Ortorexia (numita si ortorexia nervoasa) se refera la o preocupare excesiva si obsesiva pentru o alimentatie sanatoasa. Cum recunoastem ortorexia, ce implicatii poate avea pentru sanatate si ce putem face?
1. Ce este ortorexia?
2. Cauzele ortorexiei
3. Cum se manifesta ortorexia?
4. Diagnostic
5. Cum se trateaza ortorexia?
Preocuparea pentru un stil sanatos de alimentatie este o parte din ceea ce inseamna un stil de viata echilibrat. Insa uneori preocuparea pentru alimentatia sanatoasa poate deveni o obsesie, cu numeroase implicatii negative pentru sanatatea fizica si mintala a persoanei in cauza. Aceasta preocupare excesiva poarta numele de ortorexie.
Nu preocuparea in sine fata de a consuma alimente sanatoase este o problema, ci rigiditatea si fixarea pe calitatea nutritionala a mancarii. Una dintre consecintele semnificative ale ortorexiei este restrictia alimentara. Persoana refuza sa consume anumite alimente nesanatoase sau chiar grupe alimentare pe care le considera ca fiind nesanatoase (de exemplu carnea, lactatele, produsele de origine animala). Iar acest comportament poate avea ca urmare malnutritia. Ortorexia poate afecta indirect si relatiile cu ceilalti. Mesele in familie sau in oras pot cauza multa anxietate unei persoane preocupate excesiv de calitatea manacarii, pentru ca nu mai are niciun control asupra felurilor pe care le-a pregatit altcineva. Si de aici pot aparea conflicte.
O persoana cu ortorexie nu se bucura pe deplin de mancare si nici nu are o relatie sanatoasa cu mancarea. A devia de la standardele auto-impuse privind mancarea ii creeaza un puternic disconfort, stari de anxietate, auto-critica, vina, rusine.
Termenul de ortorexie a fost folosit pentru prima data in anul 1997, de catre medicul american Steven Bratman, fiind denumirea data obsesiei pentru mancatul sanatos. Denumirea vine din grecescul „ortho„, care inseamna „corect” si „orexi„, care inseamna „apetit„.
A manca sanatos presupune sa faci alegerile nutritionale cele mai bune, dar sa fii flexibil in functie de context. In ortorexie exista tendinta de a tine cu rigiditate la stilul alimentar, mergand pana la a refuza mancarea care nu e sanatoasa sau la aparitia anxietatii atunci cand optiunile alimentare disponibile nu sunt la indemana.
In cazul mancatului sanatos, reducerea consumului anumitor alimente sau grupe alimentare este motivata de motive de sanatate sau pentru ca persoana se simte mai bine cand le evita. In ortorexie persoana reduce consumul unor alimente sau grupe alimentare intregi doar pentru ca le considera „rele”, „nesanatoase”.
Nu se cunosc cu certitudine cauzele ortorexiei, insa se presupune ca ar fi mai multi factori implicati.
Ortorexia a devenit mult mai frecventa odata cu raspandirea curentului de „a manca curat”. Ce inseamna acest lucru: limitarea consumului de alimente procesate sau care contin conservanti, un nivel ridicat de zahar, grasimi saturate. Pe de alta parte, presupune orientarea catre alimentele aflate intr-o stare cat mai naturala.
Uneori, ortorexia incepe de la o incercare de a manca mai sanatos si se transforma intr-un mecanism de a evita alte probleme. La baza dezvoltarii ortorexiei poate sta frica de boala, fie ca e vorba de frica a se imbolnavi, fie ca e teama de o recidiva a unei boli sau aparitia recurenta a unei probleme de sanatate. Daca in urma unor modificari in alimentatie (de exemplu, scoaterea anumitor alimente sau grupe alimentare) persoana a observat ca se simte mai bine, cand incepe sa faca in exces acest lucru si mancarea sa devina un mijloc de a-si rezolva frica de boala sau problema de sanatatea, aceasta preocupare poate duce la ortorexie.
Daca preocuparea fata de o alimentatie de calitate nu este periculoasa si nu este o problema in sine, pentru unele persoane fixarea pe alimentele „sanatoase” se poate transforma intr-o obsesie. Semne care ar trebui sa ne puna semne de intrebare legat de abordarea alimentatiei includ, conform National Eating Disorders Association (NEDA):
Faptul ca cineva urmeaza o anumita dieta sau incearca sa aiba un stil alimentar sanatos nu inseamna ca are ortorexie. In schimb, atunci cand apare o fixatie sau o preocupare obsesiva fata de calitatea mancarii, ar putea fi un semnal de ingrijorare.
Ortorexia poate fi insotita in unele cazuri si de o tendinta de face sport excesiv.
Cele doua tulburari seamana prin faptul ca in ambele apare dorinta persoanei de a-si controla viata si emotiile care ii provoaca disconfort prin intermediul mancarii. Cateva aspecte care le deosebesc:
Ortorexia nu este recunoscuta formal ca o tulburare alimentara, chiar daca inca de la aparitia acestui termen specialistii in domeniu au tot ridicat aceasta problema si au semnalat posibilele implicatii negative pentru sanatate. In lipsa unor criterii de diagnostic este dificil de estimat cate persoane se confrunta cu aceasta dificultate.
Pe de alta parte, pentru ca alimentatia sanatoasa este un obiectiv admirabil si dezirabil, deseori ortorexia poate trece neobservata. Insa atunci cand lucrurile ajung la extrema, cand obsesia de a manca sanatos ajunge sa strice relatiile cu ceilalti si interfereaza cu viata de zi cu zi a persoanei si creeaza indirect o suferinta ridicata, este momentul in care e nevoie de luarea unor masuri pentru a readuce echilibrul in alimentatie si in convingerile despre alimentatie.
Identificarea ortorexiei se face in urma unui interviu clinic, pe baza caruia nutritionistul sau specialistul in sanatate mintala identifica aceasta problema.
Inca se dezbate intre specialisti daca ortorexia este un sindrom singular, o varianta a altor sindroame sau mai degraba o atitudine influentala cultural. Studiile au aratat ca ar exista o legatura intre prezenta ortorexiei si a anorexiei, respectiv a tulburarii obsesiv-compulsive.
Abordarea ortorexiei se face prin intermediul psihoterapiei, in combinatie cu consilierea in nutritie. Conform National Eating Disorders Association, nu exista tratamente clinice dezvoltate special special pentru ortorexie, ci este gestionata mai degraba ca o forma de anorexie sau tulburare obsesiv-compulsiva.
Primul pas este ca persoana sa constientizeze ca tiparul sau de alimentatie nu este unul sanatos, iar daca nu reuseste singura sa schimbe acest tipar, e important sa apeleze la ajutorul unui specialist.
In cadrul terapiei, obiectivele presupun cresterea varietatii alimentelor consumate si expunerea treptata la mancarurile care ii provoaca persoanei anxietate. Alaturi de ortorexie poate fi prezenta si o alta tulburare, cum ar fi depresia sau anxietatea. Iar terapia vizeaza inclusiv tratamentul acestor tulburari.
Ortorexia poate implica si o serie de informatii eronate pe care persoana le are din domeniul nutritiei, de aceea consultarea unui nutritionist poate corecta aceste neintelegeri si ajuta in crearea unui model de alimentatie, precum si ajutarea ei in imbunatatirea relatiei cu mancarea.
O relatie sanatoasa cu mancarea presupune absenta regulilor si restrictiilor alimentare foarte stricte, precum si o buna conexiune cu semnalele fiziologice de foame ale propriului corp si, in general, o atitudine pozitiva fata de mancare in general.
O relatie sanatoasa cu mancarea implica si echilibrul, adica a consuma cu moderatie din toate grupele alimentare, dar si la a manca deopotriva de placere si pentru a satisface foamea.
Mai multe informatii despre dezvoltarea unei relatii sanatoase cu mancarea – in acest articol.
(1) Orthorexia Nervosa: An Obsession With Healthy Eating – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6370446/
(2) Orthorexia – https://www.nationaleatingdisorders.org/learn/by-eating-disorder/other/orthorexia
(3) Orthorexia: An Obsession with Eating Pure – https://www.eatright.org/health/diseases-and-conditions/eating-disorders/orthorexia-an-obsession-with-eating-pure
(4) Orthorexia: 10 Signs You Should Seek Help Now – https://www.psychologytoday.com/us/blog/eating-disorders/201902/orthorexia-10-signs-you-should-seek-help-now