Imuno-oncologia este un tip de imunoterapie folosita in mod special pentru a lupta impotriva cancerului. Afla din materialul urmator tot ce trebuie sa stii despre aceasta terapie contra cancerului.
In cadrul imuno-oncologiei, sistemul imunitar invata sa lupte contra cancerului.
”In cazul unui cancer, sistemul imunitar e ca un gardian care doarme in post”, spune dr. Florin Bacanu. Pentru a reactiva raspunsul imun al organismului si a lupta eficient impotriva cancerului, se apeleaza la terapiile imuno-oncologice, unele dintre cele mai promitatoare medicamente in oncologie.
Sistemul imunitar este sistemul natural de aparare a organismului, fiind alcatuit dintr-o colectie impresionanta de organe, celule si molecule speciale care ne protejeaza impotriva infectiilor, a cancerului si a altor boli.
Chiar daca au fost facute progrese mari in lupta impotriva cancerului, imbunatatirea ratei de supravietuire ramane o provocare in cazul unor malignitati avansate. Speranta de viata de cinci ani ramane un factor care trebuie schimbat in cazul multor pacienti cu tumori solide metastatice. Datele privind programul de supraveghere, epidemiologie si rezultatele finale (SEER) din 2014 arata ca durata de viata de cinci ani in cazul cancerului pulmonar, colorectal, renal si de piele (melanom) este de 3,9, 12,5, 12,3 si, respectiv, 16%. Terapiile imuno-oncologice sunt in continuare investigate, dorindu-se ca pacientii sa-si foloseasca propriul sistem imunitar al organismului pentru a combate afectiunile. In prezent, exista peste 900 de studii clinice oncologice de imunoterapie in diferite faze de dezvoltare. Melanomul malign, cancerul renal si cancerul de prostata sunt potential imunogene. Acest lucru inseamna ca pacientii care sufera de aceaste maladii sunt candidati buni pentru a primi tratamente imunoterapeutice. De asemenea, exista si investigatii prin care se verifica daca imunoterapia poate fi eficienta in cazul altor maladii.
Sistemul imunitar actioneaza ca un sistem de supraveghere pentru a proteja de ceea ce considera a fi substante straine. De exemplu, cand sistemul imunitar detecteaza o bacterie periculoasa sau un virus in corp, el reactioneaza prin producerea de proteine specifice (anticorpi) care ataca si distrug invadatorii.
Sistemul imunitar considera si celulele canceroase ca pe niste invadatori. Dar, adesea, din cauza unei afectari a acestui sistem, nu recunoaste celulele canceroase.
De multi ani, cercetatorii au incercat sa gaseasca metode de a stimula reactia naturala imunitara a corpului la celulele canceroase.
Folosirea sistemului imunitar pentru atacarea si distrugerea celulelor canceroase se numeste imunoterapie. Alte denumiri pentru aceasta metoda sunt:
Imunoterapia poate fi prescrisa singura sau in combinatie cu alte tratamente pentru cancer.
Celulele canceroase sunt foarte diferite de celulele normale ale corpului, iar sistemul imun le ataca de fiecare data cand le recunoaste. Problema este ca, de multe ori, celulele canceroase gasesc cai prin care se ”deghizeaza” in celule normale, asa incat sistemul imun nu le mai recunoaste a fi periculoase si nici nu le mai ataca. O alta cale prin care celulele canceroase pot scapa de raspunsul imun este aparitia mutatiilor suplimentare. Asa ca raspunsul imunitar natural fata de celulele canceroase nu este suficient de puternic. Terapiile imuno-oncologice activeaza sistemul imunitar al organismului, facandu-l sa-si recapete abilitatea de a recunoaste si de a distruge celulele canceroase.
”Terapiile imuno-oncologice tintesc sistemul imunitar al organismului, nu cancerul insusi, si activeaza sistemul imunitar pentru a recunoaste si a ataca selective celulele canceroase. De asemenea, contribuie la formarea unei memorii pe termen lung a sistemului imun, oferind un raspuns durabil, pe termen lung impotriva cancerului”, a afirmat Florin Bacanu, vicepresedinte al Societatii Nationale de Oncologie Medicala din Romania, in cadrul evenimentului de lansare a programului ”Health Innovation Agenda 2015”, un proiect creat si sustinut de Centrul pentru Inovatie in Medicina.
”Melanomul malign, cancerele pulmonare si cele renale sunt printre cele care beneficiaza de medicamente dezvoltate pentru stimularea raspunsului imun al organismului impotriva cancerului. Imuno-oncologia este una dintre cele mai promitatoare directii in oncologie, la acest moment”, sustine dr. Florin Bacanu. El a explicat ca imunoterapia are nevoie de timp pentru a-si face efectul, intre 3 si 6 luni, motiv pentru care trebuie aplicata in stadii incipiente ale cancerului. Cu toate acestea, rezultatele sunt incontestabile, intrucat organismul invata sa lupte cu propriile arme impotriva celulelor canceroase.
O varianta de imunoterapie este administrarea de substante care stimuleaza sistemul imunitar – agenti imunomodulatori nonspecifici. Doi asemenea agenti sunt utilizati in combinatie cu chirurgia in cancerul de vezica urinara si in cancerul avansat de colon.
O alta varianta este de a produce proteinele sistemului imunitar (citokine) in laborator si apoi utilizarea lor in tratament. Aceste proteine – numite modificatori de raspuns biologic (BRM) -reprezinta majoritatea agentilor imunoterapici folositi in mod curent sau studiati. BRM includ:
Interferonii sunt citokine care sunt produse in mod normal in organism. Exista mai multe tipuri de interferoni. Cel mai cunoscut tip folosit in tratamentul cancerului este numit interferonul alpha. Interferonii pot inhiba direct celulele canceroase sau pot stimula alte celule ale sistemului imunitar in aceasta batalie.
Interferonii sunt utilizati in tratamentul multor afectiuni cum ar fi leucemia cu celule paroase, melanomul, leucemia mieloida cronica si sarcomul Kaposi corelat cu SIDA. De asemenea, se studiaza eventualitatea folosirii lor in tratarea cancerului renal metastatic si in limfomul non-Hodgkin.
Ca si interferonii, interleukinele sunt un tip de citokine. Interleukina-2, cea mai studiata interleukina, actioneaza stimuland alte celule ale sistemului imunitar care distrug celulele canceroase. A fost acceptata pentru tratamentul cancerului renal metastatic, al melanomului metastatic si este in studiu pentru tratamentul altor cancere severe.
In loc de a actiona direct cu celulele canceroase, factorii stimulatori ai coloniilor (CSF) stimuleaza productia de leucocite. Chimioterapia are tendinta de a afecta activitatea maduvei osoase, inclusiv productia de leucocite, trombocite si de hematii. Scaderea numarului acestor celule va poate face mai vulnerabil la infectie. CSF va pot permite sa suportati mai bine chimioterapia cu un risc mai mic de a face o infectie sau cu mai putina oboseala din cauza anemiei induse de chimioterapie.
Anticorpii monoclonali sunt proiectati si produsi in laborator pentru anumite tipuri de cancer. Atasandu-se de celulele tumorale, fie pot interactiona cu acestea, fie pot fi folosite pentru a livra medicamente anticanceroase sau radiatii.
S-au inventat si studiat anticorpi monoclonali aditionali pentru utilizarea in alte tipuri de cancer. Aceste cancere sunt alte limfoame, leucemii, tumori ale creierului, ca si cancer de plamani, de colon, de rect si de prostata.
Cercetatorii lucreaza la producerea unor vaccinuri care sa ajute sistemul imunitar sa recunoasca celulele canceroase. Spre deosebire de vaccinurile pentru diferite boli infectioase, care se administreaza pentru a preveni boala, vaccinurile pentru cancer se folosesc doar dupa ce tumora a inceput sa se dezvolte. Vaccinul ar avea ca scop sa va ajute corpul sa elimine tumora si sa previna reaparitia cancerului.
Reactiile adverse ale BRM pot fi iritatia sau umflarea la locul injectarii, simptome asemanatoare gripei si oboseala. CSF pot produce dureri osoase, oboseala, febra si pierderea apetitului. Durerile musculare si febra pot aparea dupa un vaccin pentru cancer.
Unele BRM pot produce reactii alergice. Reactiile adverse pot fi severe uneori, asa ca este important sa vorbiti cu medicul despre posibilele reactii adverse specifice tratamentului cancerului.
Pe masura ce oamenii de stiinta afla mai multe despre felul in care sistemul imunitar recunoaste si ataca celulele maligne, studiile lor pot duce la descoperirea de tehnici eficiente de imunoterapie, impotriva multor tipuri de cancer.
Pana in momentul de fata, in tara noastra, sunt 120 de pacienti care au beneficiat de imunoterapie, potrivit doctorului Bacanu. Evident, numarul celor care au nevoie de medicamente inovatoare impotriva cancerului este mult mai mare. Tocmai de aceea, Cosmina Ungureanu, reprezentant al pacientilor romani la European Patients Academy for Therapeutic Innovation, atrage atentia asupra necesitatii de a creste accesul rapid la inovatia in medicina si in tara noastra.
Terapiile imuno-oncologice au ca trasaturi fundamentale:
Pacientii romani care sufera de melanom, cancer pulmonar si renal beneficiaza de o noua imunoterapie, aceasta fiind decontata de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). De curand, a fost publicat in Monitorul Oficial si ghidul terapeutic al medicamentului. Acest lucru inseamna ca medicii pot prescrie gratuit imunoterapia pacientilor eligibili.
Pacientii pot beneficia de imunoterapie in cadrul unor studii clinice internationale care s-au desfasurat in clinici de Oncologie din Romania.
Potrivit unora experti, termoterapia este, de asemenea, uneori utilizata in tratarea cancerului pentru ca sporeste efectul chimioterapiei sau al radioterapiei, insa nu omoara celulele canceroase de una singura.
Terapia genica este la nivel de experiment si este folosita pentru a trata unele boli fara a se adminstra medicamente traditionale sau interventii chirurgicale.
Terapia genica presupune inlocuirea unei gene care nu functioneaza cu una care face acest lucru.
Exista cazuri in care anumite persoane dezvolta anumite boli pentru ca s-au nascut cu o gena care nu produce proteinele de care are nevoie organismul. Terapia genica le permite specialistilor sa introduca o gena activa in ADN-ul unui pacient. Teoretic, odata ce corpul dispune de proteina de care are nevoie, boala poate fi vindecata.
Acest tip de terapie implica indepartarea celulelor sistemului imunitar (de obicei celulele albe din sange) din corpul unui pacient, reinvatarea acestora sa lupte impotriva formelor specifice de celule canceroase si apoi reintroducerea lor in corpul pacientului. Aceste tratamente experimentale pentru cancer trebuie sa fie adaptate in mod specific fiecarui pacient. Transferul de celule de adoptie este folosit pentru tratarea altor conditii, deoarece este principala modalitate de a imbunatati functionalitatea unei celule, in special capacitatea acesteia de a lupta impotriva bolilor.
”60% dintre informatiile din medicina se schimba la fiecare 2 ani. Medicina se reinventeaza sub ochii nostri, devenind dificil inclusiv pentru medici sa tina pasul cu inovatia in sanatate”, a spus in deschiderea evenimentului inaugural dr. Marius Geanta, co-fondator Centrul pentru Inovatie in Medicina. Aceasta organizatie neguvernamentala, fondata in anul 2014 cu scopul de a sustine, promova si stimula inovatia in medicina, pentru beneficiul pacientului, are in centrul preocuparilor si medicina personalizata.
Conceptul de medicina personalizata presupune accesul pacientului la tratament tintit contra mutatiei genetice responsabile de aparitia bolii. Cancerul este o boala genetica. Odata cu maparea genomului uman, au fost obtinute o multime de informatii privitoare la modul in care oamenii difera unii de altii si la modul in care structura genetica individuala poate influenta susceptibilitatea unei persoane pentru o boala si raspunsul la noile tratamente. Cu alte cuvinte, mecanismul aparitiei bolii difera de la un individ la altul, iar tratamentul trebuie aplicat diferentiat sau personalizat, in functie de trasaturile genetice ale fiecarui pacient. Numai ca, aproape 90% dintre medicamentele folosite in prezent sunt eficiente la doar 40% dintre pacienti. Iata cum se explica esecul actual in tratarea cancerului. Daca nu stim ce se intampla cu adevarat la nivelul fiecarui pacient, sansele de a-l trata cu success sunt foarte mici. De aceea, medicina viitorului trebuie sa fie medicina personalizata.
Referinte: