Stirile false (fake news) si modul cum ne influenteaza
Stirile false (fake news) reprezinta un fenomen care, desi nu este nou, a devenit foarte amplu in ultimii ani. Menite sa dezinformeze, stirile false pot avea o serie de implicatii. Cum le putem recunoaste si ce masuri se iau aflati din articol.
Cuprins:
1. Stirile false – informatii generale
2. Cum recunoastem stirile false?
3. De ce e usor sa cazi in capcana stirilor false?
4. Cum ne afecteaza stirile false?
5. Masuri impotriva raspandirii stirilor false
Stirile false – informatii generale
In ultimii ani, fenomenul stirilor false („fake news”) a luat o mare amploare. De asemenea, acest fenomen a ajuns sa fie studiat si de cercetatori, care doresc sa afle implicatiile vehicularii stirilor false, precum si mecanismele psihologice care ii fac pe oameni sa le creada si sa le distribuie mai departe, contribuind astfel la raspandirea dezinformarii.
Stirile false (fake news) sunt acele informatii intentionat eronate sau neadevarate, care sunt distribuite in mass media. O definitie data de o echipa de cercetatori de la Northeastern University, intr-un studiu despre fenomenul stirilor false este urmatoarea: „Sirile false sunt informatii inventate care imita continutul stirilor din mass media in ceea ce priveste forma, dar nu si procesul organizational si intentia”.
De ce apar stirile false?
Stirile false nu reprezinta un fenomen nou. Informatii false au fost mereu raspandite din dorinta de a aduce un prejuciu reputatiei cuiva sau pentru obtinerea anumitor castiguri. Insa dupa alegerile prezindentiale din SUA, acest fenomen a luat o amploare mult mai mare. In prezent, platformele de socializare si televiziunea reprezinta principalele canale de transmitere a stirilor false. Iar publicarea acestor informatii false in mediul online au un impact la nivel global.
Stirile false sunt create astfel incat sa devina virale (sa inregistreze un numar foarte ridicat de distribuiri pe platformele de Social media). In plus, pe aceste platforme sunt favorizate spre a fi afisate in feed acele stiri si articole care fie sunt platite, fie au titluri care atrag de obicei reactiile oamenilor (comentarii, like-uri, distribuiri). De asemenea, prin postarile sponsorizate, creste vizibilitatea postarilor de acest tip, dar in acelasi timp mesajul ajunge la publicul tinta (targetat in functie de interesele, comportamentele si relatiile afisate pe retelele de socializare ale utilizatorilor).
Motivele din spatele stirilor false sunt numeroase: motive politice, auto-promovare, stricarea reputatiei unei persoane sau organizatii, anumite castiguri materiale etc.
Foarte multe exemple de fake news sunt in domeniul politic. De exemplu, faptul ca tatal presedintelui Donald Trump a fost membru al KKK a fost una dintre cele mai vehiculate fake news pe Facebook in anul 2019. Alegerile prezidentiale din 2016 din SUA au fost un prilej de distribuire a unui numar ridicat de stiri false pe retelele de socializare.
Foarte multe stiri false au fost si sunt raspandite despre Coronavirus, motiv pentru care UNESCO a numit „dezinfodemie” avalansa de stiri false pe acest subiect.
Cum recunoastem stirile false?
Studiile realizate de cercetatorii in psihologie au aratat ca putem discerne intre stirile false si informatiile reale, insa uneori poate fi dificil, mai ales atunci cand stirile false sunt create de profesionisti.
Ce putem face?
- Sa nu credem toate stirile pe care le citim in mediul online sau le auzim la televizor si sa ne punem intrebari despre dovezile care sustin acele informatii.
- Sa citim informatii si articole din surse de incredere, care respecta standarde etice in jurnalism.
- Sa fim prudenti in a distribui mai departe stiri pe platformele de socializare, mai ales atunci cand informatiile respective ne trezesc emotii puternice.
- Daca avem dubii despre o stire sau articol, sa facem o cautare rapida pe internet pe acel subiect, pentru a gasi surse credibile. Daca in continuare nu suntem convinsi de veridicitatea informatiilor, cel mai bine este sa evitam sa distribuim acea postare mai departe.
- Sa ne descoperim propriile prejudecati. Atunci cand devenim constienti de ele, e mai mic riscul ca ele sa ne influenteze in a crede stirile false in consens cu aceste prejudecati.
Mult mai eficient ar fi daca inca din scoala am invata sa avem o gandire critica, sa stim cum sa ne alegem sursele de incredere privind informatiile, sa ne dezvoltam un soi de curiozitate stiintifica si sa nu luam lucrurile de-a gata.
Recunoasterea stirilor false – ghid IFLA International Federation of Library Associations
IFLA – International Federation of Library Associations – a publicat cateva recomandari despre cum putem recunoaste stirile false:
Verificarea sursei informatiilor. Atunci cand citim o stire, un articol, sa verificam site-ul respectiv, misiunea si viziunea, datele de contact. Daca acestea lipsesc, ar trebui sa fim sceptici in privinta sursei respective.
- Verificarea autorului. Cautarea de informatii despre autorul stirii/articolului – este o persoana reala, cat de credibila este?
- Verificarea datei stirii/articolului. Distribuirea unor informatii vechi s-ar putea sa nu fie relevanta pentru situatia actuala.
- Verificarea propriilor prejudecati. Sa avem in vedere daca nu cumva convingerile noastre ne afecteaza judecata.
- Citirea dincolo de titlu. Sa nu ramanem doar la titlu, ci sa citim intregul articol, pentru a afla despre ce este vorba.
- Verificarea surselor suplimentare de informatii oferite in articol. Informatiile prezentate in aceste surse sustin stirea/articolul initial?
- Verificarea daca nu cumva stirea/articolul reprezinta o gluma, respectiv o satira. Verificarea site-ului si a autorului ne pot ajuta in acest sens.
- Adresarea catre un expert in domeniul respectiv, pentru a verifica daca stirea este adevarata sau nu.
De ce e usor sa cazi in capcana stirilor false?
Multi dintre noi isi iau cel putin o parte din stiri de pe platformele de socializare. Suntem bombardati cu informatii si deseori nu mai avem timp sa separam faptele adevarate de cele eronate. Pentru ca e atat de multa informatie, oamenii nu mai citesc cu atentie si distribuie mai departe informatii, uneori fara sa mai citeasca, cu atat mai putin sa le evalueze.
Cercetatorii in psihologie au incercat sa inteleaga de ce suntem atat de susceptibili la a crede in stirile false. Exista mai multe posibile explicatii:
- Avem tendinta sa credem acele informatii care ne confirma convingerile si opiniile. De exemplu, daca ai o parere proasta despre un politician, esti mult mai predispus sa crezi stirile false negative care apar in presa despre el.
- Credem ca perceptia noastra despre realitate este singura corecta si ca cei care nu sunt de acord cu noi sunt dezinformati, irationali.
- O alta explicatie, sustinuta de cateva studii publicate in 2019 si 2020, este ca persoanele care tind sa creada mai mult in stirile false sunt cele care nu gandesc atent si se grabesc sa traga o concluzie. Dimpotriva, atunci cand participantii la studii analizau cu atentie stirea, reuseau mult mai bine sa discearna informatiile adevarate de cele false.
- Alti autori vorbesc despre componenta sociala a stirilor false, acest fenomen nefiind unul exclusiv cognitiv. Suntem mai susceptibili la stirile false care sunt distribuite de cei care gandesc ca noi si cred aceleasi lucruri ca si noi.
- Un studiu publicat in 2019 in Psychological Science a aratat ca oamenii sunt mult mai predispusi sa creada o stire falsa si sa o distribuie mai departe, chiar daca nu li se pare etica, atunci cand intalnesc acea stire de mai multe ori in mediul online.
Cum ne afecteaza stirile false?
Un studiu realizat de o echipa de cercetatori de la Dartmouth University a aratat ca stirile false ajung la mai multi oameni si se raspandesc cu o viteza multa mai mare decat in cazul stirilor adevarate. De altfel, aceste stiri false au un mai mare potential de a deveni virale, comparativ cu stirile adevarate.
Fenomenul stirilor false are implicatii atat din punct de vedere politic, dar si in domenii precum sanatatea, nutritia, climatul, informatiile financiare. Stirile false dezinformeaza in mod deliberat, iar dezinformarea poate avea efecte nefaste, mai ales daca vorbim despre subiecte ce tin de sanatate. Sunt vehiculate numeroase informatii false legate de tratamentul anumitor boli (cum ar fi cancerul), vaccinarea sau chiar existenta unui virus, cum este cazul COVID-19. In cazul Coronavirusului, informatiile false care sunt vehiculate sunt legate atat de originea virusului, cat si de metodele de prevenire si tratament. Toate acestea prezinta riscul de a pune vietile oamenilor in pericol.
UNESCO a atras atentia asupra amenintarii asupra jurnalismului bazat pe dovezi pe care campaniile de dezinformare o aduc. Cand stirile false sunt distribuite in mod repetat si foarte rapid, pericolul este ca informatiile adevarate ajung sa aiba un impact mult mai mic.
Masuri impotriva raspandirii stirilor false
Pentru ca fenomenul stirilor false a luat proportii foarte mari, se incearca limitarea acestuia pe cat posibil. De exemplu, publicatiile si editorii incearca sa isi dezvolte comunitati de cititori. In unele tari au fost introduse in programa scoalara materii unde elevii si studentii invata despre cum sa recunoasca si cum sa gestioneze dezinformarea. Si platformele de social media incearca sa faca mai transparente politicile privind publicitarea.
Unii autori considera ca cea mai importanta masura, cel putin in prezent, este ca fiecare dintre noi sa discearna intre stirile false si informatiile bazate pe dovezi.
Referinte:
(1) Why we fall for fake news: Hijacked thinking or laziness? – https://www.apa.org/news/apa/2020/02/fake-news
(2) Misinformation and Morality: Encountering Fake-News Headlines Makes Them Seem Less Unethical to Publish and Share – https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0956797619887896
(3) How to Spot Fake News – http://blogs.ifla.org/lpa/files/2017/01/How-to-Spot-Fake-News-1.jpg
(4) During this coronavirus pandemic, ‘fake news’ is putting lives at risk: UNESCO – https://news.un.org/en/story/2020/04/1061592
