Screening pentru cancerul colorectal

Screening pentru cancerul colorectal – reprezinta o serie de teste si proceduri medicale efectuate cu scopul de a depista cancerul colorectal inainte sa apara semne si simptome.

Cuprins:

1. Ce este cancerul colorectal?
2. Ce inseamna screening pentru cancerul colorectal?
3. Cand se incepe screening-ul?
4. Ghiduri de screening pentru cancerul colorectal
5. Testele utilizate pentru depistarea cancerului colorectal
6. Ce se intampla daca se detecteaza ceva la screening?
7. Riscurile testelor de screening

Ce este cancerul colorectal?

Cancerul colorectal apare in celulele colonului sau rectului. Colonul si rectul sunt parti ale intestinului gros si ale sistemului digestiv. Colonul absoarbe apa si substantele nutritive si permite trecerea deseurilor in rect. Cancerul de colon si cancerul rectal sunt grupate impreuna de obicei – cancer colorectal, deoarece aceste organe sunt compuse din aceleasi tesuturi si nu exista o granita clara intre ele.

Cancerul colorectal apare atunci cand celulele sanatoase din mucoasa colonului sau rectului se modifica si se dezvolta necontrolat, formand o masa numita tumora. O tumora poate fi canceroasa (maligna) sau necanceroasa (benigna).

Depistarea la timp a cancerului creste considerabil sansele de vindecare. Un cancer depistat inainte sa apara semne si simptome poate insemna ca boala nu a avansat si este mai usor de tratat.

Cancerul colorectal si polipii colorectali

Cancerul colorectal porneste cel mai adesea ca un polip, o masa necanceroasa care se poate dezvolta pe peretele intern al colonului sau rectului. Daca nu este tratat sau indepartat, un polip poate deveni cancer. Exista mai multe forme de polipi. Polipii adenomatosi sau adenoamele sunt mase care pot deveni canceroase. Pot fi depistate cu ajutorul unei colonoscopii. Polipii hiperplazici se pot dezvolta si in colon si rect. Nu sunt considerati precancerosi.

Cum se dezvolta cancerul colorectal?

In majoritatea cazurilor, cancerele colorectale apar din polipii adenomatosi. O serie de mutatii stau la baza sindroamelor de cancer de colon mostenite, in timp ce cancerele sporadice apar dintr-o acumulare treptata de mutatii genetice.

In general, majoritatea cancerelor colorectale (aproximativ 95%) sunt considerate sporadice, ceea ce inseamna ca modificarile genetice se dezvolta sporadic dupa nastere, astfel incat nu exista riscul de a transmite aceste modificari genetice copiilor.

Factori de risc

Adesea, nu este cunoscuta cauza cancerului colorectal. Cu toate acestea, anumiti factori pot creste riscul unei persoane de a dezvolta cancer colorectal:

Varsta

Riscul de cancer colorectal creste odata cu varsta. Cancerul colorectal poate aparea la adulti tineri si adolescenti, dar majoritatea cazurilor apar la persoanele trecute de 50 de ani.

Gen

Barbatii au un risc usor mai mare de a dezvolta cancer colorectal decat femeile.

Istoric familial de cancer colorectal

Cancerul colorectal poate fi ereditar daca rude de gradul I (parinti, frati, surori, copii) sau alti membri ai familiei (bunici, matusi, unchi, nepoate, nepoti, nepoti, veri) au avut cancer colorectal. Acest lucru este valabil mai ales cand membrii familiei sunt diagnosticati cu cancer colorectal inainte de varsta de 60 de ani.

Alte afectiuni mostenite

Membrii familiilor cu anumite afectiuni mostenite neobisnuite au, de asemenea, un risc mai mare de cancer colorectal, precum si alte tipuri de cancer. Acestea includ: polipoza adenomatoasa familiala (FAP), sindromul Lynch, numit si cancer colorectal ereditar nonpolipos, sindromul Muir-Torre, sindromul Peutz-Jeghers (PJS), sindromul Turcot.

Prezenta de polipi adenomatosi (adenoame)

Polipii nu sunt cancer, dar unele tipuri de polipi numite adenoame se pot dezvolta in timp in cancerul colorectal.

Istoric personal de cancer

Persoanele cu istoric personal de cancer colorectal si femeile care au avut cancer ovarian sau cancer uterin au mai multe riscuri sa dezvolte cancer colorectal.

Sedentarism si obezitate

Persoanele care au un stil de viata inactiv, adica nu fac miscare si petrec un timp prelungit pe scaun, si persoanele care sunt supraponderale sau obeze pot avea un risc mai crescut de cancer colorectal.

Alimentatie deficitara

Cercetarile actuale leaga in mod constant consumul crescut de carne rosie si carne procesata de un risc mai mare de boli.

Fumatul

Studii recente au aratat ca fumatorii sunt mai susceptibili la complicatii si deces din cauza cancerului colorectal decat nefumatorii.

Cancer colorectal: semne si simptome

Persoanele cu cancer colorectal pot prezenta urmatoarele simptome sau semne:

• modificari de tranzit intestinal;
• diaree, constipatie, senzatia ca intestinul nu se goleste complet;
• sange in scaun sau scaun foarte inchis la culoare;
• scaune inguste sau foarte subtiri fata de obicei;
• disconfort abdominal, inclusiv balonare, gaze, crampe;
• pierdere inexplicabila in greutate;
• oboseala constanta.

Retineti ca simptomele si semnele cancerului colorectal se aseamana cu ale unor afectiuni comune necanceroase, cum ar fi hemoroizii si boala inflamatorie intestinala. Cand se suspecteaza cancer, aceste simptome apar de obicei recent, sunt severe si se modifica in timp, dar doar testele de diagnostic pot confirma un cancer.

!!! Deoarece cancerul colorectal poate aparea la persoane mai tinere decat cele cu varsta de screening recomandata si la persoanele mai in varsta, orice persoana de orice varsta care prezinta aceste simptome ar trebui sa se prezinte la medic pentru a afla daca ar trebui sa beneficieze de teste.

Diagnosticare

Medicii folosesc o serie de teste pentru a diagnostica un cancer. De asemenea, fac teste pentru a afla daca boala s-a raspandit intr-o alta parte a corpului. Daca se intampla acest lucru, se numeste metastaza. Testele imagistice pot arata daca boala s-a raspandit. Pentru cele mai multe tipuri de cancer, o biopsie este singura cale sigura pentru medic de a sti daca o regiune a corpului are cancer. O colonoscopie ii permite medicului sa examineze interiorul intregului rect si colon. De asemenea, se fac teste de sange – hemoleucograma, markeri tumorali – antigen carcinoembrionar (CEA) etc.

Tratamentul cancerului colorectal

Optiunile de tratament pentru cancerul colorectal depind de stadiul bolii – cat de mult s-a raspandit sau cat de profund afecteaza peretele intestinal si alte tesuturi, precum si daca este localizat in colon sau rect. In general, pacientii cu acest tip de cancer primeste chimioterapie postoperatorie daca ganglionii limfatici sunt pozitivi (boala este detectata la acest nivel) sau daca boala s-a raspandit la alte tesuturi. Tratamentul este, de asemenea, determinat de varsta pacientului, istoricul medical, starea generala de sanatate si toleranta pentru medicamente si terapii specifice.

Ce inseamna screening pentru cancerul colorectal?

Screening-ul este folosit pentru a depista o boala inainte de aparitia simptomelor si semnelor. Obiectivele generale ale screeningului pentru cancer sunt:

• depistarea bolii in stadii incipiente, cand este mai usor de tratat si exista risc mai mic de complicatii;
• cresterea sanselor de vindecare si supravietuire;
• reducerea numarului de persoane care mor din cauza bolii;
• reducerea numarului de persoane care dezvolta boala.

Este important sa retineti ca medicul nu crede neaparat ca aveti cancer daca va sugereaza un test de screening. Testele de screening sunt facute atunci cand nu aveti simptome de cancer. Testele de screening pot fi repetate in mod regulat. Daca rezultatul unui test de screening este anormal, poate fi necesar sa faceti mai multe teste pentru a afla daca aveti cancer. Acestea se numesc teste de diagnostic.

Cand se incepe screening-ul?

Cancerul colorectal poate fi adesea prevenit prin screeningul regulat, prin care se pot identifica polipi inainte de a deveni cancerosi. Persoanele cu risc mediu ar trebui sa inceapa screeningul la varsta de 50 de ani. Cu toate acestea, American Cancer Society a recomandat inceperea screeningului de la 45 de ani, din cauza incidentei crescande a cancerului colorectal la persoanele tinere. Deoarece cancerul colorectal de obicei nu provoaca simptome decat atunci cand boala este avansata, este important ca oamenii sa discute cu medicul despre argumentele pro si contra ale fiecarui test de screening si cat de des trebuie facut fiecare test.

Ghiduri de screening pentru cancerul colorectal

In general, conform, OMS, se recomanda screening pentru cancerul colorectal pentru persoanele de 50-75 ani. Dupa 75 ani screening-ul depinde de starea generala de sanatate si de indicatiile medicului. Uneori, screening-ul se incepe de la 45 ani in functie de anumiti factori de risc.

Pentru aceste grupuri de persoane, in general, se recomanda:

• sigmoidoscopie flexibila, efectuata la fiecare 5 ani;
• colonoscopie, efectuata la fiecare 10 ani;
• clisma cu bariu cu contrast dublu, efectuata la fiecare 5 ani;
• colonografie CT (colonoscopie virtuala), efectuata la fiecare 5 ani;
• test pentru hemoragii oculte in fecale, efectuat in fiecare an;
• test imunochimic fecal (FIT), efectuat in fiecare an;
• testul ADN-ului in scaun, efectuat la fiecare 3 ani.

Pana la varsta de 40 ani, in general nu e nevoie de teste de screening pentru cancerul colorectal decat daca aveti o boala inflamatorie intestinala, istoric familial de cancer sau sindroame ereditare. La 40-45 de ani se recomanda screening in functie de anumiti factori de risc.  Oamenii ar trebui sa inceapa screeningul cancerului colorectal mai devreme sau sa se faca mai des daca au oricare dintre urmatorii factori de risc pentru cancer colorectal:

• istoric personal de cancer colorectal sau polipi adenomatosi;
• istoric familial de cancer colorectal sau polipi, cum ar fi cancerul sau polipii la o ruda de gradul intai mai mica de 60 de ani sau la 2 rude de gradul I de orice varsta;
• istoric personal al boli inflamatorii intestinale cronice;
• istoric familial al oricarui sindrom de cancer colorectal ereditar, cum ar fi FAP, sindromul Lynch sau alte sindroame.

Testele utilizate pentru depistarea cancerului colorectal

Colonoscopia

O colonoscopie ii permite medicului sa examineze interiorul intregului rect si colon. Un tub flexibil, iluminat numit colonoscop este introdus in rect si intregul colon pentru a depista polipi sau cancer. In timpul acestei proceduri, medicul poate elimina polipii sau alte tesuturi pentru examinare. Eliminarea polipilor poate preveni si cancerul colorectal. Se recomanda in general odata la 10 ani pentru persoanele peste 45-50 ani fara alti factori de risc. Cei cu risc mai mare (adica istoric familial, test prealabil cu polipi, istoric personal de colita ulcerativa etc.) ar trebui sa fie examinati mai frecvent. Pentru cei cu factori de risc se poate recomanda o colonoscopie de urmarire la 3 ani, cu intervale de colonoscopie ulterioare dependente de aceste rezultate.

Colonografie CT („colonoscopie virtuala”)

Colonografia CT, uneori numita colonoscopie virtuala sau colono-CT, este o metoda de screening pentru cancerul colorectal. Poate fi o alternativa pentru persoanele care nu pot beneficia de o colonoscopie standard din cauza riscului dat de anestezie. In general se recomanda la fiecare 5 ani pentru persoanele trecute de 45-50  ani.

Sigmoidoscopie

O sigmoidoscopie foloseste un tub flexibil, iluminat, care este introdus in rect si colonul inferior pentru a examina si depista polipii, cancerul si alte anomalii. In timpul acestei proceduri, medicul poate elimina polipii sau alte tesuturi pentru examinarea ulterioara. Desi rar, principalul risc legat de sigmoidoscopie este perforarea intestinului, care poate aparea cu sau fara biopsie. In general se recomanda efectuarea sigmoidoscopiei la fiecare 5 ani pentru persoanele fara risc.

Test pentru hemoragii oculte in fecale

Un test pentru hemoragii oculte in fecale este utilizat pentru a depista urme de sange in fecale sau scaun, care pot fi un semn al polipilor sau cancerului. Un test pozitiv, ceea ce inseamna ca sangele se gaseste in materiile fecale, poate fi din alte cauze, inclusiv sangerare in stomac sau tractul gastrointestinal superior  etc. Restrictiile dietetice includ evitarea vitaminei C, a fierului, consumului de carne rosie si unele legume crude (inclusiv broccoli, sfecla, banane) timp de 3 zile inainte de testare. Aceste restrictii scad riscul de a avea un rezultat fals pozitiv. In general se recomanda o data pe an pentru persoanele trecute de 50 ani.

Testul imunochimic fecal (FIT)

FIT (testul imunochimic fecal) este un test care utilizeaza o tehnica diferita pentru a detecta sangele in scaun. Deoarece testul este mai specific pentru sangele uman, acesta nu este afectat de dieta, iar pacientii nu trebuie sa respecte restrictiile alimentare de mai sus. Se recomanda tot o data pe an pentru persoanele de peste 50 ani.

Clisma cu bariu in dublu contrast

Pentru pacientii care nu pot face colonoscopie, se administreaza o clisma care contine bariu, ceea ce ajuta la cresterea colonului si a rectului pe radiografii. O serie de radiografii sunt facute apoi la colon si rect. In general, majoritatea medicilor recomanda alte teste de screening, deoarece o clisma cu bariu este mai putin probabil sa detecteze polipi precancerosi decat o colonoscopie, sigmoidoscopie sau o colonografie CT.

Test de ADN fecal

Acest test analizeaza ADN-ul din proba de scaun a unei persoane pentru a depista un eventual cancer. Depisteaza modificari ale ADN-ului care apar la polipi si cancere pentru a vedea daca trebuie facuta o colonoscopie. Pentru grupa de varsta indicata pentru screening, se recomanda acest test o  data la 1-3 ani.

Ce se intampla daca se detecteaza ceva la screening?

Daca s-au gasit urme de  sange, polipi sau alte zone suspecte in timpul testelor de screening de mai sus, medicul  recomanda cel mai probabil o colonoscopie de urmarire. Daca se depisteaza o anomalie in timpul unei colonoscopii, se poate efectua o biopsie sau polipectomie pentru a determina daca e vorba de cancer.

De asemenea, medicul poate efectua o evaluare fizica completa, inclusiv o evaluare a istoricului personal si familial de cancer si un test de sange numit test CEA, care masoara o proteina numita antigen carcinoembrionar (daca se gaseste un cancer).

Riscurile testelor de screening

Deciziile privind testele de screening pot fi dificile. Nu toate testele de screening sunt utile si majoritatea au riscuri. Testele de screening au riscuri sau efecte adverse diferite. Testele de screening pot provoca anxietate atunci cand va ganditi sau va pregatiti pentru test sau cand exista un rezultat pozitiv. Inainte de a face un test de screening, este important sa cunoastem riscurile testului.

Pot aparea rezultate fals-negative. Asta inseamna ca rezultatele testului de screening pot parea a fi normale, chiar si atunci cand cancerul colorectal este prezent. O persoana care primeste un rezultat de test fals-negativ (unul care arata ca nu exista cancer atunci cand exista de fapt) poate intarzia tratamentul. Pot aparea, de asemenea, rezultate fals-pozitive. Asta inseamna ca rezultatele testului de screening pot parea anormale, cand de fapt nu exista cancer. Un rezultat fals-pozitiv al testului (care arata ca exista cancer atunci cand nu exista de fapt) poate provoca anxietate si este de obicei urmat de mai multe teste (cum ar fi biopsia), care prezinta si riscuri.

Referinte:
(1) https://www.who.int/cancer/detection/colorectalcancer/en/
(2) https://www.cdc.gov/cancer/colorectal/basic_info/screening/tests.htm
(3) https://www.medicinenet.com/colon_cancer/article.htm
(4) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2001051/
(5) https://www.cancer.gov/types/colorectal/patient/colorectal-screening-pdq
(6) https://www.cancer.org/cancer/colon-rectal-cancer/detection-diagnosis-staging/screening-tests-used.html