Rezistenta la insulina – sindromul X metabolic
Rezistenta la insulina apare atunci cand celulele din muschi, grasimea corporala si ficat incep sa reziste sau sa ignore semnalul pe care insulina incearca sa-l trimita. Aflati mai multe despre rezistenta la insulina (sindromul X metabolic) din materialul care urmeaza.
Cuprins:
- Ce este rezistenta la insulina?
- Cauze
- Boli asociate cu rezistenta la insulina
- Simptome
- Diagnostic
- Complicatii diabet
- Tratament
Ce este rezistenta la insulina?
Sindromul rezistentei la insulina este cunoscut si sub denumirea de sindrom X metabolic si este o dereglare metabolica de care sufera din ce in ce mai multe persoane.
Insulina este un hormon responsabil de introducerea glucozei din sange in celule si de folosirea ei pentru producere de energie. O persoana cu rezistenta la insulina are celule care raspund lent la actiunea insulinei. Dupa o masa, aceasta persoana va avea un nivel crescut al glucozei in sange, ceea ce stimuleaza o productie crescuta de insulina (de catre pancreas) pana cand aceasta glucoza va fi introdusa si utilizata de celule. Expertii sustin ca aproximativ 10-20% dintre adulti au un anumit grad de rezistenta la insulina.
Ce este hiperinsulinemia?
Aceasta supraproductie de insulina se numeste hiperinsulinemie si are efecte adverse asupra unor sisteme afectate de insulina, cum ar fi sistemul nervos simpatico, reabsorbtia renala a sodiului, sinteza hepatica de trigliceride. Rezistenta la insulina este frecventa dar apare si la oamenii sanatosi, care nu sunt obezi sau diabetici.
Care este definitia sindromului metabolic?
Sindromul metabolic reprezinta un grup de afectiuni (hipertensiune arteriala, cresterea glicemiei, exces de grasime corporala in jurul taliei, niveluri anormale de colesterol), ce se manifesta impreuna, crescand riscul de boli de inima, accident vascular cerebral si diabet.
Existenta doar a uneia dintre aceste afectiuni nu inseamna sindrom metabolic. Cu toate acestea, prezenta oricareia dintre ele creste riscul de boli grave. In cazul in care mai mult de una din aceste afectiuni apar in combinatie, riscul este chiar mai mare.
Cauze
Sindromul metabolic include mai multe simptome care au cauze diferite.
Rezistenta la insulina
Sindromul metabolic este legat de metabolismul organismului, eventual, de o afectiune numita rezistenta la insulina. Insulina este un hormon produs de pancreas, care ajuta la controlul zaharului in sange. In mod normal, sistemul digestiv descompune alimentele ingerate in zahar (glucoza). Sangele transporta glucoza la tesuturile organismului, ale caror celulele o folosesc drept combustibil. Glucoza patrunde in celule cu ajutorul insulinei. La persoanele cu rezistenta la insulina, celulele nu raspund in mod normal la insulina, iar glucoza nu poate intra in celule la fel de usor. Ca urmare, nivelul de glucoza din sange creste in ciuda incercarii organismului de a controla concentratia de glucoza prin producerea de mai multa insulina. Rezultatul este un nivel crescut de insulina in sange. Acest lucru poate duce in cele din urma la diabet atunci cand corpul nu este in masura sa produca suficienta insulina pentru a mentine nivelul glucozei din sange in limite normale.
Ce este ”prediabetul”?
Chiar daca glicemia nu este suficient de mare pentru a fi diagnosticata ca diabet, un nivel ridicat de glucoza poate fi daunator. De fapt, unii medici se refera la aceasta stare ca fiind un “prediabet”. Cresterea rezistentei la insulina amplifica nivelul de trigliceride si de grasimi din sange. De asemenea, influenteaza negativ functionarea rinichilor, ceea ce duce la tensiune arteriala si mai mare. Aceste efecte combinate ale rezistentei la insulina pot conduce la aparitia:
- bolilor de inima
- accidentului vascular cerebral
- diabetului
- altor afectiuni
Combinatia mai multor factori
Aparitia rezistentei la insulina, implica, probabil, o varietate de factori genetici si de mediu. Unele persoane pot fi predispuse genetic la rezistenta la insulina, dar excesul de greutate si inactivitatea isi aduc o contributie majora.
Boli asociate cu rezistenta la insulina
Diabet
Se estimeaza ca 87 milioane de adulti americani sufera de prediabet, in timp ce 30-50% vor continua sa dezvolte diabet zaharat de tip 2. In plus, pana la 80% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 2 dezvolta boala ficatului gras non-alcoolic. Dar acestea nu sunt singurele amenintari reprezentate de rezistenta la insulina.
Rezistenta la insulina si bolile cardiovasculare
Din cauza faptului ca au stat ani de zile cu niveluri ridicate de insulina urmate de niveluri ridicate ale zaharului in sange, persoanele cu rezistenta la insulina, prediabet si diabet de tip 2 prezinta un risc ridicat pentru boli cardiovasculare. Rezistenta la insulina dubleaza riscul de infarct miocardic si accident vascular cerebral si tripleaza probabilitatea ca atacul de cord sau atacul cerebral sa fie mortal, potrivit Federatiei Internationale a Diabetului.
Cancer
De asemenea, rezistenta la insulina si sindromul metabolic sunt, de asemenea, legate de un risc mai mare pentru cancerul la:
- vezica
- san
- colon
- col uterin
- pancreas
- prostata
- uter
Care este legatura? Nivelurile ridicate ale insulinei la inceputul rezistentei la insulina par sa provoace dezvoltarea tumorilor si sa suprime capacitatea organismului de a se proteja prin uciderea celulelor maligne.
Sindromul metabolic este un predictor al cancerului de prostata
O analiza efectuata pe un numar de aproape 16000 de barbati din Oslo, Norvegia a demonstrat ca prezenta a cel putin doi componenti ai sindromului metabolic creste riscul aparitiei cancerului de prostata. Cu cat sunt prezenti mai multi componenti, cu atat riscul neoplaziei devine mai mare, apare in articolul prezentat de Reuters Health. Rezultatele studiului derulat intr-o perioada de 27 de ani au fost publicate in numarul din 15 octombrie al revistei American Journal of Epidemiology.
Factori de risc independenti pentru cancerul de prostata
Conducatorul studiului, dr. L. Lund Haheim de la Norwegian Knowledge Center for Health Services si colegii sai noteaza ca studiul a fost initiat din cauza cresterii incidentei cancerului de prostata si, de asemenea, a greutatii medii la barbatii de varsta mijlocie pe teritoriul Norvegiei. Cercetatorii au analizat datele de la 15933 de barbati fara cancer de prostata sau diabet in momentul intrarii in studiu. Analizele statistice au demonstrat ca varsta, indicele masei corporale si munca sedentara sunt factori de risc independenti pentru cancerul de prostata.
Dintr-o combinatie a numai doi factori ai sindromului metabolic a rezultat un risc relativ de 1,23 pentru cancerul de prostata, iar daca au fost prezenti trei componenti ai sindromului metabolic, acest risc relativ s-a ridicat la 1,56.
Rezultatele confirma ”o asociere intre rezistenta la insulina si incidenta cancerului de prostata”, apare in publicatia cercetatorilor.
Sindromul ovarului polichistic
Femeile care sufera de aceasta afectiune pot dezvolta rezistenta la insulina, nivelul de glucoza fiind mai mare in cazul lor.
Simptome
- Obezitatea abdominala, in care grasimea este concentrata mai ales in jurul taliei („forma de mar”). Obezitatea este definita printr-o circumferinta a taliei de 102 de centimetri sau mai mult, pentru barbati si 89 de centimetri sau mai mult pentru femei, desi punctele de circumferinta ale taliei pot varia in functie de rasa.
- Cresterea tensiunii arteriale, ceea ce inseamna ca prin masurarea tensiunii arteriale sa se obtina o tensiune arteriala sistolica cu valoarea de 130 de milimetri de mercur (mm Hg) sau mai mult si o tensiune diastolica cu valoarea de 85 mm Hg sau mai mult.
Hiperglicemia
- Nivelul glicemiei, cu un rezultat la testul de glucoza din sange, à jeune (pe nemancate), de 100 de miligrame pe decilitru (mg/dl) sau 5,6 milimoli pe litru (mmol / l ) sau mai mult.
Nivelul colesterolului
- Colesterol marit, cu un procent de grasime in sange, trigliceride, de 150 mg/dl (1,7 mmol / l) sau mai mult si un nivel de lipoproteine, cu densitate mare ( HDL), colesterol „bun”, mai mica de 40 mg/dL (1,04 mmol / l), pentru barbati, sau mai mica de 50 mg/dl (1,3 mmol / l) pentru femei.
Cu cat sunt prezente mai multe din componentele de mai sus, cu atat este mai mare riscul de deteriorare grava a starii de sanatate. Daca pacientul are cel putin o afectiune a sindromului metabolic, cum ar fi hipertensiunea arteriala sau nivel ridicat de colesterol sau un corp in forma de mar, etc., este posibil sa aiba si celelalte afectiuni, dar fara sa stie.
Impact
Factorii principali care cresc sansele de sindrom metabolic sunt:
Varsta
Riscul de sindrom metabolic creste odata cu varsta, afectand mai putin de 10% dintre persoanele cu varsta de 20 de ani, mergand pana la 40% la persoanele de 60 de ani. Cu toate acestea, semnele de avertizare ale sindromului metabolic pot aparea inca din timpul copilariei.
Rasa
Persoanele care fac parte din populatiile hispanice si asiatice au un risc mai mare de sindrom metabolic decat cele care apartin altor rase.
Obezitatea
Un indice de masa corporala (procent de grasime corporala bazat pe raportul dintre inaltime si greutate), mai mare de 25 creste riscul de sindrom metabolic. Si legat de obezitatea abdominala, persoanele avand o forma de mar sunt mai expuse la riscuri decat persoanele cu o forma de para.
Antecedente de diabet
Sansele de sindrom metabolic sunt mai crescute la persoanele care un istoric familial de diabet zaharat de tip 2 sau antecedente de diabet in timpul sarcinii (diabet gestational).
Alte boli
Hipertensiunea arteriala, bolile cardiovasculare, ficatul gras sau sindromul ovarului polichistic, un alt tip asemanator de probleme metabolice care afecteaza echilibrul hormonal al persoanelor de sex feminin si, de asemenea, sistemul de reproducere, cresc riscul de sindrom metabolic
Diagnostic
Testul A1C
O modalitate de a diagnostica prediabetul sau diabetul este prin intermediul testului HbA1C. Acest test va masoara media glicemiei in ultimele doua pana la trei luni.
- Un HbA1C sub 5,7% este considerat normal.
- Un HbA1C cuprins intre 5,7 si 6,4% este diagnostic pentru prediabet.
- Un HbA1C egal sau mai mare decat 6,5% este diagnosticul pentru diabet.
Medicul poate dori sa reconfirme mai tarziu rezultatele testelor. Cu toate acestea, in functie de laboratorul in care ati facut testul, aceste valori pot varia intre 0,1 si 0,2%.
Testul nivelului glicemiei
Acest test va arata nivelul zaharului din sange. Pentru a face acest test, trebuie sa nu mancati si sa nu beti nimic inainte cu cel putin opt ore.
Un nivel ridicat al glucozei serice (glicemie) poate necesita un al doilea test cateva zile mai tarziu pentru a confirma citirea. Daca ambele teste arata niveluri ridicate de glucoza in sange, medicul va poate diagnostica cu prediabet sau diabet.
- Nivelurile de zahar din sange sub 100 miligrame / decilitru (mg / dl) sunt considerate valori normale ale glicemiei.
- Nivelurile cuprinse intre 100 si 125 mg / dl indica prediabetul.
- Nivelurile egale sau mai mari de 126 mg / dl indica diabetul.
Valorile normale ale glicemiei in functie de varsta
Specialistii in diabetologie afirma ca dupa varsta de 40-45 de ani exista un risc crescut de aparitia a acestei maladii, in special in randul femeilor. Valoarea de 126 de mg/dL trebuie sa ridice un mare semn de intrebare.
Complicatii diabet
Boli cardiovasculare
Diabetul creste in mod dramatic riscul unor diverse probleme cardiovasculare, printre care:
- boala coronariana cu dureri toracice (angina)
- atac de cord
- accident vascular cerebral
- ingustarea arterelor (ateroscleroza)
Leziuni nervoase (neuropatie)
Excesul de zahar poate afecta peretii vaselor mici de sange (capilare) care va hranesc nervii, in special in picioare. Acest lucru poate provoca furnicaturi, amorteala, senzatie de arsura sau durere care de obicei incepe la varfurile degetelor de la picioare sau de la maini si se extinde treptat in sus.
Lasate netratate, ati putea pierde orice sensibilitate ale membrele afectate. Deteriorarea nervilor sistemului digestiv poate provoca greata, varsaturi, diaree sau constipatie. Pentru barbati, poate duce la disfunctie erectila.
Leziuni ale rinichilor (nefropatie)
Rinichii contin milioane de grupuri mici de vase de sange (glomeruli) care filtreaza deseurile din sange. Diabetul poate deteriora acest sistem delicat de filtrare. Deteriorarea severa poate duce la insuficienta renala sau la o boala renala ireversibila in stadiul final, care poate necesita dializa sau transplant de rinichi.
Afectarea ochilor (retinopatie)
Diabetul poate deteriora vasele de sange ale retinei (retinopatie diabetica), ceea ce poate duce la orbire. Diabetul creste, de asemenea, riscul altor afectiuni grave de vedere, cum ar fi cataracta si glaucomul.
Deteriorarea picioarelor
Leziunile nervoase la picioare sau fluxul sanguin scazut la picioare cresc riscul de complicatii ale piciorului. Lasate netratate, se pot dezvolta infectii grave, care se vindeca adesea prost. Aceste infectii pot necesita, in cele din urma, amputarea degetelor, a labei piciorului sau chiar a piciorului.
Probleme ale pielii
Diabetul poate duce la infectii bacteriene si fungice.
Afectarea auzului
Problemele de auz sunt mai frecvente la persoanele cu diabet zaharat.
Boala Alzheimer
Diabetul de tip 2 poate creste riscul de dementa, cum ar fi boala Alzheimer. Cu cat este mai scazut controlul zaharului din sange, cu atat riscul este mai mare.
Depresie
Simptomele depresiei sunt frecvente la persoanele cu diabet de tip 1 si de tip 2. Depresia poate afecta gestionarea diabetului.
Tratament
Alimentatia
Cea mai importanta masura care trebuie luata in caz de rezistenta la insulina este schimbarea stilului de viata, lucru cunoscut foarte bine de pacientii diabetici. Este importanta introducerea fibrelor in dieta, reducerea glucidelor si a grasimilor din alimentatie. Indexul glicemic este o notiune introdusa de Jenkins si colegii sai in 1981 pentru a caracteriza rata de absorbtie a carbohidratilor dupa fiecare masa. Daca sunt consummate alimente cu un indice glicemic mare (cum sunt: painea alba, prajiturile, cartofii albi, bananele sau mierea), atunci glicemia creste brusc si este stimulata producerea de insulina. Cand sunt consummate alimente cu un indice glucidic mic (de exemplu: majoritatea legumelor, majoritatea fructelor nordice, cartofii dulci, cerealele din grau, carnea, lactatele, popcornul, majoritatea alunelor), rata de absortie a glucozei este redusa fiind astfel controlata producerea de insulina. Efectul este aparitia precoce a senzatiei de satietate si scaderea aportului de alimente.
Exercitiile fizice
Medicii recomanda practicarea zilnica, treptata, in functie de posibilitatile fiecaruia, a 30 de minute, sau chiar mai mult, de exercitii fizice de intensitate moderata, cum ar fi mersul pe jos sau mersul pe bicicleta.
Pierderea in greutate
Scaderea in greutate cu 5 pana la 10 procente, din greutatea corporala actuala, poate reduce nivelul de insulina, tensiunea arteriala si riscul de diabet zaharat.
Renuntarea la fumat
Fumatul creste rezistenta la insulina, agravand consecintele sindromului metabolic asupra sanatatii.
Referinte:
https://www.webmd.com/diabetes/guide/normal-blood-sugar-levels-chart-adults
https://www.healthline.com/health/diabetes/insulin-resistance-symptoms#glucose-tolerance-testing
https://www.endocrineweb.com/conditions/type-2-diabetes/insulin-resistance-causes-symptoms
https://www.medicalnewstoday.com/articles/317536.php
http://www.diabetes.org/living-with-diabetes/complications/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/diabetes/symptoms-causes/syc-20371444
