Mituri despre atacul de panica
Mituri despre atacul de panica – Desi atacurile de panica sunt foarte frecvente, sunt vehiculate o serie de mituri si informatii eronate despre ce inseamna un atac de panica, cum se simte sau ce consecinte poate avea. Cateva dintre cele mai frecvent vehiculate mituri despre atacul de panica sunt prezentate in acest articol.
Cuprins:
1. De ce apar mituri despre atacul de panica?
2. Cele mai frecvente mituri despre atacul de panica
3. Consecinte si impactul asupra persoanelor afectate
4. Solutii pentru combaterea miturilor despre atacul de panica
De ce apar mituri despre atacul de panica?
Atacurile de panica sunt perioade de frica intensa, care apare spontan si care ajunge la un apogeu in aproximativ 10 minute sau mai putin, apoi scade in intensitate. Frica este asociata cu minimum 4 din urmatoarele 13 simptome:
- palpitatii, accelerarea batailor inimii;
- transpiratie;
- tremur;
- dificultatea de a respira, senzatia de sufocare;
- senzatia de inec;
- durere sau disconfort in piept;
- senzatie de greata sau dureri abdominale;
- ameteala;
- frisoane sau bufeuri;
- parestezii (amorteala sau furnicaturi);
- derealizare (senzatia ca lucrurile din jur nu sunt reale) sau depersonalizare (senzatia de a fi detasat de sine);
- frica de a pierde controlul sau de a innebuni;
- frica de a muri.
Atacurile de panica sunt foarte frecvente. Dar exista de asemenea si multe informatii gresite despre cum arata, in ce conditii apare sau ce ar trebui sa facem in cazul unui atac de panica. De obicei, miturile legate de sanatate apar pe fondul unei lipse de educatie medicala, pe fondul prejudecatilor si a complexitatii tulburarilor psihice.
Cele mai frecvente mituri despre atacul de panica
Exista mai multe informatii eronate si mituri despre atacurile de panica. In continuare sunt cateva dintre cele mai comune.
Mit 1: Atacul de panica apare din cauza stresului
Realitatea: Nu se cunosc cu exactitate cauzele atacurilor de panica. Insa anumiti stimuli pot contribui la a declansa un atac de panica. Iar perioadele foarte stresante pot fi astfel de stimuli declansatori. Dar uneori atacul de panica apare din senin, cand suntem relaxati, acasa sau chiar in timp ce dormim. In astfel de situatii sunt dificil de identificat factorii din mediu care declanseaza un atac de panica.
Cum apar atacurile de panica? Se considera ca apar atunci cand este stimulat raspunsul de „lupta sau fugi”, in lipsa unui pericol real.
In mod normal, in fata unui perciol, se declanseaza raspunsul normal de frica al organismului – raspunsul biologic “lupta sau fugi”. Organismul se pregateste sa lupte sau sa fuga. Acest raspuns implica o serie de modificari in organism:
- O mare parte din sange va fi concentrat catre muschii mari din corp: brate, picioare, spate, gat.
- Sunt eliberati adrenaliza si cortizolul, cunoscuti si ca hormoni ai stresului.
- Simturile devin mult mai acute.
- Creste frecventa respiratorie, pentru a oxigena volumul mai mare de sange care circula prin organism.
- Sunt suspendate temporar sistemele care nu sunt necesare in acest proces (digestiv, reproducator, imunitar).
In atacul de panica, mintea interpreteaza eronat anumite indicii din mediu si senzatiile corporale descrise mai sus, considerandu-le mai periculoase decat sunt. Interpretam eronat si catastrofizam. Desi nu este un pericol real, organismul reactioneaza ca si cum este in pericol.
Mit 2: Doar persoanele cu boli psihice pot avea atacuri de panica
Realitatea: Atacurile de panica pot aparea in cadrul unor tulburari psihice, ca simptome ale acestora: tulburarea de panica, fobiile, tulburarea obsesiv-compulsiva, depresia, anxietatea generalizata, tulburarea bipolara, tulburari alimentare. Atacurile de panica pot aparea si in cazul unor boli sau probleme fizice, cum ar fi tulburarile digestive sau de somn. Dar atacurile de panica pot sa apara si in absenta unor tulburari psihice sau fizice.
Mit 3: Se poate muri dintr-un atac de panica
Realitatea: Atacul de panica nu este o situatie care sa iti puna viata in pericol, desi la primul sau primele atacuri de panica unele persoane ajung la urgente pentru ca sunt convinse ca sunt in pericol. Intr-adevar, experienta unui atac de panica poate fi foarte infricosatoare, din cauza simptomelor (accelerarea ritmului cardiac, durere in piept, dificultatea de a respira, transpiratie excesiva) si intensitatii acestora. Desi manifestarile seamana cu simptomele unor boli de inima, respiratorii sau ale tiroidei, atacurile de panica nu sunt considerate amenintatoare de viata.
Mit 4: Atacurile de panica te pot face sa „innebunesti”
Realitatea: Multi dintre cei care au atacuri de panica se tem de faptul ca, daca vor continua sa aiba atacuri de panica, vor innebuni. De altfel, in timpul unui atac de panica, cele mai frecvente temeri sunt: de a innebuni, de a pierde controlul, de a muri. Trairea unui atac de panica aduce un disconfort foarte mare, putand fi chiar o experienta infricosatoare, cu o eventuala senzatie puternica de pierdere a controlului. Chiar si in cazurile in care atacurile de panica sunt simptome ale unor tulburari psihice, acestea nu sunt semne ale unei „nebunii”.
Mit 5: Un atac de panica poate cauza un infarct
Realitatea: Pentru ca printre simptomele unui atac de panica se pot numara acccelerarea batailor inimii, durere in piept sau dispnee, multi cred ca ar putea face un infarct. Acesta este un motiv frecvent pentru care persoanele apeleaza numarul de urgente sau se prezinta la camera de garda. Insa un atac de panica nu are potentialul de a afecta functionarea inimii sau de a provoca un infarct.
Mit 6: Atacurile de panica nu pot fi tratate
Realitatea: Exista mai multe optiuni de tratament, insa depinde de contextul in care apar atacurile de panica. Daca acestea sunt simptome ale unor tulburari, tratamentul va depinde de tulburarea respectiva. Si medicatia este o optiune de tratament, alaturi de psihoterapie, in functie de severitatea tulburarii.
De multe ori, intelegerea mecanismului de aparitie a atacului de panica si a ce se intampla ajuta foarte mult in reducerea frecventei si severitatea manifestarilor atacurilor de panica.
Tehnicile de relaxare, in special relaxarea progresiva, este eficienta in reducerea nivelului de anxietate si frecventa atacurilor de panica. De asemenea, activitatile care stimuleaza sistemul parasimpatic (partea sistemului nervos care ne mentine calmi, deci e opusul raspunsului de frica) scad nivelul general de anxietate. Acestea pot fi: meditatie, exercitii de relaxare, mindfulness, yoga.-
Mit 7: In timpul unui atac de panica poti sa lesini
Realitatea: E putin probabil lesinul in cazul unui atac de panica, pentru ca lesinul survine atunci cand apare o scadere brusca a presiunii sanguine. Insa in atacul de panica nu se intampla acest lucru, ci dimpotriva, presiunea sanguina poate sa creasca.
Mit 8: Atacurile de panica pot dura cateva ore
Realitatea: In general, un atac de panica ajunge la nivelul maxim de intensitate intr-o perioada de pana la 10 minute, apoi scade. In schimb, efectele unui atac de panica pot dura mult mai mult – anxietate, epuizare fizica, oboseala. Desi pentru persoana in cauza un atac de panica pare sa dureze foarte mult timp, de fapt e vorba de doar cateva minute.
Consecinte si impactul asupra persoanelor afectate
Unele persoane se pot simti jenate sa vorbeasca despre atacurile de panica pe care le au, cu familia, prietenii sau medicii, de teama de a nu fi considerate ipohondre. Ori se simt rusinate ca nu pot controla aceste atacuri de panica. Alte persoane pot suferi in tacere, pentru ca nu inteleg ce li se intampla si nu stiu ca daca s-ar adresa unui specialist in sanatatea mintala, situatia sau tulburarea lor ar putea fi remediata.
Solutii pentru combaterea miturilor despre atacul de panica
Combaterea miturilor legate de sanatate in general si de sanatatea mintala se poate face prin educatie. Informarea corecta despre ce inseamna un atac de panica, documentarea din surse de incredere, apelarea la specialisti in sanatatea mintala atunci cand e nevoie sunt cateva modalitati de a intelege mai bine atacul de panica, dincolo de mituri. Cu cat reusim sa facem mai bine distinctia intre mituri si realitate in ceea ce priveste atacul de panica, dar si alte tulburari si probleme de sanatate mintala, cu atat mai mult putem sa contribuim la reducerea stigmatizarii asociate tulburarilor mintale.
Referinte:
(1) Myths and Misconceptions About Anxiety – https://adaa.org/understanding-anxiety/myth-conceptions
(2) What are the DSM-5 criteria for diagnosis of panic disorder? – https://www.medscape.com/answers/286227-14544/what-are-the-dsm-5-criteria-for-diagnosis-of-panic-disorder
(3) Panic Disorder: When Fear Overwhelms – https://www.nimh.nih.gov/health/publications/panic-disorder-when-fear-overwhelms/index.shtml
