Sarcoidoza – cauze, simptome, tratament

Sarcoidoza este o boala caracterizata prin cresterea unor grupuri mici de celule inflamatorii (granuloame) oriunde la nivelul corpului. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul pentru sarcoidoza.

Cuprins:

1. Ce este sarcoidoza?
2. Cauze
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Tratament
6. Sfaturi privind stilul de viata

Ce este sarcoidoza?

Sarcoidoza este o boala autoimuna cronica definita printr-o acumulare anormala de celule inflamatoare (granuloame), care pot aparea in orice parte a corpului, cum ar fi in:

• piele
• ochi
• nervii periferici
• ficat
• ganglionii limfatici
• inima

In 90% din cazuri, sarcoidoza afecteaza plamanii (sarcoidoza pulmonara). Boala este mai frecventa la populatia de culoare si la persoanele de origine scandinava. Femeile sunt afectate mai frecvent decat barbatii. Apare in principal la indivizi intre 20 si 40 de ani, desi se poate manifesta si la copii sau la varstnici.

Cauzele sarcoidozei sunt necunoscute. Boala poate sa apara brusc si sa dispara. Sau poate sa se dezvolte treptat si sa continue sa produca simptome care vin si se duc, uneori pe viata.

Cum apar granuloamele?

Pe masura ce sarcoidoza progreseaza, in tesuturile afectate apar particule microscopice cu o forma specifica de inflamatie, numite granuloame. In majoritatea cazurilor, aceste granuloame dispar, fie cu, fie fara tratament. In cele cateva cazuri in care granuloamele nu se vindeca si dispar, tesuturile tind sa ramana inflamate si se cicatrizeaza.

Cauze

Cauza sarcoidozei este necunoscuta, dar cercetarile suspecteaza ca este o reactie a sistemului imunitar la ceva ce a fost inhalat de catre un anumit individ sau la ceva cu care acest a venit in contact.

In aceasta boala, celulele T helper, un tip de leucocite care protejeaza corpul de boala, par a fi hiperreactive, producand un exces de celule inflamatoare. Aceasta acumulare de celule modifica peretii alveolari, bronsici si ai vaselor de sange, scazand transferul oxigenului din plamani in sange.

Acest raspuns celular pronuntat, localizat, este, de asemenea, insotit de aparitia in plamani a citokinelor, despre care se crede ca influenteaza procesul bolii. Acestea includ:

• interleukina-1
• interleukina-2
• factorul de crestere al celulelor B
• factorul de diferentiere a celulelor B
• factorul de crestere fibroblastic
• fibronectina

Influenta virusurilor in dezvoltarea bolii

Deoarece o serie de boli pulmonare apar in urma infectiilor tractului respirator, specialistii incearca sa descopere daca un virus poate fi implicat in dezvoltarea sarcozidozei.

In cadrul unor studii, genele de citomegalovirus (CMV), un virus cunoscut pentru ca provoaca aparitia bolii, au fost introduse in limfocite si a fost studiata expresia genelor virale. S-a descoperit ca produsul unei gene CMV a fost capabil sa activeze gena in macrofagele alveolare responsabile de producerea interleukinei-1.

Intrucat se constata ca nivelurile de interleukina-1 cresc in macrofagele alveolare ale pacientilor cu sarcoidoza, acest lucru sugereaza ca anumite gene virale pot spori productia de componente inflamatorii asociate cu sarcoidoza.

Factori de risc

Oricine poate dezvolta sarcoidoza, insa exista anumiti factori care pot creste riscul de boala, iar printre acestia se numara:

• Varsta si sexul. Sarcoidoza poate sa apara la orice varsta, insa cel mai des apare la persoanele cu varste cuprinse intre 20 si 60 de ani. Femeile au riscuri mai mici sa dezvolte boala.
• Persoanele de origine africana si cele din nordul Europei au o incidenta mai mare privind sarcoidoza. Afro-americanii prezinta mai multe riscuri sa dezvolte afectiunea si la alte organe, pe langa plamani.
• Istoricul familial. Daca vreun membru al familiei a suferit de sarcoidoza, aveti un risc mai mare sa dezvoltati boala.

Informatii mai putin cunoscute despre sarcoidoza

Se crede ca afectiunea este in prezent asociata cu un raspuns anormal al sistemului imunitar. Nu se stie daca tulburarea imuna este declansata de:

• o substanta necunoscuta
• chimicale
• medicamente
• virusuri
• alte substante.

In general, in cele mai multe cazuri, sarcoidoza apare brusc si se vindeca in mod natural, adesea fara ca pacientul sa stie sau sa faca ceva pentru a o trata. Unii pacienti cu sarcoidoza au ramas cu leziuni pulmonare permanente. La 10% -15% dintre pacienti, sarcoidoza poate deveni cronica.

Sarcoidoza poate fi fatala?

Atunci cand granuloamele sau fibroza afecteaza grav functia unui organ vital, cum ar fi plamanii, inima, sistemul nervos, ficatul sau rinichii, sarcoidoza poate fi fatala. Acest lucru se intampla la 1% pana la 5% dintre cazuri. Unii oameni sunt mai expusi riscului decat altii. Nimeni nu stie de ce.

Nimeni nu poate prezice cum va progresa aceasta afectiune la fiecare pacient in parte. Simptomele pe care le are pacientul, rasa din care provine si constatarile medicului pot oferi unele indicii. De exemplu, aparitia brusca a simptomelor generale, cum ar fi pierderea in greutate sau starea generala de rau, inseamna ca evolutia bolii va fi relativ scurta si usoara. Dispneea si, eventual, leziunile pielii indica de cele mai multe ori ca sarcoidoza va fi cronica si severa.

Simptome sarcoidoza

Semnele si simptomele sarcoidei variaza in functie de organele afectate. Sarcoidoza se dezvolta uneori treptat si produce simptome care dureaza ani de zile. Alteori, simptomele apar brusc si dispar la fel de repede. Multe persoane cu sarcoidoza nu au simptome, astfel incat boala este descoperita, uneori, numai atunci cand este efectuata o radiografie toracica dintr-un cu totul alt motiv.

Semne si simptome generale

• stare de rau general
• febra
• dispnee, mai ales la efort
• scadere in greutate
• tuse uscata
• eruptii proeminente pe piele

Simptome pulmonare

Sarcoidoza afecteaza cel mai adesea plamanii si poate cauza probleme pulmonare, cum ar fi:

• tuse uscata persistenta
• dificultati de respiratie
• dureri in piept
• ganglioni la plamani

Simptome ale pielii

Sarcoidoza poate provoca probleme ale pielii, care pot include:

• eruptie cutanata cu umflaturi de culoare rosie sau rosu-violet, de obicei aparute la nivelul gatului sau gleznelor, care poate fi sensibile la atingere
• leziuni diforme pe nas, obraji si urechi
• zone de piele intunecate sau deschise la culoare
• excrescente sub piele (noduli), in special in jurul cicatricilor sau tatuajelor

Simptome oculare

Sarcoidoza poate afecta ochii fara a provoca simptome, asa ca este important ca ochii sa fie verificati in mod regulat. Cand apar semne si simptome oculare, acestea pot include:

• vedere incetosata
• durere oculara
• arsuri, mancarime sau uscaciune la nivelul ochilor
• roseata severa
• sensibilitate la lumina

Simptome ale inimii

Semnele si simptomele legate de sarcoidoza cardiaca pot include:

• dureri in piept
• durere in timpul respiratiei (dispnee)
• lesin (sincopa)
• oboseala
• batai neregulate ale inimii (aritmii)
• ritm cardiac rapid sau agitat (palpitatii)
• inflamatii cauzate de excesul de lichid (edem)

Sarcoidoza poate afecta, de asemenea, metabolismul calciului, sistemul nervos, ficatul si splina, muschii, oasele si articulatiile, rinichii, ganglionii limfatici sau orice alt organ.

In cazul afectarii sistemului nervos, granuloamele sarcoide pot aparea la creier, maduva spinarii si nervii faciali si optici. Paralizia faciala si alte simptome de afectare a nervilor necesita tratament imediat cu medicamente, cum ar fi administrarea de doze mari de cortizon.

Persoanele care sufera de sarcoidoza pot dezvolta si o depresie care nu are nicio legatura cu activitatea bolii si care apare, partial, din cauza unei functionari deficitare a sistemului imunitar.

Eritemul nodos

Printre alte simptome se pot numara si eruptiile rosii ale eritemului nodos, in special pe picioare. Adesea, acestea sunt insotite de artrita la nivelul gleznelor, coatelor, incheieturilor si mainilor. Eritemul nodos dispare, de obicei, insa alte probleme ale pielii pot persista.

Diagnostic sarcoidoza

Sarcoidoza poate fi dificil de diagnosticat, deoarece boala produce de cele mai multe ori putine semne si simptome in stadiile incipiente. Cand acestea apar, pot imita semnele altor tulburari.

Pentru a pune un diagnostic, in primul rand, medicul va va examina fizic si va discuta despre simptomele pe care le aveti. De asemenea, specialistul va va asculta cu atentie inima si plamanii, va verifica daca ganglionii limfatici prezinta umflaturi si va examina fiecare leziune a pielii.

Analizele de diagnosticare pot fi de ajutor pentru a exclude alte afectiuni si pentru a determina care dintre sistemele organismului pot fi afectate de sarcoidoza.

Ce teste pot fi efectuate

• analize de sange si urina pentru a va evalua starea generala de sanatate si pentru a afla cat de bine functioneaza rinichii si ficatul
• radiografii toracice pentru a verifica plamanii si inima
• computer tomograf (CT) de scanare a pieptului prin care sunt verificati plamanii
• test de functionalitate pulmonara pentru masurarea volumului pulmonar si a cantitatii de oxigen pe care plamanii il livreaza in sange
• electrocardiograma (ECG sau EKG) pentru detectarea problemelor inimii si monitorizarea starii cardiace
• examinare oculara pentru a depista eventualele probleme de vedere care pot fi cauzate de sarcoidoza
• scanare cu ajutorul tomografiei cu emisie de pozitroni sau imagistica prin rezonanta magnetica (RMN), in cazul in care sarcoidoza pare sa afecteze inima sau sistemul nervos central

Biopsiile

De asemenea, medicul poate propune efectuarea unei biopsii, interventie in cadrul careia este extras un mic tesut dintr-o parte a corpului, considerata a fi afectata de sarcoidoza. Aceasta procedura este efectuata pentru a cauta granuloamele frecvent prezente in cadrul acestei afectiuni. De exemplu, biopsiile pot fi luate de pe piele, daca pacientul prezinta leziuni ale pielii sau din plamani si ganglionii limfatici, daca este necesar.

Tratament sarcoidoza

Nu exista niciun remediu pentru sarcoidoza. Insa, in multe cazuri, boala dispare de la sine. Persoanele care nu prezinta simptome ale afectiunii sau acestea sunt usoare nici nu au nevoie de tratament. In functie de gravitatea si amploarea starii pacientului, specialistii determina daca si ce tip de remediu este necesar.

Medicamente

Daca simptomele sunt severe sau daca functionarea unui organ este amenintata, pacientilor li se recomanda tratamente medicamentoase. Printre acestea se pot numara:

Corticosteroizii

Aceste medicamente antiinflamatoare puternice reprezinta, de obicei, prima optiune de tratament pentru sarcoidoza. In unele cazuri, corticosteroizii pot fi aplicati direct pe zona afectata, prin intermediul unei creme pentru leziunile cutanate sau prin intermediul unor picaturi de ochi.

Medicamente care suprima sistemul imunitar (imunosupresoare)

Medicamente precum metotrexatul si azatioprina reduc inflamatia prin suprimarea sistemului imunitar.

Hidroxiclorochina

Hidroxiclorochina poate fi utila pentru tratarea leziunilor cutanate si a nivelurilor ridicate de calciu din sange.

Inhibitorii factorului necroza tumorala (inhibitori TNF-alfa)

Aceste medicamente sunt utilizate de obicei pentru a trata inflamatia asociata cu artrita reumatoida. Ele pot fi, de asemenea, utile in tratarea sarcoidozei care nu a raspuns la alte tipuri de tratamente.

De asemenea, exista si alte medicamente care pot fi utilizate pentru a trata simptome sau complicatii specifice.

Alte tratamente

In functie de simptome sau de complicatii, pot fi recomandate si alte tratamente. De exemplu, puteti apela la fizioterapie pentru a reduce oboseala si pentru a imbunatati forta musculara. De asemenea, reabilitarea pulmonara poate fi o solutie pentru reducerea simptomelor respiratorii, in timp ce un stimulator cardiac implantat sau un defibrilator pot fi de ajutor in cazul aritmiilor cardiace.

Monitorizarea continua

Este important sa mergeti la medic in mod regulat, chiar daca nu aveti nevoie de tratament.

Medicul va va monitoriza simptomele, va determina cat de eficient este tratamentul si va verifica eventualele complicatii aparute. Monitorizarea poate presupune efectuarea unor teste regulate, in functie de starea pacientului. De exemplu, pot fi efectuate radiografii toracice regulate, analize de laborator si urina, EKG-uri si examene ale plamanilor, ochilor, pielii si oricarui alt organ implicat. Acest lucru, dar si ingrijirea, pot fi necesare pe toata durata vietii.

Interventia chirurgicala

Transplantul de organe poate fi luat in considerare daca sarcoidoza a afectat grav plamanii, inima sau ficatul.

Sfaturi privind stilul de viata

Pe langa tratament, urmatoarele sfaturi de auto-ingrijire pot fi de mare ajutor:

• Luati medicamentele asa cum este prescris. Chiar daca incepeti sa va simtiti mai bine, nu va opriti din administrarea medicamentelor fara sa discutati prima oara cu medicul. Mergeti constant la intalnirile cu specialistul si informati-l daca au aparut simptome noi.
• Alegeti un stil de viata sanatos. Pentru a mentine sarcoidoza sub control, e nevoie de o alimentatie sanatoasa, mentinerea unei greutati adecvate, gestionarea stresului si adoptarea unui program bun de odihna.
• Participati la activitati fizice regulate. Pacientii care fac sport isi pot imbunatati considerabil starea de spirit, isi pot intari muschii si pot reduce oboseala.

Referinte:

1. https://www.medicinenet.com/sarcoidosis/article.htm
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sarcoidosis/symptoms-causes/syc-20350358
3. https://www.webmd.com/lung/arthritis-sarcoidosis#1
4. https://www.healthline.com/health/sarcoidosis