Mituri despre depresie
Mituri despre depresie – in ciuda faptului ca depresia este printre cele mai comune tulburari psihice, este subiectul a numeroase prejudecati si informatii eronate. Care sunt cele mai intalnite mituri despre depresie?
Cuprins:
(1) De ce se raspandesc mituri despre depresie?
(2) Cele mai frecvente mituri despre depresie
(3) Riscuri ale informatiilor false despre depresie
De ce se raspandesc mituri despre depresie?
Depresia este o tulburare psihica foarte comuna, care afecteaza la nivel global peste 264 de milioane de persoane de toate varstele, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Din pacate, nu toti cei cu depresie beneficiaza de tratament din diferite motive: lipsa resurselor financiare, absenta specialistilor in sanatate mintala sau stigmatul asociat deseori tulburarilor psihice.
Desi depresia este o tulburare tot mai cunoscuta, sunt vehiculate numeroase informatii eronate si mituri despre depresie. De ce apar si se transmit miturile? Posibile cauze ar putea fi lipsa unei educatii medicale, prejudecatile culturale, complexitatea tulburarilor psihice, faptul ca psihoterapia si tulburarile psihice sunt relativ recente in spatiul nostru social.
Din pacate miturile despre depresie si despre tulburarile psihice in general nu fac decat sa sustina dezinformarea si impiedicarea persoanelor in suferinta in a apela la ajutor specializat.
Depresia – mai multe tipuri de depresie
Vorbim despre depresie, ca si cum ne-am referi la o singura tulburare. Insa exista mai multe forme de depresie, fiecare cu particularitatile sale. Ori si acest lucru care poate contribui la confuzia si informatiile eronate despre depresie. Principalele tipuri de depresie includ:
Depresia majora
Depresia majora (episodul depresiv major) este tipul clasic de depresie, in care simptomele apar la nivel emotional, cognitiv si in activitatile de zi cu zi, pentru o perioada de minimum doua saptamani.
Distimia
Distimia (tulburarea depresiva persistenta) este o forma mai putin intensa decat depresia majora, insa are o durata de minimum doi ani. Persoanele cu distimie functioneaza mai bine decat cele cu depresie. Insa le lipseste bucuria sau se simt triste in majoritatea timpului. In unele cazuri, episoade depresive majore pot alterna cu perioade in care simptomele sunt mai putin severe.
Depresia post-partum
Depresia post-partum este un episod depresiv major care are loc oricand in primul an dupa nasterea unui copil. Tristetea severa, epuizarea, anxietatea, autoculpabilizarea si toate celelalte simptome prin care se manifesta depresia postnatala afecteaza nu doar mama, dar indirect si copilul si familia.
Tulburarea afectiva sezoniera
Tulburarea afectiva sezoniera se refera la modificarea dispozitiei odata cu intrarea in anotimpul rece, principalul factor (insa nu unicul) fiind limitarea expunerii la lumina naturala.
Tulburarea bipolara
Tulburarea bipolara este o afectiune psihica diferita de depresie, insa cei cu tulburare bipolara prezinta episoade alternative depresive si maniacale (sau hipomaniacale). Daca in episoadele depresive simptomele sunt similare depresiei majore, in cele maniacale dispozitia este expansiva, euforica sau foarte iritabila, persoanele avand o energie si un nivel de activitate extrem de ridicate.
Depresia psihotica
Depresia psihotica (depresia majora cu elemente psihotice) este o depresie severa in care apar si deliruri si halucinatii, elemente specifice psihozei.
Cele mai frecvente mituri despre depresie
Mit 1: Depresia nu e o boala adevarata
Realitate: Depresia este o tulburare psihica reala si importanta, cu un puternic impact emotional si fizic si o raza mare de afectare la nivelul populatiei. Este o tulburare mintala complexa, la baza careia stau factori diversi: biologici, sociali si psihologici.
Criteriile de diagnostic sunt stabilite in manualul Asociatiei Americane de Psihiatrie (DSM-5, Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale) si in ICD-11 (Clasificarea Internationala a Bolilor), manualul de referinta al Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Principalele forme de tratament sunt psihoterapia si medicatia antidepresiva. Depresia este o tulburare cu sanse foarte mari de vindecare, mai ales daca tratamentul incepe in scurt timp dupa debutul afectiunii.
In vorbirea de zi cu zi, spunem adesea ca suntem “deprimati” ca sa ne referim la tristete, apatie, dispozitie proasta, fara sa inseamne ca avem depresie. Folosind insa termenul de depresie frecvent, am ajuns sa desconsideram depresia, sa nu o vedem ca pe o afectiune, ci ca pe o normalitate cu care oricine se poate confrunta.
Sanatatea fizica si psihica sunt strans legate. Iar depresia nu este doar o tulburare psihica importanta, dar poate avea impact si asupra sanatatii fizice. Studiile arata, de exemplu, ca depresia poate fi un factor de risc important pentru afectiuni precum bolile cardiovasculare si dementa.
Mit 2: Persoanele cu depresie sunt extrem de triste
Realitate: Unele persoane traiesc depresia ca pe o stare intensa de tristete, insa la altele depresia se poate exprima prin agitatie, iritabilitate, pofta scazuta/crescuta de mancare, tulburari de somn si altele. Depresia se poate exprima printr-o serie de simptome, nu doar tristete. De fapt, conform DSM-5 (Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale), pentru diagnosticul de depresie sunt necesare cel putin 5 din simptomele de mai jos, prezente timp de minimum 2 saptamani. Obligatoriu, un simptom trebuie sa fie starile de tristete sau pierderea interesului pentru activitatile placute:
- tristete/deprimare;
- pierderea interesului sau placerii pentru lucrurilor si activitatile care inainte ii placeau persoanei;
- cresterea sau scaderea poftei de mancare;
- tulburari ale somnului (insomnie sau hipersomnie);
- agitatie psihomotorie sau lentoare;
- oboseala sau lipsa energiei;
- sentimentul de a fi lipsit de valoare;
- scaderea capacitatii de concentrare si de a lua decizii;
- ganduri recurente despre moarte, ganduri suicidare fara un plan specific sau tentative de suicid.
Mit 3: Depresia e un semn de slabiciune sau Doar persoanele slabe fac depresie
Realitate: Depresia nu discrimineaza, ci apare indiferent de varsta, gen, cultura, religie sau trasaturi de personalitate. Oricine se poate confrunta cu depresia, iar depresia nu spune nimic despre cum esti, despre cat de „puternic” sau “slab” esti. De altfel, numeroase persoane celebre si de succes au avut depresie. Winston Churchill, Michelangelo, Charles Darwin, Stephen Hawking sunt doar cateva exemple.
Mit 4: Depresia trece de la sine
Realitate: Daca lucrurile ar fi atat de simple, depresia nu ar mai fi o problema globala de sanatate. Dar pentru ca deseori depresia e confundata cu tristetea sau suferinta in urma unei pierderi, exista si preconceptia ca depresia va trece cu timpul. Sau ca daca te mentii ocupat (de exemplu, te afunzi in munca) si nu mai ai timp sa te gandesti la problemele tale, poti combate depresia. Sau ca daca ai vointa, reusesti sa depasesti singur depresia.
Insa in depresie, tristetea, lipsa de speranta, lipsa de energie si toate simptomele depresive sunt prezente zi de zi si nu se amelioreaza cu timpul sau cu o vointa puternica. Deseori, in depresie sunt de obicei afectate si mecanismele de coping, adica de a face fata, de aceea e dificil pentru cineva sa iasa singur din depresie. Apoi, toate informatiile disponibile in carti, pe internet sau social media pot fi coplesitoare pentru cineva care vrea sa iasa lupte singur cu depresie.
In concluzie, depresia nu trece de la sine odata cu timpul, dimpotriva, lasata netratata, se poate croniciza sau agrava.
Mit 5: Depresia este o parte normala a imbatranirii
Realitate: Depresia nu face parte din tabloul normal al nici unei etape de viata. Chiar daca persoanele de varsta a treia pot fi la risc de depresie, din cauza unor schimbari biologice si psiho-sociale specifice acestei etape, depresia nu trebuie acceptata ca o normalitate.
Provocari frecvente cu care persoanele de varsta a treia se confrunta includ:
- pensionarea, cu implicatii financiare si psiho-sociale;
- prezenta unor afectiuni fizice cronice si/sau a unor dizabilitati care ingreuneaza viata de zi cu zi (necesitatea de a depinde de ceilalti);
- plecarea copiilor de acasa (eventual mutarea intr-o tara straina);
- pierderea partenerului de viata si/sau a prietenilor;
- izolarea;
- reducerea calitatii vietii;
- unele boli (de exemplu boala Parkinson) pot face mult severe simptomele depresiei.
Aceste provocari pot fi factori de risc, dar chiar si prezenta acestora nu implica neaparat aparitia depresiei.
Mit 7: Barbatii nu fac depresie
Realitate: Depresia afecteaza ambele genuri, insa femeile sunt intr-adevar mai predispuse riscului de depresie. Si manifestarile depresiei difera intre genuri. La barbati sunt mai frecvente furia, agresivitatea decat tristetea sau iritabilitatea, cum e in cazul femeilor.
Totodata, barbatii nu sunt la fel de deschisi in a vorbi despre emotiile lor, de aceea si solicitarea de ajutor specializat in cazul depresiei are o rata mult mai mica decat la femei. Nu inseamna insa ca barbatii nu se confrunta cu depresia. Acest mit este mentinut de stereotipurile culturale de gen, conform carora barbatii trebuie sa fie puternici, sa nu arate ca sufera.
Chiar si depresia post-partum poate afecta barbatii, intr-o proportie de pana la 8-10%, conform studiilor recente. La barbati nu se cunosc la fel de bine mecanismele depresiei post-partum ca in cazul mamelor, cert este ca si ei pot fi afectati.
Mit 8: Depresia apare doar in urma unui eveniment nefericit/dureros in viata cuiva
Realitate: Depresia apare in urma unei interactiuni complexe de factori psihologici, biologici si sociali. Persoanele care trec printr-o experienta de viata extrem de stresanta sau traumatizanta (pierderea unei persoane dragi, o boala grava, o despartire) pot avea un risc mai mare de depresie, insa nu este o conditie unica si obligatorie. Astfel de evenimente pot fi factori declansatori, insa nu cauza, radacina problemei. Pe de alta parte, nu toate persoanele care trec printr-un eveniment traumatic fac depresie. Iar in unele cazuri, depresia poate aparea chiar cand lucrurile sunt stabile si in regula pe toate planurile, deci fara un “motiv” aparent.
Riscuri ale informatiilor false despre depresie
Prejudecatile si miturile despre depresie sunt foarte raspandite. Riscul principal este ca persoanele in suferinta nu solicita ajutor specializat sau intarzie mult sa o faca, pana cand depresia devine cronica sau starea lor se agraveaza. Fie ca ele insele au prejudecati despre depresie, fie ca cei din jur, presiunea asupra lor despre ce si cum ar trebui sa simta, sa gandeasca sau sa faca le poate face starea si mai dificila.
Referinte:
(1) Depression – Key facts – https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression
(2) What Is Depression? – https://www.psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression
(3) Six common depression types – https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/six-common-depression-types
(4) Depression – https://www.nimh.nih.gov/health/topics/depression/index.shtml
(5) 7 Myths of Depression – https://psychcentral.com/blog/7-myths-of-depression/
(6) Do You Know the Facts? Breaking Down the Myths about Depression – https://mhanational.org/sites/default/files/Breaking_Down_the_Myths_About_Depression.pdf
(7) Postpartum Depression in Men – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6659987/
