Manometria esofagiana – ce este si cand este indicata
Manometria esofagiana este un test utilizat pentru a masura functionarea sfincterului esofagian inferior. Aflati cand se recomanda o manometrie esofagiana, ce boli pot fi descoperite prin acest studiu de motilitate esofagiana si cum se realizeaza procedura.
Cuprins:
- Ce este manometria esofagiana?
- Indicatiile manometriei esofagiene
- Cum se realizeaza manometria esofagiana?
- Recomandari inainte si dupa procedura
- Interpretarea rezultatelor
- Riscuri si contraindicatii
Ce este manometria esofagiana?
Manometria esofagiana este un test prin care medicul observa daca esofagul functioneaza corect. Esofagul este un tub lung, musculo-membranos, care face legatura intre gat si stomac. Cand inghititi, esofagul se contracta si impinge mancarea in stomac. Manometria esofagiana masoara contractiile. Testul masoara, de asemenea, forta si coordonarea muschilor esofagieni, in timp ce acestia deplaseaza mancarea in stomac.
In timpul manometriei esofagiene, specialistul introduce un tub subtire, flexibil (cateter) care contine senzori de presiune, prin nas, prin esofag si in stomac. Manometria esofagiana poate fi de ajutor in diagnosticarea anumitor boli si probleme care pot afecta esofagul. Manometria esofagiana, cunoscuta si sub denumirea de studiu de motilitate esofagiana, este utilizata atunci cand pacientul are reflux gastroesofagian cronic sau probleme de inghitire pentru care nu au fost descoperite cauzele.
Unde se face manometrie esofagiana?
Acest test poate fi facut atat la spitalele de stat, cat si la clinicile private din Bucuresti si din tara: Iasi, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova s.a.
Indicatiile manometriei esofagiene
Aceasta procedura poate determina daca problema este asociata esofagului in sine si, daca da, in ce parte a acestuia si in ce masura. Mai exact, este utilizata pentru a detecta disfunctia motorie esofagiana. Aici sunt incluse problemele legate de peristaltism (contractia ritmica si involuntara care ajuta la propulsarea alimentelor catre stomac) sau de valve, numite sfinctere, care se deschid si se inchid ori de cate ori mancam sau bem.
Esofagul contine doua astfel de sfinctere:
- Sfincterul esofagian inferior – Sfincterul esofagian inferior (SEI), localizat la deschiderea stomacului, are rolul de a impiedica intoarcerea alimentelor si a acidului gastric (reflux) in esofag.
- Sfincterul esofagian superior – Sfincterul esofagian superior (SES), pozitionat sub gat (faringe), impiedica aerul sa intre in stomac sau continutul stomacului sa ajunga in plamani.
Cand se recomanda o manometrie esofagiana
Manometria esofagiana poate fi recomandata daca aveti disfagie (dificultati de inghitire), odinofagie (inghitire dureroasa) sau simptome de reflux gastroesofagian care rezista la tratament (cum ar fi arsurile la stomac si durerile toracice).
Cu toate acestea, manometria esofagiana nu este de obicei primul test utilizat pentru a diagnostica aceste afectiuni. Aceasta este efectuata, mai degraba, dupa ce medicii au exclus cauzele mai probabile cu ajutorul radiografiei si a altor teste. Printre aceste cauze se numara obstructia esofagiana, strictura esofagiana, hernia hiatala sau bolile de inima.
Afectiuni diagnosticate cu ajutorul manometriei esofagiene
Manometria esofagiana poate fi utilizata pentru a ajuta la diagnosticarea urmatoarelor boli:
- Achalazia, o disfunctie a sfincterului esofagian inferior (SEI) in care alimentele sau lichidele nu pot trece in stomac.
- Esofagita eozinofilica, o cauza alergica a disfagiei.
- Peristaltismul hipercontractil, caracterizat prin spasme esofagiene intr-o secventa anormala.
- Peristaltismul hipertensiv, caracterizat prin contractii esofagiene rapide intr-o secventa normala.
- Sclerodermia, o afectiune rara care determina restrangerea cronica a tesuturilor, inclusiv a gatului.
Testul nu este utilizat pentru a diagnostica boala de reflux gastroesofagian (BRGE), ci mai degraba pentru a caracteriza natura bolii. Poate fi recomandat daca tratamentul pentru reflux nu este eficient sau daca medicul ia in calcul o interventie chirurgicala anti-reflux.
Cum se realizeaza manometria esofagiana?
In functie de situatie, specialistul poate efectua o manometrie conventionala sau o manometrie de inalta rezolutie. Manometria de inalta rezolutie foloseste mai multi senzori de presiune si este mai precisa la evaluarea modificarilor de presiune decat manometria conventionala.
Acest test se face in regim ambulatoriu, fara sa fie nevoie de sedare. Majoritatea oamenilor tolereaza bine aceasta procedura. Vi se poate cere sa va imbracati intr-un halat de spital inainte de inceperea testului.
Etapele manometriei esofagiene
In timp ce stati in picioare, un membru al echipei de asistenta medicala pulverizeaza in gat si/sau in nas o substanta care anesteziaza aceste zone. Apoi, specialistul introduce un cateter prin nas, catre esofag. In tot acest timp, ati putea lacrima, v-ati putea confrunta cu senzatii de inec si o usoara sangerare in urma introducerii cateterului.
Dupa pozitionarea cateterului, vi se va cere sa va intindeti pe spate pe masa de examinare sau pe scaun. Apoi, trebuie sa luati mici inghitituri de apa. In acest timp, un computer conectat la cateter inregistreaza presiunea, viteza si felul in care se contracta muschii esofagului.
In timpul testului, vi se va cere sa respirati incet si lin, sa stati nemiscat si sa inghititi doar atunci cand vi se solicita acest lucru. Un membru al echipei medicale ar putea muta cateterul in sus sau in jos in stomac, in timp ce cateterul isi continua masuratorile. Cateterul este apoi retras usor.
Recomandari inainte si dupa procedura
O manometrie esofagiana necesita o anumita pregatire din partea pacientului. Procesul de intubatie poate parea incomod, insa membrii echipei medicale vor face toate eforturile pentru a se asigura ca va veti simti cat mai confortabil si relaxat.
Cat dureaza un test manometrie
Testul in sine dureaza aproximativ 15-30 de minute. In cazul in care nu exista intarzieri, ar trebui sa iesiti din cabinet in 60-90 de minute. De cele mai multe ori, manometria esofagiana se efectueaza dimineata pentru ca stomacul sa fie gol. Cel mai bine este sa ajungeti cu o jumatate de ora inainte pentru a va obisnui.
Cel mai bine este sa purtati o tinuta lejera. Nu vi se va cere sa va dezbracati de hainele cu care ati venit, ci vi se va oferi un halat de spital pentru a va proteja hainele de apa si de gelurile folosite in cadrul testului.
Cine efectueaza testul de manometrie
Manometria esofagiana este de obicei efectuata de un gastroenterolog. Testul se realizeaza cu un aparat de manometrie format dintr-un modul computerizat, un ecran de afisare digital si un cateter nazal flexibil de 2,75-4,2 milimetri. Cateterul in sine este echipat cu opt senzori capabili sa detecteze modificari subtile ale presiunii esofagiene.
Puteti manca inainte de examinare?
Pentru a evita aspiratia, vi se va cere sa nu mancati sau sa beti nimic, nici macar apa, cu 4-6 ore inainte de test. Daca aceasta instructiune nu este respectata, este posibil ca medicul sa fie nevoit sa anuleze si sa reprogrameze procedura.
Medicamente
Exista o serie de medicamente care pot afecta motilitatea esofagului. Poate fi nevoie sa intrerupeti pentru o perioada scurta de timp anumite tratamente pentru a nu interfera cu testarea. De aceea, spuneti-i intotdeauna doctorului ce medicamente luati, indiferent daca sunt farmaceutice, fara reteta, naturiste, homeopate sau substante recreationale. Medicul va va spune ce tratament, daca este cazul, trebuie sa opriti si pentru cat timp.
Printre tipurile de medicamente care pot crea probleme se numara:
- anticolinergicele, cum ar fi tiotropiul, bromura de ipratropiu si oxibutinina;
- blocantele canalelor de calciu, cum ar fi amlodipina si diltiazemul;
- nitratii, cum ar fi nitroglicerina, sildenafilul si tadalafilul;
- agentii de promotilitate, cum ar fi metoclopramida si tegaserodul;
- sedativele, cum ar fi midazolamul si lorazepamul.
Efecte secundare dupa testul de manometrie
Efectele secundare ale manometriei esofagiene sunt de cele mai multe ori minore. Printre efectele secundare care pot aparea se numara o durere usoara in gat, tuse, sangerare minora si iritatii ale sinusului. Daca aveti dureri in gat dupa un astfel de test, puteti face gargara cu apa sarata sau puteti folosi un unguent de gat care sa contina benzocaina. Iritatia dispare de obicei dupa o zi sau doua.
De asemenea, se poate intampla sa ramaneti cu sinusurile blocate pentru o perioada si sa aveti sangerari nazale minore. Puteti debloca sinusurile folosind un spray nazal fara corticosteroizi sau un spray nazal salin steril eliberat fara reteta medicala. Antihistaminicele nu sunt de ajutor de obicei, deoarece umflarea sinusurilor este cauzata de inflamatie si nu de alergie.
Posibile reactii adverse grave
Desi reactiile adverse grave sunt mai putin frecvente, trebuie sa luati imediat legatura cu medicul daca prezentati simptome neobisnuite, cum ar fi febra, reflux sever, varsaturi, aritmii, respiratie ingreunata sau sputa sangeroasa.
Interpretarea rezultatelor
La cateva zile dupa efectuarea testului, medicul va va transmite rezultatele telefonic sau personal, in cabinet. Testele pot oferi informatii valoroase despre cat de bine functioneaza esofagul si sfincterele sale, insa poate fi nevoie de o apreciere clinica pentru a interpreta rezultatele.
In unele cazuri, raspunsurile ar putea sa nu fie atat de clare. Manometria esofagiana este un test predispus la variabile care pot influenta rezultatele. Manometria esofagiana poate oferi dovezi de necombatut ale unei probleme de motilitate (cum ar fi disfagia), insa alte afectiuni (cum ar fi acalazia) pot fi mult mai dificil de identificat. Prin urmare, experienta si expertiza clinica sunt esentiale pentru stabilirea unui diagnostic precis.
Daca nu sunteti pe deplin convins de ceea ce v-a transmis doctorul, nu ezitati sa solicitati o a doua opinie. Uneori, o a doua parere venita din partea unui specialist poate schimba perspectiva asupra problemei si va poate aduce mult mai aproape de un tratament eficient.
Riscuri si contraindicatii
Este posibil sa prezentati un usor disconfort dupa test. Printre complicatiile frecvente se numara:
- sangerare nazala minora,
- durere in gat,
- nas infundat.
Daca ati ramas cu o durere in gat dupa terminarea procedurii, puteti lua pastile de gat sau puteti face gargara cu apa sarata. De obicei, aceste simptome usoare dupa cateva ore, in rare cazuri, dupa 1-2 zile. Apelati medicul daca aveti probleme. Puteti opri sangerarile nazale apasand pe partea moale a nasului de deasupra narii si respirand pe gura.
In cazuri rare, puteti dezvolta probleme grave, cum ar fi perforatia. Acest lucru inseamna ca tubul a produs o gaura in esofag.
O alta complicatie rara este aspiratia sau inhalarea unui lucru pe care nu ar trebui sa-l aspirati, cum ar fi saliva sau continutul stomacului. Aspiratia poate duce la pneumonie sau leziuni pulmonare si este mai frecventa la persoanele cu dificultati la inghitire.
Limitele manometriei esofagiene
Cu toate ca este utila in identificarea problemelor de motilitate, manometria esofagiana are limitele sale. Avand in vedere ca spasmele si problemele de inghitire sunt adesea tranzitorii, nu exista nicio garantie ca ele vor aparea in timpul testului. Acest lucru poate duce la rezultate neconcludente sau ambigue.
Din aceasta cauza, multe persoane cu disfunctie esofagiana vor avea parametri de motilitate normala dupa testare. In schimb, rezultatele anormale pot uneori sa nu aiba nicio legatura cu simptomele pe care le intampinati. Din acest motiv este necesara consultarea expertilor in cazul in care rezultatele sunt neconcludente.
Referinte:
- https://www.verywellhealth.com/esophageal-manometry-test-4157830
- https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/esophageal-manometry/about/pac-20394000
- https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/4952-esophageal-manometry-test
- https://www.healthline.com/health/esophageal-manometry
