Narcolepsia – cauze, simptome, tratament, prevenire

Narcolepsia este o boala cronica, neurologica, care afecteaza controlul starii de somn si veghe. Aflati mai multe despre narcolepsie din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este narcolepsia?
2. Cauze si factori de risc
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Tratament
6. Complicatii
7. Viata cu narcolepsie

Ce este narcolepsia?

Narcolepsia este o tulburare cronica a somnului caracterizata prin somnolenta coplesitoare in timpul zilei si episoade de somn brusc. In multe cazuri, persoanele cu narcolepsie nu pot ramane treze pentru perioade lungi de timp, indiferent de circumstante. Narcolepsia poate afecta semnificativ activitatile zilnice.

Uneori, narcolepsia (sau boala somnului) poate fi insotita de o pierdere brusca a tonusului muscular (cataplexie), care poate fi declansata de o emotie puternica. Narcolepsia insotita de cataplexie poarta denumirea de narcolepsie de tip 1, in timp ce narcolepsia care apare fara cataplexie este cunoscuta sub numele de narcolepsie de tip 2.

Narcolepsia este o afectiune cronica pentru care nu exista leac. Cu toate acestea, simptomele pot fi tinute sub control cu ajutorul medicamentelor si prin modificarea stilului de viata. De asemenea, sprijinul venit din partea celorlalti – familie, prieteni, angajatori, profesori – ii pot ajuta pe pacienti sa faca fata narcolepsiei.

Cauze si factori de risc

Cauza exacta a acestei boli care provoaca somnolenta nu este cunoscuta. Persoanele cu narcolepsie de tip 1 au niveluri scazute de hipocretina. Hipocretina este un mediator chimic important in creier care ajuta la reglarea starii de veghe si a somnului REM.

Nivelurile de hipocretina sunt deosebit de scazute la cei care prezinta cataplexie. Nu se stie exact ce anume provoaca pierderea celulelor producatoare de hipocretina in creier, dar specialistii banuiesc ca este cauzata de o reactie autoimuna.

De asemenea, este probabil ca factorul genetic sa joace un anumit rol in dezvoltarea narcolepsiei. Insa riscul ca un parinte sa transmita aceasta tulburare copilului sau este foarte mic – doar aproximativ 1 la suta.

Cercetarile indica, de asemenea, o posibila asociere cu expunerea la virusul gripei porcine (gripa H1N1) si la o anumita forma de vaccin H1N1 care este administrata in prezent in Europa. Motivele nu sunt, de asemenea, cunoscute inca.

Somn normal vs. narcolepsie

Procesul normal de adormire incepe cu o faza numita somn cu miscare non-rapida a ochilor (NREM). In aceasta faza, undele creierului incetinesc considerabil. Dupa aproximativ o ora de somn NREM, activitatea creierului se modifica si incepe somnul REM. Cele mai multe vise apar in timpul somnului REM.

Cu toate acestea, in cazul narcolepsiei, pacientul poate intra brusc in somn REM fara sa treaca mai intai prin faza somnului NREM, atat noaptea, cat si in timpul zilei. Unele dintre caracteristicile narcolepsiei – cum ar fi cataplexia, paralizia in timpul somnului si halucinatiile – sunt similare schimbarilor care apar in timpul somnului REM, dar apar in timpul trezirii sau al somnolentei.

Factori de risc

Exista doar cativa factori de risc cunoscuti pentru narcolepsie, cum ar fi:

• Narcolepsia incepe de obicei la persoanele cu varsta cuprinsa intre 10 si 30 de ani.
• Istoricul familial. Riscul de narcolepsie este de 20 pana la 40 de ori mai mare daca aveti un membru al familiei care sufera de narcolepsie.

Simptome

Narcolepsia este caracterizata, in primul rand, de perioade cu somn adanc. Semnele si simptomele narcolepsiei se pot agrava in primii ani si continua apoi pe toata durata vietii. Principalele simptome sunt:

Somnolenta excesiva in timpul zilei

Persoanele cu narcolepsie adorm din senin, oriunde si oricand. De exemplu, este posibil sa lucrati sau sa stati de vorba cu prietenii si, dintr-o data, incepeti sa dati din cap si sa adormiti pentru cateva minute sau chiar o jumatate de ora. Dupa ce va treziti, va simtiti inviorati, dar in cele din urma va veti simti din nou somnolenti.

De asemenea, puteti observa ca atentia si concentrarea se reduc semnificativ pe parcursul zilei. Somnolenta excesiva in timpul zilei este de obicei primul simptom care apare si este adesea cel mai suparator, ceea ce face dificila concentrarea si functionarea deplina.

Pierderea brusca a tonusului muscular

Aceasta afectiune, numita cataplexie, poate provoca o serie de schimbari fizice, de la vorbirea greoaie pana la slabiciunea completa a majoritatii muschilor. Cataplexia poate dura pana la cateva minute.

Aceasta afectiune este incontrolabila si este declansata de emotii puternice, de obicei, pozitive, cum ar fi rasul sau emotiile, dar uneori poate fi provocata si de teama, surprize sau furie. De exemplu, atunci cand radeti, capul ar putea cadea incontrolabil sau genunchii ar putea ceda brusc.

Unele persoane cu narcolepsie experimenteaza doar unul sau doua episoade de cataplexie pe an, in timp ce altele au numeroase episoade zilnic. Nu toata lumea cu narcolepsie experimenteaza cataplexie.

Paralizie in somn

Persoanele cu narcolepsie se confrunta adesea cu o incapacitate temporara de a se deplasa sau de a vorbi in timp ce adorm sau imediat dupa trezire. Aceste episoade sunt de obicei scurte – dureaza cateva secunde sau minute – dar pot fi inspaimantatoare. Este posibil sa fiti constienti de afectiune, chiar daca nu ati avut control asupra a ceea ce vi s-a intamplat.

Aceasta paralizie in somn se aseamana cu tipul de paralizie temporara care apare in mod normal in timpul REM (somn cu miscare rapida a ochilor). Cu toate acestea, nu toti pacientii cu paralizie in somn sufera de narcolepsie. Exista o multime de persoane fara narcolepsie care experimenteaza unele episoade de paralizie in somn.

Modificari ale somnului cu miscari rapide ale ochilor (REM)

De obicei, majoritatea viselor se produc in timpul somnului REM. Somnul REM poate aparea in orice moment al zilei la persoanele cu narcolepsie. Persoanele cu narcolepsie trec adesea rapid la somnul REM, de obicei in 15 minute de la adormire.

Halucinatii

Aceste halucinatii se numesc halucinatii hipnagogice, daca se intampla in timp ce adormiti, si halucinatii hipnopompice, daca apar dupa trezire. De exemplu, pacientul poate avea senzatia ca o persoana straina se afla in dormitorul sau. Aceste halucinatii pot fi deosebit de reale si infricosatoare, deoarece pacientii pot sa nu fie complet adormiti atunci cand incep sa viseze, iar visele pot fi extrem de reale.

Alte caracteristici

Persoanele cu narcolepsie pot avea alte tulburari de somn, precum apneea obstructiva in somn – o afectiune in care respiratia se opreste de mai multe ori in timpul noptii – sindromul picioarelor nelinistite si chiar insomnie.

Unele persoane cu narcolepsie experimenteaza un comportament automat in timpul episoadelor scurte de narcolepsie. De exemplu, acesti oameni pot adormi in timp ce isi indeplinesc sarcinile obisnuite, cum ar fi scrisul, tastatul sau sofatul si continua sa efectueze aceste sarcini in timp ce sunt adormiti. Dupa ce se trezesc, acesti oameni nu-si mai aduc aminte ce au facut si, cel mai probabil, nu sunt multumiti de lucrurile pe care le-au facut.

Diagnostic

Medicul poate stabili un diagnostic preliminar de narcolepsie pe baza somnolentei excesive in timpul zilei si pierderea brusca a tonusului muscular (cataplexie). Dupa un diagnostic initial, medicul va poate trimite catre un specialist in somn pentru o evaluare ulterioara.

Narcolepsie diagnostic

Diagnosticul formal necesita cazarea peste noapte la un centru de somnologie pentru o analiza in profunzime a somnului efectuata de catre specialisti in somn. Printre metodele de diagnosticare a narcolepsiei si determinarea gravitatii acesteia se numara:

Istoricul somnului

Pacientului i se solicita sa povesteasca istoricul personal privind somnul. In cadrul acestei discutii, pacientul trebuie sa completeze scara de somnolenta Epworth. Aceste chestionar contine o serie de intrebari scurte menite sa masoare gradul de somnolenta. De exemplu, trebuie sa indicati pe o scara numerotata de cate ori v-a venit sa adormiti in anumite situatii, cum ar fi dupa masa de pranz.

Crearea unui jurnal cu notite

Vi se poate solicita sa va puneti la punct un jurnal cu detalii legate de somn timp de o saptamana sau doua, astfel incat medicul sa poata stabili legatura intre somn si trezire.

In plus, pe langa acest jurnal, specialistul va poate cere sa purtati un actigraf, un dispozitiv care seamana cu un ceas de mana. Actigraful masoara perioadele de activitate si odihna si ofera indicii indirecte despre felul si perioadele in care adormiti.

Polisomnografie

Acest test masoara o varietate de semnale in timpul somnului cu ajutorul unor electrozi plasati pe scalp. Pentru a face acest test, pacientul trebuie sa petreaca o noapte intr-o unitate medicala. Testul masoara activitatea electrica a creierului (electroencefalograma – EEG de somn) si a inimii (electrocardiograma), miscarea muschilor (electromiografie) si a ochilor (electro-oculograma). De asemenea, este monitorizata si respiratia.

Test de latenta multipla a somnului

Aceasta examinare masoara cat timp ii ia unei persoane sa adoarma in timpul zilei. In cadrul testului, i se va cere persoanei sa incerce sa adoarma de patru sau cinci ori, cu pauza de doua ore intre perioadele de somn. Specialistii vor observa, astfel, tiparele somnului. Persoanele care au narcolepsie adorm usor si intra repede in somnul cu miscare rapida a ochilor (REM).

Aceste teste ii pot ajuta, de asemenea, pe medici sa excluda alte cauze posibile ale semnelor si simptomelor pacientului. Alte tulburari de somn, precum privarea cronica de somn, utilizarea sedativelor si apneea de somn, pot provoca somnolenta excesiva in timpul zilei.

Tratament

Nu exista remediu pentru narcolepsie, dar medicamentele si modificarile stilului de viata va pot ajuta sa gestionati simptomele.

Narcolepsie tratament

Narcolepsie medicament

Printre medicamentele pentru narcolepsie se numara:

Stimulentele

Persoanele cu narcolepsie pot ramane treze in timpul zilei cu ajutorul medicamentelor care stimuleaza sistemul nervos central. Printre medicamente pe care le testeaza medicii sunt modafinil sau armodafinil. Modafinilul si armodafinilul nu produc la fel de multa dependenta ca stimulentii mai vechi. Efectele secundare sunt mai putin frecvente, insa pot aparea sub forma de dureri de cap, greata sau anxietate.

Unele persoane au nevoie de tratament cu metilfenidat sau diverse amfetamine. Aceste medicamente sunt foarte eficiente, dar pot da dependenta. De asemenea, pot provoca reactii adverse, cum ar fi nervozitate si palpitatii ale inimii.

Inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei (ISRS) sau inhibitori de recaptare a serotoninei si norepinefrinei (SNRI)

Medicii prescriu in dese randuri aceste medicamente care suprima somnul REM, pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor de cataplexie, halucinatii hipnagogice si paralizie de somn. Printre aceste medicamente se numara fluoxetina si venlafaxina. Efectele secundare care pot aparea sunt cresterea in greutate, insomnia si problemele digestive.

Antidepresive triciclice

Aceste antidepresive mai vechi, cum ar fi protriptilina, imipramina si clomipramina, sunt eficiente in cazul cataplexiei, insa multe persoane se plang de reactii adverse, cum ar fi xerostomie (gura uscata) si ameteli.

Oxibat de sodiu

Acest medicament este extrem de eficient pentru combaterea cataplexiei. Oxibatul de sodiu ajuta la imbunatatirea somnului nocturn, care este precar la persoanele cu narcolepsie. In doze mari, acesta poate mentine sub control si somnolenta din timpul zilei. Trebuie luat in doua doze, una la culcare si una patru ore mai tarziu.

Oxibatul de sodiu poate avea reactii adverse, cum ar fi greata si agravarea somnambulismului. Administrarea oxibatului de sodiu impreuna cu alte medicamente pentru somn, calmante narcotice sau alcool poate duce la dificultati de respiratie, coma si moarte.

Daca aveti alte probleme de sanatate, cum ar fi hipertensiunea arteriala sau diabetul, intrebati-l pe medic ce medicamente pe care le luati pentru alte afectiuni pot interactiona cu cele administrate pentru narcolepsie.

Anumite medicamente fara reteta, cum ar fi antialergicele si medicamente antiraceala, pot provoca somnolenta. Daca aveti narcolepsie, medicul va va recomanda probabil sa evitati administrarea acestor medicamente.

Complicatii

Intelegerea gresita a situatiei

Narcolepsia poate provoca probleme grave in plan profesional si personal. Ceilalti ar putea sa va catalogheze drept lenesi sau letargici. Performantele scolare si profesionale pot avea de suferit din cauza bolii.

Afectarea relatiilor intime

Sentimentele puternice, cum ar fi furia sau bucuria, pot declansa semne de narcolepsie, printre care cataplexia. Din aceasta cauza, pacientii pot avea tendinta sa nu se mai implice in relatii emotionale.

Risc de accidentari

Aparitia brusca a somnului poate provoca vatamari fizice persoanelor cu narcolepsie. Riscul de accident de masina este crescut daca somnul apare in timpul sofatului. De asemenea, pacientul se poate alege cu taieturi si arsuri daca adoarme in timp ce pregateste mancarea.

Obezitate

Persoanele cu narcolepsie sunt mai predispuse la obezitate. Cresterea in greutate poate fi legata de un metabolism scazut.

Viata cu narcolepsie

Modificarea stilului de viata poate fi de mare ajutor. Pacientii isi pot programa perioadele de somn din timpul zilei, orele de sport si mesele.

Recomandari

• Pastrati un program de somn consecvent – treziti-va si culcati-va la aceeasi ora in fiecare zi, chiar si in weekend sau in vacanta.
• Dormiti cel putin 7 ore.
• Culcati-va doar daca sunteti somnorosi.
• Daca nu adormiti dupa 20 de minute, ridicati-va din pat.
• Stabiliti ritualuri de relaxare inainte de culcare.
• Folositi-va patul doar pentru somn si raporturi sexuale.
• Pastrati linistea si o temperatura confortabila in dormitor.
• Limitati expunerea la lumina seara.
• Evitati mesele grele inainte de culcare. Daca va este foame noaptea, mancati putin si sanatos.
• Reduceti aportul de lichide inainte de culcare.
• Faceti miscare in mod regulat si mentineti o dieta sanatoasa.
• Evitati consumul de cofeina dupa-amiaza sau seara.
• Evitati alcoolul.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/narcolepsy/symptoms-causes/syc-20375497
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/155244.php