Sincopa (lesinul) – cauze, masuri de prim ajutor, tratament

Sincopa este o pierdere temporara a cunostintei, cauzata de fluxul sanguin insuficient catre creier. Aceasta stare mai poarta denumirea de lesin sau lipotimie. Mai multe despre sincopa si care sunt masurile de prim ajutor in cazul acesteia puteti afla din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este sincopa?
2. Cauze
3. Simptome asociate
4. Lesinul la copii
5. Diagnostic
6. Prim ajutor in caz de lesin
7. Tratament

Ce este sincopa?

O sincopa poate fi destul de infricosatoare. Totusi, adeseori nu este niciun motiv pentru a intra in panica. Sincopa este un simptom, nu este o boala in sine. Lesinul apare din cauza faptului ca oxigenul nu ajunge intr-o cantitate suficienta la creier pentru ca acesta sa functioneze corespunzator.

Unii oameni lesina la vederea sangelui ori dupa ce aud vesti proaste sau atunci cand sunt martorii unei scene infricosatoare. Senzatia de lesin care apare din cauza unui motiv necunoscut poate fi legata de o problema cardiovasculara.

Sincopa este, potrivit unor autori, incetarea subita (momentana sau definitiva) a functiei inimii, cu intreruperea respiratiei si pierderea sensibilitatii si a miscarilor voluntare.

Lesinul (sau lipotimia) inseamna pierderea temporara a cunostintei, insa fara afectarea functiei cardiace, aceasta fiind urmata de revenirea la starea normala. Aceasta pierdere a cunostintei poate fi insotita de pierderea tonusului muscular care poate duce la pierderea echilibrului si cadere.

Pentru a intelege mai bine de ce poate sa apara sincopa sau lesinul, este util sa explicam cateva aspecte despre activitatea creierului.

Informatii importante despre creier

Creierul are parti multiple, incluzand doua emisfere, cerebelul si trunchiul cerebral. Creierul are nevoie de flux sanguin prin care ofera oxigen si glucoza (zahar) celulelor sale pentru a sustine viata. Pentru ca organismul sa fie treaz, trebuie sa porneasca o zona cunoscuta ca sistem reticular activator, localizat in trunchiul cerebral. In plus, cel putin una dintre emisferele creierului trebuie sa functioneze. Cand apare lesinul sau sincopa, fie sistemul reticular activator isi pierde alimentarea cu sange, fie ambele emisfere ale creierului sunt lipsite de sange, oxigen sau glucoza. Daca nivelurile de zahar din sange sunt normale, inseamna ca fluxul sanguin catre intregul creier sau catre sistemul reticular activator este perturbat si astfel se produce lesinul.

Sincopa poate fi cauzata de traumatisme craniene?

Sincopa (sau lipotimia) nu este cauzata de traumatisme craniene, deoarece pierderea cunostintei in urma unui traumatism cranian este considerata o comotie cerebrala. Cu toate acestea, lesinul poate provoca vatamari corporale daca persoana cade si se loveste sau daca lesinul apare in timpul unei activitati cum ar fi condusul unei masini.

Cauze

Sincopa este clasificata in general in trei mari categorii:

1. Vasovagala (vasodepresoare) – aceasta apare in urma unui dezechilibru autonom la nivelul sistemului nervos (autonom)
2. Cardiaca – este produsa de o problema mecanica sau electrica a inimii
3. Neurologica – determinata de o convulsie sau, mai putin obisnuit, de un accident vascular cerebral

Cauzele posibile includ:

• scaderea semnificativa a tensiunii arteriale sistolice la ridicarea in picioare (hipotensiune ortostatica)
• boli ale muschiului inimii (cardiomiopatii)
• artere blocate (ischemie)
• ritm cardiac scazut sau crescut (aritmie)

In cazul indivizilor sanatosi, majoritatea sincopelor sunt inofensive si apar, deseori, in urma unui dezechilibru autonom temporar, cauzat de exemplu de trecerea prea rapida de la pozitia stand pe scaun sau intins pe pat la pozitia stand in picioare. Sincopele pot fi de asemenea declansate de vederea sangelui si de greata. In cazul persoanelor cu boli cardiovasculare, cauza poate fi grava si trebuie evaluata de medic.

Sincopa vasovagala

Sincopa vasovagala este una dintre cele mai frecvente cauze de lesin cu pierderea cunostintei. In aceasta situatie, echilibrul dintre adrenalina si acetilcolina este perturbat. Adrenalina stimuleaza organismul, facand ca inima sa bata mai repede si ingustand vasele de sange, astfel crescand tensiunea arteriala. Acetilcolina face opusul. Atunci cand nervul vag este stimulat, excesul de acetilcolina este eliberat, ritmul cardiac incetineste si vasele de sange se dilata, ceea ce face mai greu ca sangele sa invinga gravitatea si sa fie pompat catre creier. Aceasta scadere temporara a fluxului sanguin catre creier cauzeaza sincopa.

Lesinul si situatiile stresante

Durerea poate stimula nervul vag, aceasta fiind o cauza des intalnita a lesinului. Alti stimuli nocivi pot face acelasi lucru, printre care stresorii de situatie. In mod obisnuit, studentii la medicina si asistentii medicali lesina atunci cand participa la prima operatie, autopsie sau cand o persoana sangereaza. Unii oameni lesina daca aud vesti proaste, altii daca vad sange sau ace.

Alte situatii determina frecvent incetinirea ritmului cardiac si provocarea unui lesin. Miscarile intestinale sau tusea pot provoca un raspuns vagal, crescand nivelul de acetilcolina si reducand fluxul sanguin catre creier.

Sincopa de origine cardiaca (indispozitia vagala)

Este vorba de un fenomen reflex, care apare cu ocazia unei emotii puternice si, cel mai adesea, la persoanele predispuse, emotive.

Acestora le este in mod brutal frig sau rece, transpira, le este greata, au un val peste ochi, inima le bate mai lent si picioarele li se inmoaie. In plus, sunt palizi si au nevoie sa se intinda. Starea de rau dispare dupa cateva minute. Aceasta poate aparea in anumite situatii:

• caldura intensa (expunere prelungita la soare sau intr-un loc inchis)
• efort in perioada de digestie
• frica brusca
• intepatura
• punerea steriletului

Este un fenomen mereu benign, care poate, totusi, sa fie deranjant la anumite persoane, daca este prea frecvent.

La un diabetic, o stare de rau care se asociaza cu transpiratie, vertij si pierdere de cunostinta durabila (mai multe minute) poate fi o hipoglicemie (supradozaj al medicamentelor impotriva diabetului). Chiar daca pacientul nu isi pierde cunostinta, el trebuie sa isi consulte medicul pentru a-si adapta tratamentul.

Sincopa neurologica

Sincopa neurologica este cauzata de o afectiune neurologica, cum ar fi:

• convulsiile
• accidentul vascular cerebral
• atacul ischemic tranzitor

Alte afectiuni mai putin frecvente care duc la sincopa neurologica includ migrene si hidrocefalie cu presiune normala.

Alte cauze

Dezechilibrul electrolitic

Anomaliile electrolitice si hormonale pot fi, de asemenea, responsabile pentru aparitia sincopei. Totusi, aceste cauze apar din cauza efectelor lor asupra inimii si vaselor de sange.

Consumul de medicamente si droguri

Medicamentele sau drogurile pot fi, de asemenea, cauze potentiale de lesin sau sincopa. Printre acestea se numara cele cu tensiune arteriala ridicata care pot dilata vasele de sange, antidepresivele care pot afecta activitatea electrica a inimii si cele care afecteaza starea mentala, cum ar fi medicamentele pentru durere, alcoolul si cocaina.

Simptome asociate

Cand o persoana lesina, nu realizeaza ca si-a pierdut cunostinta si a cazut. Isi da seama de acest lucru dupa ce isi revine.

Inainte de lesin, persoana poate simti:

• senzatie de confuzie
• greata
• transpiratii
• slabiciune
• ameteli sau vertij
• vedere incetosata
• auz slab
• senzatie de furnicaturi in corp

Presincopa are aceleasi simptome, insa nu implica si pierderea cunstintei. In timpul lesinului, persoana poate sa-si piarda cunostinta si pot aparea si spasmele, iar conditia poate fi confundata cu starea de convulsie.

Persoana poate fi confuza dupa revenire, insa senzatia dispare in scurt timp.

Dupa o sincopa, de obicei, persoanei ii revine rapid si functia mentala normala. Cu toate acestea, pot exista alte semne si simptome de lesin, in functie de cauza de baza a sincopei. De exemplu, in cazul in care persoana are un atac de cord, se poate plange de durere toracica sau de presiune.

Lesinul la copii

La majoritatea copiilor, este de obicei inofensiva. Dar la unii dintre ei, sincopa este grava. Aceasta se intampla de obicei din cauza unei probleme cardiace sau, uneori, a unei probleme neurologice.

Exista o serie de probleme diferite care pot determina o scadere a fluxului sanguin catre creier, provocand ameteli la copii. Unele cauze ale sincopei includ:

Aritmie

O frecventa cardiaca care este prea lenta, prea rapida sau neregulata pentru a mentine fluxul suficient de sange catre corp, inclusiv catre creier. Aceasta este o cauza destul de rara a sincopei.

Boala cardiaca structurala (defecte ale muschiului sau supapelor)

S-ar putea sa existe probleme cu muschiul inimii sau cu una sau mai multe valve ale cordului. Acest lucru poate determina o scadere a fluxului sanguin in organism, inclusiv catre creier. Inflamatia muschiului inimii cunoscuta sub numele de miocardita poate provoca, de asemenea, lesin. Muschiul inimii devine slabit si nu este capabil sa pompeze sange in mod normal. Corpul reactioneaza la scaderea fluxului sanguin catre creier prin lesin.

Hipotensiune ortostatica

Aceasta este o scadere a tensiunii arteriale care apare atunci cand o persoana a stat in picioare pentru o perioada de timp sau se ridica in picioare dupa ce a stat in sezut. Sangele este transportat catre picioare, impiedicand o cantitate normala de sange sa fie pompata catre creier. Aceasta scurta scadere a fluxului sanguin catre creier poate cauza lesin. Acest lucru se intampla mai frecvent la adultii in varsta.

Diagnostic

• examen fizic
• teste de diagnosticare
• monitorizarea inimii, de exemplu, cu ajutorul unui monitor Holter
• electrocardiograma (EKG, ECG)
• hemograma completa
• testarea nivelurilor de glucoza
• analize de sange pentru testarea functiei renale
• analize de tiroida
• testul mesei inclinate (testul TILT)
• CT (tomografie computerizata)
• RMN (imagistica prin rezonanta magnetica)

Istoricul medical al pacientului

Ca in cazul tuturor bolilor, istoricul medical este cheia. Adesea, persoanele aflate in apropiere asista la un astfel de episod de lesin si ii pot povesti mai multe medicului.

Examenul fizic

Medicul va cauta semne sau simptome pentru a ajuta la diagnosticarea cauzei sincopei.

Cauzele lesinului pot fi diagnosticate cu ajutorul:

• electrocardiogramei (EKG)
• analize de sange, de exemplu: hemograma, testarea nivelului electrolitic, verificarea glicemiei, testarea functiei renale, analize de sange pentru testarea functiei tiroidei

Monitorizarea cardiaca

Monitorizarea cardiaca se poate face pentru a cauta perturbari ale ritmului cardiac.

• tensiune arteriala scazuta (hipotensiune ortostatica)
• tensiunea arteriala poate fi verificata atat stand culcat, cat si in picioare, pentru a vedea daca sincopa a fost cauzata de hipotensiunea ortostatica
• inima, plamanii si sistemul neurologic pot diagnostica potentialele cauze daca sunt anormale

Testul mesei inclinate

Pentru a descoperi hipotensiunea arteriala ortostatica, poate fi folosit un test de masa inclinata. De obicei, acest test este efectuat pe baza de ambulatoriu. Pacientul este plasat intr-un anumit unghi pe o masa timp de 30-45 de minute, iar tensiunea arteriala si rata pulsului sunt masurate in timp ce pacientul se afla in pozitii diferite.

Teste de imagistica

In functie de suspiciunile pe care medicul le are privind cauza lesinului, testele de imagistica pot fi folosite, acestea fiind tomografia computerizata (scanare CT) sau imagistica prin rezonanta magnetica (RMN).

Daca aveti in mod continuu ameteala sau daca aceasta este insotita de alte simptome, consultati medicul. Numai 5% dintre aceste cazuri au la origine o afectiune serioasa, insa este important sa fie identificata cauza ametelii dumneavoastra si sa se excluda posibilitatea existentei unei afectiuni grave.

Care sunt riscurile?

Odata ce sunteti intins, fluxul sanguin este rapid reluat si de obicei va veti redobandi cunostinta. Redobandirea rapida a cunostintei dupa o sincopa inseamna ca nu s-a produs afectare cerebrala cauzata de aportul redus de oxigen. De fapt, cel mai serios risc al sincopei este dat de caderea insasi. Se pot produce fracturi sau rani la nivelul capului.

Prim ajutor in caz de lesin

Daca simtiti ca urmeaza sa lesinati

Intindeti-va sau stati jos. Pentru a reduce riscurile de a lesina din nou, mai ramaneti un pic pe loc. Asezati-va capul intre genunchi stati jos.

Daca altcineva lesina

Pozitionati persoana respectiva pe spate. Daca nu exista leziuni si persoana respira, ridicati picioarele persoanei deasupra nivelului inimii – aproximativ 30 de centimetri – daca este posibil. Desfaceti cureaua, gulerul sau hainele care strang.

Pentru a reduce riscul de a lesina din nou, nu ridicati persoana respectiva prea repede. Daca persoana nu isi recapata cunsotinta intr-un minut, sunati la numarul de urgenta.

Verificati respiratia

Daca persoana nu respira, primul ajutor presupune inceperea manevrelor de resuscitare. Apelati numarul de urgenta si continuati sa aplicati manevrele de resuscitare pana cand vine ambulanta sau daca persoana incepe sa respire.

Daca persoana a fost ranita in urma caderii, tratati corespunzator vanataile sau taieturile. Opriti sangerarea aplicand presiune direct pe zona afectata.

Tratament

Daca episodul de sincopa trece rapid si persoana isi revine la functia normala fara nicio vatamare, este necesar ca aceasta sa discute cu medicul despre metodele de ingrijire.

Adesea, daca episodul de lesin nu dispare repede, persoana va fi monitorizata, ii vor fi aplicate fluide intravenoase, dar si oxigen. De asemenea, poate fi verificata si glicemia din sange.

Tratamentul pentru cauza lesinului va fi adaptat fiecarei persoane.

Referinte:

https://www.medicinenet.com/fainting/article.htm#what_is_fainting

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/vasovagal-syncope/symptoms-causes/syc-20350527

https://www.heart.org/en/health-topics/arrhythmia/symptoms-diagnosis–monitoring-of-arrhythmia/syncope-fainting

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17536-syncope/types-of-syncope

https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?ContentTypeID=90&ContentID=P01818

https://www.uptodate.com/contents/causes-of-syncope-in-children-and-adolescents

https://www.mayoclinic.org/first-aid/first-aid-fainting/basics/art-20056606