desi mai sunt necesare cercetari. Fibrele, potasiul, vitamina C, vitamina B-6 si antioxidantii din vinete sustin sanatatea inimii.

Cercetarile sugereaza ca un consum mare de alimente care contin anumite flavonoide, inclusiv antocianine, ajuta la reducerea markerilor inflamatori care cresc riscul de boli de inima. Vinetele contin fibre, iar acest lucru poate avea beneficii privind nivelul colesterolului. Acidul clorogenic, un antioxidant primar din vinete, poate scadea nivelul de colesterol„rau” si poate reduce riscul de boala hepatica non-alcoolica.

Vinete si controlul zaharului din sange

Vinetele pot ajuta la mentinerea glicemiei sub control. Acest lucru se datoreaza in primul rand faptului ca vinetele au un continut ridicat de fibre, care trec prin sistemul digestiv. Fibrele pot scadea zaharul din sange incetinind rata de digestie si absorbtia zaharului din organism. Absorbtia mai lenta mentine nivelul glicemiei constant si previne varfurile si caderile. De asemenea, polifenolii sau compusii naturali care se gasesc in alimente precum vinetele, pot reduce absorbtia de zahar si pot creste secretia de insulina, ambele putand ajuta la scaderea glicemiei.

Posibilul efect anticancerigen al vinetelor

Vinetele contin mai multe substante care pot avea potential in combaterea celulelor canceroase. De exemplu, solasodina rnosnosil glicozidele (SRGs) este un tip de compus gasit in unele plante inrudite cu vinetele, inclusiv acestea. Unele studii efectuate pe animale au aratat ca aceste elemente pot provoca moartea celulelor canceroase si pot contribui, de asemenea, la reducerea recurentei anumitor tipuri de cancer. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe cercetari pentru a determina modul in care compusii gasiti in vinete pot reduce riscul de cancer.

Vinete pentru functia cognitiva

Nasunina, o antocianina din coaja vinetelor, poate ajuta la protejarea membranelor celulelor creierului de daunele cauzate de radicalii liberi. Nasunina ajuta, de asemenea, la transportul nutrientilor in celule si la eliminarea deseurilor. Antocianinele ajuta, de asemenea, la prevenirea neuroinflamarii si faciliteaza fluxul de sange catre creier. Acest lucru ar putea ajuta la prevenirea pierderilor de memorie si alte aspecte ale declinului mental legat de varsta.

Digestie sanatoasa

Fibrele din vinete pot ajuta la mentinerea unui sistem digestiv sanatos. Fibrele ajuta la reglarea intestinelor prin reglarea digestiei, absorbtiei si metabolismului alimentelor.

Vinete – cum le alegem si cum le gatim pentru a nu pierde nutrienti

Vinetele sunt versatile si pot fi incorporate cu usurinta in dieta. Pot fi coapte, prajite, pregatite la gratar, adaugate in supe, tocanite, sosuri etc. Vinetele sunt de obicei disponibile pe tot parcursul anului, dar mai ales spre finalul verii, incepand cu luna august pana in octombrie, cand sunt in perioada de varf. Cand doriti sa cumparati vinete, aveti grija sa fie ferme, fara pete sau semne de deteriorare. Trebuie sa fie lucioase si culoarea sa fie intensa. Tulpina si capacul vinetelor trebuie sa aiba o culoare verde-aprins.

Cum depozitam vinetele

Spre deosebire de multe alte legume, vinetele sunt pastrate cel mai bine la temperatura camerei sau temperaturi usor mai reci, dar nu trebuie neaparat sa stea la frigider. Pot fi tinute la temperatura camerei cateva zile dupa ce au fost recoltate, si apoi le puteti pune la frigider, infasurate intr-un prosop de hartie si asezate intr-un recipient sau o punga de plastic reutilizabila.

Congelarea vinetelor poate modifica textura si poate face ca acestea sa fie mai pline de apa, asa ca nu este de obicei recomandat.

Vinetele sunt sensibile atat la caldura, cat si la frig si ar trebui in mod ideal depozitate la aproximativ 10 grade C. Nu taiati vinetele inainte de a le depozita, deoarece se vor altera rapid dupa ce coaja a fost taiata sau pulpa a fost expusa. Vitamina C, vitamina B6 si carotenoizii sunt exemple de substante nutritive extrem de susceptibile la caldura si, din acest motiv, pierderea lor din alimente este foarte probabil sa fie incetinita prin refrigerare. Daca veti cumpara vinete care sunt invelite in folie de plastic, indepartati-o cat mai curand posibil, deoarece va impiedica vinetele sa respire si va fi afectata prospetimea.

Nutrientii din vinete si gatirea

Vinetele se consuma gatite, de obicei. Gatitul imbunatateste disponibilitatea nutrientilor, textura si gustul. Gatirea are drept rezultat un continut mai mare de antioxidanti si o activitate biologica mai buna, deoarece efectul termic elibereaza in continuare compusi benefici. Gatitul nu pare sa diminueze efectele pozitive ale fitonutrientilor. Acizii fenolici sunt responsabili pentru gustul unic, uneori amar al vinetelor. Chiar si atunci cand vinetele se rumenesc, nu este periculos in acest proces si vinetele raman comestibile si benefice.

Sfaturi pentru gatirea vinetelor

Cand taiati o vanata, folositi un cutit din otel inoxidabil, deoarece otelul carbon va reactiona cu fitonutrientii si va face vanata sa se innegreasca. Spalati vinetele mai intai si apoi taiati capetele. Majoritatea vinetelor pot fi consumate cu sau fara coaja – retineti ca antioxidantii se concentreaza mai ales in coaja purpurie a vinetelor. Pentru a indeparta pielea, o puteti coji inainte de a o taia sau daca o coaceti, puteti scoate pulpa dupa ce vanata este gatita.

Pentru a sensibiliza textura carnii si pentru a reduce o parte din gustul amar, puteti face vinetele sa „transpire” prin presarare de sare. Dupa ce taiati vinetele la dimensiunea si forma dorita, presarati-le cu sare si lasati-le aproximativ 30 de minute. Acest proces va extrage o parte din continutul de apa si le va face mai putin permeabile la absorbtia oricarui ulei folosit la gatit. Clatirea vinetelor dupa aceasta etapa de „transpiratie” va elimina cea mai mare parte a sarii.

Vinetele pot fi coapte, gatite la cuptor sau la aburi. Daca alegeti sa le coaceti intregi, cu coaja, strapungeti vinetele de mai multe ori cu o furculita pentru a face mici gauri, pentru a elimina aburul. Coaceti la proximativ 177 de grade Celsius timp de 15 – 25 de minute, in functie de dimensiune. Puteti testa gradul de gatire introducand usor un cutit sau o furculita pentru a vedea daca trece usor.

Idei de retete cu vinete

Vinetele se folosesc in mod obisnuit in bucatariile din multe tari, inclusiv Thailanda, Franta, Italia, Grecia, Turcia, Siria, Israel, India si altele. De exemplu, retetele populare de vinete consumate in intreaga lume includ ratatouille, baba ganoush si vinete cu parmezan.

Puteti prepara diferite garnituri cu vinete – vinete gatite la cuptor, pe gratar, in sosuri etc. Puteti prepara vinete la gratar feliate, vestita salata de vinete (vinete coapte intregi, decojite si pasate), vinete umplute cu diverse amestecuri, chiftelute sau snitele din vinete, lasagna de legume cu vinete, puteti adauga vinete in retete de paste si multe altele.

Alergii si efecte adverse

Alergiile la vinete sunt rare. Daca suspectati o alergie la vinete, solicitati asistenta medicala. In cazuri rare, unul sau mai multi compusi declanseaza o reactie alergica. Cauza principala pare a fi o proteina de transfer din planta. Simptomele unei reactii pot include urticarie, umflare si respiratie dificila.

Unii oameni evita legumele din familia Solanaceae, precum vinetele, pentru a reduce inflamatia in organism. De fapt, o dieta antiinflamatoare (AI) pe scara larga poate exclude aceasta familie de alimente si altele. Mai sunt insa necesare cercetari suplimentare privind legatura dintre aceste plante si inflamatie.

Legumele din familia Solanaceae (inclusiv rosii, ardei gras si diverse tipuri de cartofi) sunt legate uneori de simptome digestive la unele persoane. Ceea ce au aratat unele studii este ca vinetele tind sa fie un alergen comun pentru unii oameni si toate alimentele din aceasta familie tind sa aiba aceleasi efecte negative de alergii sau intoleranta.

Nasunina si absorbtia fierului

Nasunina, un compus fitochimic din vinete, se leaga de fier si il indeparteaza de celule. Acest proces, cunoscut sub numele de chelare, poate fi util pentru persoanele care au prea mult fier in corp. Intre timp, persoanele cu un nivel scazut de fier nu ar trebui sa consume mari cantitati de alimente care contin nasunina.

Intoxicatii cu solanina

Vinetele fac parte din familia Solanaceelor, care contin alcaloizi, inclusiv solanina, care pot fi toxici. Solanina protejeaza aceste plante in timpul dezvoltarii. Consumul de frunze sau tuberculi ai acestor plante poate duce la simptome precum arsura in gat, greata si varsaturi si aritmii cardiace. Reactia poate fi fatala. Oamenii au riscul de a ingera solanina in cazul in care consuma cartofi care au devenit verzi. Vinetele contin cantitati mici de solanina, iar consumul de cantitati scazute pana la moderate este putin probabil sa aiba un efect semnificativ.

Oxalatii si pietrele la rinichi

Vinetele contin oxalati, desi mai putini decat majoritatea fructelor si legumelor. Oxalatii pot contribui la formarea pietrelor la rinichi la unele persoane care sunt mai predispuse la absorbtia oxalatilor. Fara tratament, pietrele la rinichi pot duce la leziuni renale acute.

Referinte:
(1) https://www.healthline.com/nutrition/eggplant-benefits
(2) https://www.medicalnewstoday.com/articles/279359
(3) https://www.webmd.com/food-recipes/eggplant-health-benefits
(4) https://www.medicalnewstoday.com/articles/321745