Stigma asociata tulburarilor mintale – ce este si cum o putem combate
Stigma asociata tulburarilor mintale este foarte raspandita. Afla in ce constau atitudinile si comportamentele stigmatizante si cum poate fi combatuta stigmatizarea persoanelor cu tulburari psihiatrice.
Cuprins:
1. Ce este stigma si ce presupune in sanatatea mintala?
2. Stigma sociala si autostigma
3. Cauzele stigmatizarii persoanelor cu tulburari psihice
4. Manifestari si atitudini stigmatizante
5. Ce efecte poate avea stigmatizarea
6. Cum putem combate stigma in sanatatea mintala?
Ce este stigma si ce presupune in sanatatea mintala?
De-a lungul timpului, oamenii cu tulburari de natura psihica au fost mereu discriminati.
Atitudinile negative si prejudecatile fata de persoanele cu probleme de sanatate mintala sunt inca foarte frecvente, nu doar in societatea noastra, ci si la nivel global.
Stigma asociata bolilor psihice este o problema recunoscuta si de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Conform OMS, aproximativ doua treimi din persoanele cu tulburari psihice nu apeleaza la ajutor specializat. Principalele cauze sunt stigma, discriminarea si neglijenta.
Stigma este o problema cu atat mai mult cu cat statisticile OMS arata ca una din patru persoane este, la un moment in viata, afectata de o tulburare psihica. Acest lucru face ca tulburarile psihice sa fie una dintre principalele cauze de boala si dizabilitate la nivel global.
In ce consta stigma?
Stigma se refera la efectul negativ pe care il are etichetarea unei persoane pe baza unei caracteristici diferite. Stigma asociata tulburarilor mintale cuprinde stereotipuri, prejudecati si discriminare a persoanelor cu tulburari de natura psihiatrica.
- Stereotipurile sunt convingeri legate de anumite grupuri de persoane. Un exemplu de stereotip poate fi ca toate persoanele care primesc un diagnostic psihiatric sunt periculoase.
- Prejudecatile sunt acele pareri negative pe care ni le formam inainte sa avem dovezi solide sau inainte de a avea suficiente informatii. Prejudecatile ne creeaza reactii emotionale negative. Un exemplu de prejudecata despre persoanele cu tulburari psihice este sa crezi ca acestea sunt intr-adevar periculoase si sa te temi de ele.
- Discriminarea este comportamentul care apare ca raspuns la o prejudecata. Un exemplu ar putea fi sa te feresti sau sa eviti o persoana cu o tulburare mintala pentru ca te temi ca acea persoana e periculoasa.
Stigmatizarea este larg raspandita si mentinuta totodata de o serie de mituri (mituri despre depresie, mituri despre anxietate sau alte tulburari psihice).
Stigma sociala si autostigma
Stigma sociala se refera la atitudinile si comportamentele negative din partea celorlalti fata de persoanele cu tulburari psihice. Stigmatizarea poate veni din partea familiei, prietenilor, colegilor de lucru, profesorilor (in cazul copiilor si adolescentilor) atunci cand persoana este curajoasa si vorbeste despre diagnosticul sau boala psihiatrica cu care se confrunta. In unele cazuri, chiar personalul medical are atitudini si/sau comportamente stigmatizante fata de persoanele cu tulburari psihice.
Vorbim de „auto-stigma” sau „stigma perceputa” atunci cand persoanele care au fost victime ale stigmatizarii interiorizeaza discriminarea, stereotipurile, prejudecatile pe care le-au resimtit si le indreapta asupra lor insele.
Cauzele stigmatizarii persoanelor cu tulburari psihice
Stigma asociata tulburarilor mintale are mai multe posibile cauze. Persoanele cu astfel de tulburari erau si in trecut vazute ca fiind altfel, tratate diferit, excluse sau chiar agresate. Atunci nu se stiau foarte multe informatii despre bolile psihice. De aceea erau asociate cu supranaturalul, magicul sau zona religioasa. Insa astazi, in ciuda evolutiei medicinei si psihologiei, simptomele de psihopatologie raman pentru multi incomode sau amenintatoare. Boala psihica sau „nebunia” continua sa fie asociata cu pericolul, pentru ca nu exista suficienta cunoastere a tulburarilor de catre publicul larg, de ce apar si cum se manifesta acestea. Aceasta lipsa de informare despre ce inseamna tulburarile mintale ii face pe oameni mai tematori si mai intoleranti. Iar frica si lipsa de toleranta sunt alti doi factori evidentiati de studii ca fiind la baza stigmei.
Foarte mult au contribuit si media la dezvoltartea stigmei, in special filmele, prin portretizarea persoanelor cu tulburari mintala ca fiind violente, periculoase, rele, incapabile sa duca o viata normala. De exemplu, o analiza (2012) a filmelor in limba engleza realizate intre 1990 si 2010, care aveau cel putin un personaj cu schizofrenie, a aratat ca majoritatea acestor personaje erau violente. O treime comiteau crime si un sfert dintre ele ajungeau la sinucidere.
Incurajator este facptul ca unele studii arata ca tinerii si persoanele cu un nivel educational mai ridicat au mai frecvent atitudini pozitive fata de cei care au tulburari psihiatrice. Un alt factor important care, conform studiilor, ar reduce stigma, este contactul direct cu cei afectati de aceste tulburari.
Manifestari si atitudini stigmatizante
Persoanele cu tulburari psihice sunt deseori considerate periculoase si agresive, lucru care contribuie la distantarea sociala. In realitate, ele pot fi mult mai la risc de violenta, bullying, hartuire sau a-si face rau lor insele decat celorlalti.
Un studiu publicat in 2000, in care au fost intervievati 1700 de adulti din Marea Britanie, a aratat ca cea mai comuna convingere era ca persoanele cu tulburari psihice sunt periculoase, in special cele cu schizofrenie, alcoolism si dependenta de droguri.
Studii mai recente confirma atitudinile negative ale oamenilor pentru cei cu tulburari psihice si tendinta de a-i considera periculosi si impredictibili.
Alte manifestari stigmatizante fata de persoanele cu tulburari psihiatrice includ si: neincredere, frica, evitare, indiferenta, subestimare, respingere, cinism.
Ce efecte poate avea stigmatizarea
Persoanele cu probleme sau tulburari psihice se confrunta cu provocari pe doua planuri. Pe de o parte sunt problemele si dificultatile care rezulta din tulburarea lor. Pe de alta parte, stigma si discriminarea pe care le intalnesc le fac experienta, vindecarea si reintegrarea mult mai dificile.
Deseori, stigmatizarea persoanelor cu probleme de sanatate mintala le impiedica sa solicite ajutor specializat. Unele nu o fac deloc, incercand sa isi gestioneze simptomele si dificultatile singuri. Iar altele intarzie in a beneficia de un tratament adecvat. Sunt refractare la a-si dezvalui problemele celorlalti, pentru ca se tem de respingerea, izolarea sau chiar ostilitatea din partea acestora.
In procesul vindecarii si reintegrarii sociale, foarte important este si un mediu suportiv. Ori daca discriminarea si stigma vin nu doar din partea societatii, ci si a familiei, oamenilor apropiati, impactul este si mai puternic.
In ceea ce priveste viata de zi cu zi, persoanele cu probleme psihice pot intampina mari dificultati in a-si gasi un loc de munca, in a construi o relatie de durata, in a fi incluse in grurpuri sociale. In ce priveste locul de munca, studiile arata o tendinta a angajatorilor de a nu angaja persoane care au o problema de sanatate mintala.
In plan emotional, persoanele stigmatizate pot resimti rusine, lipsa de speranta, teama, insingurare, indoiala ca vor putea trece peste tulburare sau ca vor avea o viata normala sau cat mai apropiata de normalitate.
Cum putem combate stigma in sanatatea mintala
Studiile arata ca cea mai eficienta metoda de a reduce stigma si discriminarea ar fi interactiunea directa cu persoane care au probleme psihice. Pornind de la aceasta idee, in unele tari se desfasoara campanii de voluntariat, prin care se incearca schimbarea atitudinii publice fata de tulburarea psihica. O campanie de acest tip a fost desfasurata in Marea Britanie – „Time to Change„. A constat in organizarea de evenimente de grup cu participare larga a persoanelor cu si fara tulburari psihiatrice, cu scopul incurararii autodezvaluirii despre bolile psihice a persoanelor afectate si o imbunatatire a atitudinii celorlalti fata de ei.
O masura initiata de Organizatia Mondiala a Sanatatii a fost introducerea Zilei Internationale a Sanatatii Mintale, pe 10 octombrie. Cu aceasta ocazie cu care se stabileste o tema de interes, pe marginea careia se organizeaza la nivel mondial diferite actiuni de constientizare despre acel subiect si implicit despre sanatatea mintala. De exemplu, in 2014 tema abordata a fost schizonfrenia, una dintre cele mai afectate de stigma si informatii eronate.
Educatia despre tulburarile psihice este, conform studiilor, o alta modalitate de a scadea discriminarea si stigmatizarea. Familiarizarea publicului larg cu cele mai comune tulburari psihice (depresia, anxietatea, schizofrenia, tulburarea bipolara etc), informarea despre ce inseamna aceste tulburari, demitizarea tulburarilor psihice care perpetueaza informatiile eronate pot reduce stigma.
Ce putem face fiecare dintre noi? Sa incercam sa vedem persoana mai intai si sa nu o etichetam pe baza tulburarii pe care o are, sa o tratam cu respect, sa nu ii punem etichete („depresiv” in loc de „persoana care sufera de depresie”, „nebun” o persoana care merge la psihilog sau psihiatru etc).
Referinte:
(1) Understanding the impact of stigma on people with mental illness – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1489832/
(2) Mental disorders affect one in four people – https://www.who.int/whr/2001/media_centre/press_release/en/
(3) Stigma and discrimination – https://www.mentalhealth.org.uk/a-to-z/s/stigma-and-discrimination
(4) Stigma related to help-seeking from a mental health professional – https://www.hsj.gr/medicine/stigma-related-to-helpseeking-from-a-mental-health-professional.php?aid=3609
(5) Mental Health & Stigma – https://www.psychologytoday.com/us/blog/why-we-worry/201308/mental-health-stigma
(6) Stigma related to help-seeking from a mental health professional – https://www.hsj.gr/medicine/stigma-related-to-helpseeking-from-a-mental-health-professional.php?aid=3609
