Faringita acuta, cunoscuta popular si sub denumirea de rosu in gat, este una dintre cele mai comune afectiuni, care apare atat la adulti si adolescenti, dar mai ales la copii, in special in primii ani de viata.
(1)Ce inseamna cand copilul are rosu in gat?
(2)Cauze
(3)Cum se manifesta rosul in gat la copii?
(4)Diagnostic
(5)Tratament pentru rosu in gat
(6)Prevenire
(7)Sfaturi in cazul copiilor care fac des rosu in gat
(8)Mituri si intrebari frecvente
Rosu in gat sau faringita acuta sau infectia in gat reprezinta o inflamatie si o inrosire (hiperemie) la nivelul faringelui care provoaca durerea in gat. De aceea, prin „rosu in gat” se descrie mai degraba un simptom, si nu o boala in sine.
„Rosu in gat” este practic una dintre manifestarile cele mai comune atunci cand copilul are o infectie virala (in cele mai multe cazuri) sau o infectie de origine bacteriana (cazuri mai reduse). Inflamatia din gat provoaca disconfort sau durere, accentuate in timpul vorbirii sau la inghitire. La examinarea clinica se poate observa si o inrosire locala (rosu in gat).
Spre deosebire de adulti, sunt mult mai frecvente cazurile de rosu in gat la copii si adolescenti. Rosu in gat la bebelusi este mai dificil de diagnosticat, pentru ca spre deosebire de copiii mari, ei nu pot spune ca ii doare in gat. Astfel, la cei foarte mici, diagnosticul are in vedere celelalte simptome prezente.
Cazurile de rosu in gat la copii se numara printre cele mai frecvente motive de prezentare la medic. In general, nu este o afectiune grava, insa in unele cazuri, pot aparea simptome severe in contextul unei infectii puternice.
In general, un copil cu rosu in gat este contagios pana cand se remit simptomele, de aceea o atentie sporita ar trebui acordata reducerii contactului cu alte persoane, pentru a se evita raspandirea agentilor patogeni.
Faringita este cauzata de infectiile virale (marea majoritate a cazurilor) sau de infectiile bacteriene.
Faringita acuta poate fi cauzata de o infectie in gat virala sau bacteriana, provocata de o serie de patogeni (virusuri sau bacterii). Cele mai frecvente cazuri de rosu in gat sunt virozele si gripa (ambele infectii virale) sau infectia cu streptococul beta-hemolitic de grup A (infectie bacteriana).
Virusurile care pot cauza faringita acuta sunt:
Aceste virusuri sunt contagioase, iar raspandirea lor se face prin aer (raspandirea particulelor de secretii nazale si saliva prin tuse sau stranut) sau prin atingerea unor suprafete contaminate cu aceste virusuri.
Dintre agentii patogeni bacterieni, cele mai frecvente bacterii sunt streptococul beta-hemolitic de grup A (cele mai multe cazuri), mai rar si streptococi beta-hemolitic de grup C sau G.
Alte bacterii care pot cauza faringita acuta (cazuri rare):
Exista si factori care pot creste susceptibilitatea persoanei la a contacta o infectie si a dezvolta faringita acuta (factori de risc):
Principalele manifestari ale faringitei acute sunt durere/usturime in gat, durere la inghitire (disfagie) si gat rosu.
Pe langa acestea, in faringita acuta virala apar si alte simptome:
In faringita acuta bacteriana simptomele sunt de obicei mai severe si asemanatoare gripei (pseudo-gripale). Pe langa durere si rosu in gat, febra inalta este un simptom important. Alte simptome includ:
Durerea in gat este mult mai severa decat in cazul faringitei acute virale.
Cand faringita este de natura virala, simptomele apar de obicei treptat, gradual, in timp ce in faringita de origine bacteriana, manifestarile pot sa apara brusc si sa fie severe inca de la inceput.
O alta diferentiere intre cele doua tipuri de faringita este ca tusea si rinoreea (nasul care curge) sunt mai degraba specifice faringitei acute virale. Febra poate aparea in tabloul simptomatic al ambelor forme de faringita, fiind mult mai inalta de obicei in cazul faringitei bacteriene.
Diagnosticul este pus in urma unei examinari clinice de catre medic.
In cadrul consultatiei, medicul va examina gatul si urechile, va verifica daca exista ganglioni limfatici inflamati si va asculta respiratia pacientului utilizand un stetoscop.
Simptomele celor doua tipuri de faringita pot fi asemanatoare si dificil de diferentiat doar pe baza criteriilor clinice. Daca suspecteaza o faringita de natura bacteriana, medicul poate recomanda realizarea unor teste rapide streptococice sau analize din exsudatul faringian. Scopul este identificarea agentului etiologic – infectie virala sau bacteriana. Diferentierea celor doua tipuri este importanta pentru prescrierea tratamentului.
Tratamentul faringitei acute este in functie de agentul etiologic. Daca faringita este virala (cauza este infectia cu un virus), trece de la sine si nu implica complicatii. Tratamentul este in acest caz simptomatic, adica are scopul de a reduce disconfortul provocat de simptome.
Simptomele faringitei acute virale se reduc treptat pana la disparitie in decurs de aproximativ o saptamana, cel mult zece zile.
Important! In cazul faringitei acute virale nu este indicata antibioterapia! De altfel, antibioticele nu au niciun efect in infectiile virale.
In cazul faringitei acute bacteriene, tratamentul consta in administrarea de antibiotice, alaturi de tratamentul simptomatic, pentru ameliorarea manifestarilor afectiunii. De prima intentie sunt penicilina sau amoxicilina.
Antibioticele scurteaza durata bolii, amelioreaza simptomele pana la disparitie, impiedica raspandirea bacteriilor si previn aparitia unor complicatii severe.
Este important ca tratamentul sa fie respectat intocmai. In lipsa tratamentului adecvat, faringita acuta bacteriana poate duce la complicatii serioase, precum glomerulonefrita sau febra reumatica. Netratata, infectia streptococica se poate raspandi in corp, cauzand abcese (puroi) la nivelul amigdalelor si tesuturilor moi de la nivelul gatului.
Dupa aproximativ 2-3 zile de la inceperea tratamentului cu antibiotic pentru gat, simptomele faringitei acute bacteriene dispar. Chiar daca cel mic incepe sa se simta bine dupa inceperea administrarii antibioticului, nu intrerupeti tratamentul, pentru a evita ca infectia sa reapara.
Alaturi de tratamentul cu antibiotic, pot fi utilizate si remediile pentru ameliorarea simptomelor, descrise mai sus. Pentru reducerea febrei se pot administra alternativ paracetamol si ibuprofen la interval de 4 ore.
Prevenirea faringitei acute inseamna sa prevenim infectarea cu o serie de agenti patogeni. Este foarte dificil sa evitam toate infectiile, insa pot fi luate o serie de masuri care sa scada riscul raspandirii si contactarii acestora.
Aceste masuri tin in general de igiena si de limitarea contactului cu persoanele bolnave.
Nu in ultimul rand, alimentatia sanatoasa, somnul suficient si miscarea sunt foarte importante pentru mentinerea sistemului imun in bune conditii.
Prognosticul faringitei acute este foarte bun. Este o afectiune care evolueaza spre vindecare, fara complicatii, in marea majoritate a cazurilor. In unele situatii, unii copii pot acuza durerea in gat persistenta in gat sau episoade de rosu in gat persistent.
Durerea in gat persistenta, care dureaza cateva saptamani, poate fi cauzata de o umiditate foarte scazuta a aerului in camera, in special iarna. Dimineata la trezire copilul poate acuza durere in gat din aceasta cauza, in special daca respira pe gura. O alta posibila cauza a durerii persistente in gat poate fi refluxul gastroesofagian.
In cazul in care copilul prezinta rosu in gat persistent, adica nu trece in doua saptamani, adresati-va cat mai curand medicului.
Cand episoadele de rosu in gat la copii sunt recurente, poate fi vorba de o faringita cronica.
O cauza principala este infectia persistenta. Aceasta apare de cele mai multe ori pe fondul unui sistemul imunitar inca imatur al copiilor, care intra in colectivitate, unde riscul de a contacta o viroza este mult mai ridicat. O atentie sporita acordata masurilor de prevenire mentionate mai sus ar putea reduce acest risc. Alti posibili factori implicati in cronicizarea faringitei sunt refluxul gastroesofagian, expunerea la fumul de tigara (daca se fumeaza in casa), fumatul la copiii mai mari.
Exista o serie de mituri care circula in cultura noastra despre cauzele de durere in gat la copii. Acestea vizeaza in principiu consumul de alimente/lichide reci de catre cei mici sau expunerea gatului la aer rece.
Cele mai frecvente intrebari/dileme sunt:
Asa cum am vazut, cauza faringitei acute este in cele mai multe cazuri o infectie virala sau bacteriana. Cel mai eficient mod de a ne proteja este de a evita contactul cu persoanele deja bolnave si de a spala bine mainile cu apa si sapun. Consumul de lichide reci sau inghetata, inhalarea de aer rece sau expunerea la aer conditionat nu sunt cauze in sine de viroze sau alte infectii. Exista totusi posibilitatea ca o expunere prelungita la conditii dure (de exemplu, la frig) sa slabeasca sistemul imun si sa il faca mai susceptibil de a contacta infectii. Consumul ocazional de alimente reci sau expunerea la aer rece nu vor provoca rosu in gat in absenta infectiei cu un agent patogen, viral sau bacterian. De altfel, este chiar indicat ca atunci cand copiii au rosu in gat sa consume lichide reci sau inghetata, pentru ca acestea calmeaza gatul inflamat.
(1) Sore Throat (Pharyngitis) – https://www.health.harvard.edu/a_to_z/sore-throat-pharyngitis-a-to-z
(2) Pharyngitis – https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/pharyngitis
(3) Pharyngitis and Tonsillitis in Children – https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=pharyngitis-and-tonsillitis-in-children-90-P02069
(4) 6 myths and misconceptions about the common cold – https://www.multicare.org/news/6-myths-misconceptions-common-cold/
(5) Acute Pharyngitis – https://ada.com/conditions/acute-pharyngitis/
(6) What is pharyngitis? – https://www.medicalnewstoday.com/articles/324144.php
(7) Strep Throat – https://www.cdc.gov/groupastrep/diseases-public/strep-throat.html