Social media si sanatatea mintala – Desi multi dintre noi se conecteaza zilnic pe retelele de social media, cand consumul devine excesiv, efectele negative asupra psihicului nu vor intarzia sa apara. Dar social media are si numeroase avantaje. Si atunci cum ne putem crea niste obiceiuri sanatoase astfel incat sa profitam de beneficii si sa evitam posibilele riscuri?
1. Social media – informatii generale
2. Cum influenteaza social media sanatatea mintala?
3. Categorii de persoane expuse riscurilor
4. Cand trebuie sa se apeleze la psihoterapie?
5. Exista si efecte pozitive ale social media?
6. Sfaturi pentru a utiliza in siguranta social media
„Social media” se refera la o serie de platforme din mediul online, dintre care cele mai utilizate sunt Facebook, Instagram, Skype, WhatsApp, Youtube, Snapchat, Pinterest. Facilitatile pe care acestea ofera sunt diverse:
Social media este un fenomen care a luat amploare in ultimii ani si care schimba modul in care comunicam si interactionam.
Studiile privind impactul retelelor de socializare asupra sanatatii mintale sunt inca la inceput. Abia in ultima decada au crescut foarte mult accesul la internet si utilizarea pe scara larga a platformelor social media. Aceasta crestere se observa nu doar in populatia adulta, ci si in randul adolescentilor si copiilor.
Deocamdata este prematur de stabilit clar care sunt efectele pe termen lung. Rezultatele obtinute pana acum sunt bidirectionale. Unele indica un impact negativ al utilizarii retelelelor de socializare asupra sanatatii mintale, in timp ce altele sugereaza ca impactul depinde de factori precum:
Multe dintre studii au utilizat metode corelationale si au ajuns la concluzia ca intre folosirea retelelor de socializare si anumite aspecte exista o relatie de corelatie. Dar corelatia nu inseamna o relatie de cauza-efect. De exemplu, s-a observat o corelatie intre stima de sine scazuta si utilizarea Facebook-ului. Acest fapt poate insemna ca folosirea acestei platforme ar putea cauza o scadere a stimei de sine. Dar poate insemna si ca persoanele cu stima de sine scazuta tind sa foloseasca excesiv Facebook-ul.
Iata cateva posibile efecte pe care consumul excesiv de social media le-ar putea avea:
Expunerea excesiva la fotografiile cele mai reusite de pe retelele de socializare, cu corpuri armonioase, chipuri machiate, scene fericite de familie, peisaje frumoase din vacante, pot duce la crearea unor standarde foarte ridicate despre cum ar trebui sa fim/sa aratam. Partea rationala a mintii stie ca aceste imagini sunt de cele mai multe ori prelucrate sau sunt momentele cele mai bune alese special pentru a fi postate in mediul online. Dar asta nu ne impiedica sa simtim emotii negative – frustrare, nemultumire, invidie, furie etc. – atunci cand ne comparam propria imagine corporala sau viata. Pe copii si adolescenti, la care imaginea de sine e in formare, o astfel de expunere repetata ii poate afecta negativ. Un alt exemplu de impact negativ poate fi al proaspetelor mame, care sunt expuse la imaginea mamei perfecte vehiculate in social media.
Relatia dintre folosirea in exces a retelelor de socializare si depresie este controversata. Exista mai multe posibile cauze pentru care excesul folosirii de social media poate duce la depresie sau la agravarea simptomelor: compararea cu ceilalti, scaderea frecventei interactiunilor reale, retragerea sociala. Dar in aparitia depresiei, ca si in cazul altor tulburari psihice, nu este implicat un singur factor, ci exista o combinatie complexa de factori. Expunerea in exces la social media poate contribui alaturi de alti factori de risc la aparitia depresiei sau la accentuarea unor simptome deja existente.
Comentariile jignitoare, remarcile negative sunt mult mai frecvente in mediul online. In plus, studiile arata o crestere ingrijoratoare a fenomenului de cyberbullying in randul adolescentilor.
Extrem de accesibile, la distanta de un click pe telefonul mobil, retelele de socializare stimuleaza si o hiperconectivitate. Iar alertele si notificarile primite de cateva ori pe zi contribuie la aceasta permanenta conectare, afectand concentrarea, productivitatea sau chiar somnul.
Utilizarea retelelor de socializare a crescut semnificativ la toate categoriile de varsta in ultimii ani. Dar adolescentii si adultii tineri sunt categoriile care consuma cel mai mult aceste retele de socializare. De altfel, majoritatea studiilor s-au si axat pe acestia. In randul adolescentilor, fetele sunt mult mai predispuse riscurilor, in special in ceea ce tine de imaginea de sine si imaginea corporala.
Alte categorii de risc sunt copiii si persoanele care au o predispozitie spre depresie sau tulburari de anxietate sau care sufera deja de astfel de tulburari.
Apelarea la ajutor de specialitate se recomanda atunci cand nu reusim sa controlam singuri efectele negative ale social media. De exemplu, cand timpul in exces pe retelele de socializare si/sau continutul la care suntem expusi in social medial ne afecteaza semnificativ viata. Ajutorul specializat este cu atat mai important daca apar depresia, tulburarile de anxietate, dependenta de telefon.
Semnale de alarma pe care ar trebui sa le avem in vedere, pentru ca pot avea un impact negativ asupra sanatatii mintale:
Social media are si numeroase beneficii. Atat timp cat nu sunt utilizate excesiv si au scop de socializare, educational, de implicare sau ajutorare a comunitatii etc., retelele de socializare sunt foarte utile.
Beneficiile social media includ:
Consumul excesiv de online si de retele de socializare este in crestere. Dar atat timp cat putem pastra un echilibru intre timpul online si timpul acordat vietii reale, ne putem feri de posibilele riscuri si pericole ale social media. Si ne putem bucura mai mult de beneficiile acestora.
Retelele de socializare ne ofera posibilitatea de a comunica oricand si de oriunde. DAR este important ca socializarea virtuala sa nu substituie interactiunile reale, fata in fata. Cu cat petrecem mai mult timp socializand online, cu atat mai izolati si singuri putem ajunge sa ne simtim. Aceste interactiuni virtuale nu pot inlocui beneficiile psihologice ale contactelor sociale reale.
Daca observati ca timpul petrecut pe social media este mai mult decat v-ati dori, ca nu sunteti productivi si eficienti, ca somnul va este afectat, reduceti perioada de conectare la mediul online pana cand ajungeti la echilibru. Puteti incepe prin a monitoriza timpul acordat retelelor de socializare. Apoi reduceti acest timp atunci cand nu este oportun (la serviciu, in trafic, in timpul pe care il petreceti cu copiii etc).
Exista o serie de reguli de siguranta pentru a preveni agresorii sau infractorii din mediul online. Evitati sa faceti publice informatii personale precum adresa, numarul de telefon. Evitati sa anuntati online cand plecati de acasa perioade mai lungi (de exemplu in vacanta). Fiti reticenti in a accepta cereri de prieteni de la persoane necunoscute.
(1) Online Social Networking and Mental Health – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4183915/
(2) Social media use can be positive for mental health and well-being – https://www.hsph.harvard.edu/news/features/social-media-positive-mental-health/
(3) Social Media and Mental Health – https://www.helpguide.org/articles/mental-health/social-media-and-mental-health.htm
(4) Association of Social Media Use With Social Well-Being, Positive Mental Health, and Self-Rated Health: Disentangling Routine Use From Emotional Connection to Use – https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/1090198119863768