Sindromul Brugada (aritmie cardiaca) – definitie, simptome, tratament

Sindromul Brugada este o tulburare a ritmului cardiac care poate pune viata in pericol si care poate fi, uneori, mostenita. Puteti afla mai multe despre aceasta afectiune si cauzele aparitiei acesteia din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este sindromul Brugada?
2. Simptome 
3. Cauze
4. Diagnostic
5. Tratament
6. Masuri de preventie

Ce este sindromul Brugada?

Persoanele cu sindromul Brugada au un risc crescut de ritm cardiac anormal in camerele inferioare ale inimii (aritmii ventriculare).

Multi oameni care sufera de sindrom Brugada nu prezinta simptome si astfel nu stiu nimic despre starea lor. O anomalie tipica – numita tip 1 de tip ECG Brugada – este detectata in urma unui test de electrocardiograma (EKG). Sindromul Brugada este mult mai frecvent la barbati decat la femei.

Sindromul Brugada este tratabil prin masuri preventive, cum ar fi evitarea medicamentelor agravante, reducerea febrei si, daca este necesar, utilizarea unui dispozitiv medical numit defibrilator cardioverter implantabil (DCI).

Aceasta se afla pe lista bolilor rare, fiind o afectiune extrem de serioasa. Ea afecteaza ritmul normal al inimii si poate face ca aceasta sa bata prea repede sau intr-un mod neregulat. Acest lucru poarta denumirea de aritmie. In cazul unei aritmii, inima celui afectat nu poate pompa sange catre restul corpului asa cum trebuie.

Incidenta bolii in lume

Sindromul Brugada este una dintre cele mai frecvente cauze ale decesului cauzat de stopul cardiac brusc la oameni care altfel sunt tineri si sanatosi. Aceasta afecteaza aproximativ 5 din 100.00 de persoane din intreaga lume. Este cel mai frecvent intalnita in cazul persoanelor de origine japoneza si din Asia de Sud si se dezvolta mult mai des la barbati.

Cand a fost identificata prima oara aceasta afectiune?

Aceasta afectiune a fost identificata pentru prima data si apoi clarificata in anii 1980. Este o afectiune rara in vest, dar ea pare a fi mai frecventa la tinerii din Asia de Sud-Est. Aceasta boala este cunoscuta sub numele de ”Sindromul de moarte subita neasteptata” („Sudden Unexpected Death Syndrome” (SUDS). Frecvent ea a fost asociata cu mutatii ale canalelor de sodiu, dar aceasta apare la doar 20% dintre bolnavi. Canalele de sodiu se comporta anormal fiind restrictionat accesul sodiului in celule. Acest lucru duce la modificari EKG, dar nu si la modificari structurale ale inimii. Aceste modificari au fost descrise ca si ”bloc de ramura dreapta cu elevarea punctului J si supradenivelare concava de segment ST”.

Simptome

Pe scurt, principalele simptome ale bolii sunt:

• sincope
• palpitatii
• moarte subita

Multe persoane care sufera de sindromul Brugada sunt nediagnosticate, deoarece afectiunea, adesea, nu cauzeaza simptome vizibile.

Cel mai important semn al sindromului Brugada

Cel mai important semn al sindromului Brugada este un model anormal care apare pe electrocardiograma (EKG), denumit ECG tip 1 model sindrom Brugada. Nu puteti resimti un simptom al sindromului Brugada. Acesta este detectat doar in urma unei EKG.

Este posibil sa aveti un semn Brugada sau chiar un model, fara a avea sindromul Brugada. Cu toate acestea, semnele si simptomele care ar putea arata ca aveti sindromul Brugada includ:

• ameteala
• lesin (sincopa)
• respiratie ingreunata, mai ales noaptea
• batai neregulate ale inimii
• bataile ale inimii extrem de rapide si haotice (stop cardiac brusc)
• palpitatii
• fibrilatie ventriculara
• tahicardie ventriculara
• extrasistole ventriculare
• extrasistole atriale

Semnele si simptomele sindromului Brugada sunt similare cu alte probleme ale ritmului inimii. De aceea, este esential sa mergeti la medic pentru a afla daca sindromul Brugada sau alte probleme de ritm cardiac cauzeaza aceste simptome.

Semne clinice

Nu se deceleaza nicio modificare la examenul clinic obiectiv.

EKG evidentiaza un bloc de ramura dreapta cu elevarea punctului J si supradenivelare concava de segment ST. Aspectul in criza este de TV sau FV, ceea ce subliniaza gravitatea acestei afectiuni.

Cand sa mergeti la doctor

Daca aveti palpitatii cardiace sau batai neregulate ale inimii (aritmie), faceti o programare la doctor pentru un consult. Problema dumneavoastra ar putea fi cauzata de o afectiune a ritmului cardiac, dar testele pot determina daca principala cauza a problemei cardiace este sindromul Brugada.

Daca ati lesinat si banuiti ca poate fi din cauza unei boli cardiace, solicitati asistenta medicala de urgenta.

Daca parintele, fratele sau copilul dumneavoastra au fost diagnosticati cu sindromul Brugada, va recomandam sa va prezentati la medic cat mai repede. Acesta va poate spune daca este nevoie sa faceti teste genetice pentru a vedea daca sunteti in pericol sa dezvoltati sindromul Brugada.

Cauze

Sindromul Brugada este o tulburare a ritmului cardiac. Fiecare bataie a inimii este declansata de un impuls electric generat de celule speciale din camera dreapta a cordului. Porii mici, numiti canale, pe fiecare dintre aceste celule directioneaza aceasta activitate electrica, ceea ce face ca inima sa va bata.

In cazul sindromului Brugada, o anomalie in aceste canale poate face ca inima pacientului sa bata anormal si sa determine un ritm anormal de rapid si periculos (fibrilatie ventriculara).

Drept urmare, inima nu pompeaza eficient si nu ajunge suficient sange la restul corpului. Acest lucru poate cauza lesin daca ritmul dureaza doar o perioada scurta de timp sau moarte subita daca inima isi mentine acel ritm prost.

Alte cauze ale sindromului Brugada

Sindromul Brugada este adesea mostenit, dar poate rezulta si dintr-o anormalitate structurala greu de detectat in inima, dezechilibre ale substantelor chimice care ajuta la transmiterea semnalelor electrice prin corp (electroliti), efectele anumitor medicamente eliberate pe baza de reteta sau consumul de cocaina.

Sindromul Brugada este, de obicei, diagnosticat la adulti si, uneori, la adolescenti. Rareori este diagnosticat la copiii mici.

Factori de risc

Factorii de risc pentru sindromul Brugada includ:

• Antecedente familiale ale sindromului Brugada. Daca alti membri ai familiei au avut sindromul Brugada, prezentati un risc crescut de a dezvolta aceasta afectiune.
• Sexul masculin. Barbatii adulti sunt mai frecvent diagnosticati decat femeile. La copiii mici si adolescenti, cu toate acestea, baietii si fetele sunt diagnosticati in egala masura.
• Sindromul Brugada apare mai frecvent la asiatici decat la alte rase.
• Febra nu provoaca in sine sindromul Brugada, insa poate irita inima si poate stimula stopul cardiac sau lesinul declansat de sindromul Brugada, in special la copii.

Eventualele complicatii ale bolii

Complicatiile sindromului Brugada necesita asistenta medicala de urgenta. Printre acestea se numara:

Stopul cardiac brusc

Daca nu este tratata imediat, aceasta pierdere brusca de functie cardiaca, respiratie si constienta, care apare adesea in timpul somnului, este fatala. Cu o ingrijire medicala rapida si adecvata, supravietuirea este posibila.

Administrarea resuscitarii cardiopulmonare

Compresiile rapide la nivelul pieptului, dar si un soc provocat de un defibrilator extern automat pot imbunatati sansele de supravietuire pana la sosirea personalului de urgenta.

Lesin (sincopa)

Daca suferiti de sindromul Brugada si lesinati, solicitati asistenta medicala de urgenta.

Diagnostic

Electrocardiograma

Diagnosticul se stabileste pe baza aspectului EKG (electrocardiograma) care poate fi caracteristic sau nu. Daca nu apar modificarile EKG, atunci se pot face teste de provocare care le pot scoate la iveala si sunt reprezentate de administrari intravenoase de doze mici de medicamente anti-aritmice pentru a controla ritmul cardiac. Exista dubii asupra stabilirii cand un test este negativ. Tehnica EKG prevede repausul psihic si fizic absolut al bolnavului.

Testul electrofiziologic

Daca EKG-ul sugereaza ca suferiti de sindromul Brugada sau daca ati prezentat simptome precum stopul cardiac brusc, medicul va poate recomanda, de asemenea, un test electrofiziologic prin care poate afla cat de repede poate intra inima in acest ritm anormal dat de sindromul Brugada .

In cadrul acestui test, un cateter este introdus printr-o vena de la inghinal catre inima, aceasta operatiune fiind similara cu cateterizarea cardiaca. Electrozii sunt apoi trecuti prin cateter in diferite puncte ale inimii. Electrozii elimina apoi bataile neregulate ale inimii. Acestia nu transmit socuri catre inima, ci doar detecteaza semnalele electrice care trec prin aceasta.

Testele genetice

In timp ce testarea genetica nu este necesara pentru a diagnostica sindromul Brugada, medicul specialist va poate recomanda teste genetice pentru a determina daca alti membri ai familiei ar putea fi afectati dupa ce ati fost diagnosticati cu sindromul Brugada.

Testele de efort

In cadrul acestor teste se poate inregistra activitatea electrica a inimii timp de cateva zeci de minute si in conditii de efort fizic mai mare decat in repaus. Aceste teste sunt foarte utile pentru a identifica pacientii care sufera de anumite afectiuni ale arterelor inimii sau pentru a urmari pacientii care au avut deja un infarct miocardic.

Tratament

Prognosticul acestei afectiuni este rezervat, mai ales in cazurile simptomatice, determinand cel putin 10% decese pe an. De aceea, metoda standard de tratament pentru acest sindrom este defibrilatorul implantabil (ICD).

Tratamentul medicametos nu pare a avea succes dar se pare ca este nevoie de studiu electro-fiziologic pentru a diferentia cazurile care necesita sau nu ICD.

Tratamentul sindromului Brugada depinde de riscurile date de bataile anormale ale inimii (aritmie). Cei cu risc ridicat au:

• un istoric personal de probleme serioase ale ritmului inimii
• un istoric personal de lesinuri
• un istoric personal de supravietuiri in urma unor stopuri cardiace bruste

Din cauza naturii anormalitatii ritmului inimii, medicamentele nu sunt utilizate, de obicei, pentru a trata sindromul Brugada. Dispozitivul medical denumit defibrilator cardioverter implantabil reprezinta principalul tratament.

Defibrilatorul implantabil (ICD)

Pentru persoanele cu risc crescut al bolii, tratamentul poate include implantarea unui defibrilator cardioverter (ICD). Acest mic dispozitiv monitorizeaza continuu ritmul cardiac si ofera socuri electrice atunci cand este necesar pentru a controla bataile anormale ale inimii.

Procedura de implantare a unui ICD necesita, de obicei, spitalizare peste noapte in urma procedurii.

ICD pot provoca complicatii, unele care pun viata in pericol. De aceea, este important ca pacientii sa calculeze bine beneficiile si riscurile. Persoanele carora li s-a implantat un ICD ca tratament pentru sindromul Brugada au raportat ca au primit socuri inutile din partea ICD chiar si atunci cand bataile inimii lor erau normale.

Medicul va va programa acest dispozitiv pentru a reduce riscurile. Daca vi s-a implantat un astfel de aparat, ca parte a tratamentului pentru sindromul Brugada, este recomandat sa discutati cu medicul despre modalitatile de a evita socurile inutile.

Terapia medicamentoasa

Uneori, medicamente precum chinidina sunt folosite pentru a impiedica inima sa intre intr-un ritm potential periculos. De asemenea, poate fi utila ca terapie suplimentara pentru persoanele carora le-a fost implantat deja ICD.

Cu toate acestea, daca o persoana care sufera de sindrom Brugada este expusa unui risc ridicat din cauza unui stop cardiac anterior sau a unui episod de lesin, tratamentul principal este implantarea unui ICD.

Aspenter

Aspenterul poate reprezenta, de asemenea, o solutie pentru bolnavii de sindrom Brugada.

Ce este Aspenter?

Aspenterul este un medicament care contine ca substanta activa acidul acetilsalicilic (cunoscut si sub numele de aspirina).

Aspirina

La randul ei, unul dintre cele mai cunoscute medicamente ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare pentru ca impiedica placile sa se depuna pe artere. Acest efect antitrombocitar al aspirinei scade capacitatea sangelui de a forma cheaguri. Astfel, specialistii spun ca o aspirina pe zi este utila in preventia si tratamentul atacurilor de cord si a accidentelor vasculare cerebrale.

Tratament extrasistole

Adesea, pot fi suficiente pur si simplu cateva modificari ale stilului de viata, cum ar fi:

• reducerea consumului de alcool si de tigari
• atenuarea stresului
• sporirea activitatii sportive
• obtinerea unui somn eficient

In plus, palpitatiile inimii pot fi uneori contracarate prin administrarea de suplimente minerale, desi trebuie sa va adresati medicului inainte de a lua orice suplimente nutritionale.

Masuri de preventie

Deoarece sindromul Brugada este o afectiune mostenita, in prezent nu exista nicio modalitate cunoscuta de prevenire a tulburarii. Evitarea medicamentelor care cauzeaza sau exacerbeaza sindromul Brugada poate ajuta la ameliorarea sau prevenirea simptomelor. In plus, monitorizarea atenta a concentratiilor de calciu si potasiu poate echilibra exacerbarile simptomelor.

Rudele si colegii de munca ai persoanelor cu sindrom Brugada trebuie instruiti in efectuarea resuscitarii cardiopulmonare, in caz ca este necesara aceasta procedura.

Referinte:

https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/brugada-syndrome#1

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/brugada-syndrome/symptoms-causes/syc-20370489

https://www.medicinenet.com/script/main/art.asp?articlekey=206973

https://www.webmd.com/heart-disease/guide/what-causes-heart-palpitations

https://www.cardiosecur.com/en/magazine/specialist-articles-on-the-heart/what-are-extrasystoles-palpitations/

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-palpitations/diagnosis-treatment/drc-20373201

http://www.simplygoodnaturalfoods.com/ns/DisplayMonograph.asp?StoreID=93ce98e27f85454199c7d84c20cda016&DocID=condition-brugadasyndrome