Histoplasmoza – cauze, simptome, tratament

Histoplasmoza este un tip de infectie pulmonara care apare din cauza inhalarii unor microorganisme intalnite in fecalele liliecilor si pasarilor. Aflati in ce conditii se dezvolta aceasta boala, cum se manifesta, ce tratamente implica si mai ales cum poate fi prevenita.

Cuprins:

1. Ce este histoplasmoza?
2. Tipuri
3. Simptome
4. Cauze si factori de risc
5. Diagnostic
6. Cum se trateaza?
7. Complicatii
8. Metode de prevenire

Ce este histoplasmoza?

Histoplasmoza definitie

Histoplasmoza este o infectie care apare in urma inhalarii sporilor unei ciuperci intalnite des in excrementele pasarilor si liliecilor. Infectia se raspandeste cel mai frecvent atunci cand acesti spori sunt inhalati din aer, in urma demolarii unor cladiri sau a actiunilor de curatenie.

De asemenea, afectiunea se poate dezvolta si in urma contactului cu solul contaminat de excrementele de pasari sau lilieci. Fermierii si specialistii in peisagistica sunt cei mai predispusi la histoplasmoza pulmonara. Afectiunea apare si in Africa, Asia, Australia si in anumite zone din America Centrala si de Sud.

Majoritatea persoanelor cu histoplasmoza nu dezvolta niciodata simptome si nu stiu ca sunt infectate. Insa pentru unii oameni – in primul rand sugarii si cei cu sistemul imunitar compromis – histoplasmoza poate fi grava. Vestea buna este ca tratamentele sunt disponibile chiar si pentru cele mai severe forme de histoplasmoza. Rareori exista si cazuri de histoplasmoza oculara, care poate aparea in urma contactului fungilor cu suprafata oculara.

Tipuri

Forma acuta

Histoplasmoza pulmonara acuta sau pe termen scurt este de obicei usoara. Rar produce complicatii. Specialistii estimeaza ca intre 60 si 90 la suta dintre persoanele care traiesc in zonele in care ciuperca este intalnita au fost expuse la aceste ciuperci. Multe dintre aceste persoane probabil nu au avut simptome de infectie. Histoplasmoza pulmonara acuta este de cele mai multe ori asimptomatica.

Forma cronica

Histoplasmoza pulmonara cronica sau de lunga durata apare mult mai rar decat forma acuta. In cazuri rare, se poate raspandi in tot corpul. Odata ce histoplasmoza s-a raspandit in tot corpul, poate pune viata in pericol daca nu este tratata. Boala raspandita apare de obicei la persoanele cu sistem imunitar slabit. In zonele in care ciuperca este comuna, expertii spun ca poate aparea la 30 la suta dintre persoanele cu HIV.

Simptome

Cele mai usoare forme de histoplasmoza nu provoaca semne sau simptome, spre deosebire de formele severe, care pot pune viata in pericol. In cazul in care semnele si simptomele apar, acestea debuteaza de obicei dupa 3-17 zile dupa expunerea la fungi. Simptomele histoplasmozei sunt:

• febra,
• frisoane,
• durere de cap,
• dureri musculare,
• tuse seaca,
• disconfort toracic,
• oboseala.

Unele persoane cu histoplasmoza au, de asemenea, dureri articulare si eruptii cutanate. Persoanele care au o boala pulmonara, cum ar fi emfizemul pulmonar, pot dezvolta o forma cronica de histoplasmoza.

Semnele histoplasmozei cronice sunt pierderea in greutate si tusea cu sange. Simptomele histoplasmozei cronice le imita uneori pe cele ale coronavirusului sau ale tuberculozei.

Histoplasmoza severa

Cea mai severa forma de histoplasmoza apare in primul rand la sugari si la persoanele cu sistemul imunitar compromis. Numita histoplasmoza diseminata, aceasta poate afecta aproape orice parte a corpului, inclusiv gura, ficatul, sistemul nervos central, pielea si glandele suprarenale. Daca este netratata, histoplasmoza diseminata este de obicei fatala.

Cand se recomanda vizita la medic

Luati legatura cu specialistul daca prezentati simptome asemanatoare gripei sau coronavirusului, mai ales daca ati fost expus la excremente de pasari sau lilieci – mai ales daca aveti un sistem imunitar slabit.

Cauze si factori de risc

Histoplasmoza este cauzata de celulele reproducatoare (sporii) ale ciupercii Histoplasma capsulatum. Acestea plutesc in aer atunci cand praful este rascolit.

Ciuperca prospera in solul umed, bogat in materiale organice, in special in excrementele de pasari si lilieci. Este deosebit de des intalnita in cotetele de pui si porumbei, hambarele vechi, pesteri si parcuri.

Histoplasmoza nu este contagioasa, deci nu poate fi raspandita de la persoana la persoana. De asemenea, daca ati avut histoplasmoza, o puteti face din nou. Cu toate acestea, a doua oara, boala va fi mai usoara.

Factori de risc

Riscurile de a dezvolta simptome de histoplasmoza cresc odata cu numarul sporilor pe care ii inspirati. Printre persoanele mai predispuse la aceasta infectie se numara:

• agricultorii,
• muncitorii specializati in combaterea daunatorilor,
• angajatii in fermele de pasari,
• muncitori in constructii,
• tinichigii,
• angajatii in domeniul peisagisticii si gradinarii,
• exploratorii de pesteri,
• lucratorii in demolari.

Cele mai predispuse persoane la infectii severe

Copiii mai mici de 2 ani si adultii trecuti de varsta de 55 de ani si mai mari au sisteme imunitare mai slabite, asa ca riscurile sa dezvolte histoplasmoza diseminata – cea mai grava forma a bolii – sunt mai mari. Alti factori care pot slabi sistemul imunitar sunt:

• infectia cu HIV sau SIDA,
• chimioterapia de tratare a cancerului,
• tratamentul cu corticosteroizi, cum ar fi prednisonul,
• inhibitorii factorului de necroza tumorala, adesea folositi pentru a controla artrita reumatoida,
• medicamente care impiedica respingerea transplanturilor de organe.

Diagnostic

Este posibil ca persoanele cu cazuri usoare de histoplasmoza sa nu fi stiut niciodata ca au fost infectate. Testele pentru depistarea acestei afectiuni sunt de obicei rezervate persoanelor care au infectii severe si care traiesc sau lucreaza intr-o zona cu risc ridicat.

Test histoplasmoza

Pentru a confirma un diagnostic, medicul poate efectua analize de sange sau urina. Aceste teste verifica daca exista anticorpi sau alte proteine care indica un contact prealabil cu ciupercile. De asemenea, doctorul poate lua probe de urina, sputa sau culturi de sange pentru a face un diagnostic precis. Cu toate acestea, rezultatele pot aparea dupa sase saptamani.

Pot fi solicitate si alte teste si analize, in functie de zonele corpului afectate. Specialistul ar putea lua o biopsie (proba de tesut) din plamani, ficat, piele sau maduva osoasa. De asemenea, poate fi nevoie de radiografie sau tomografie computerizata in zone pieptului. Scopul acestor teste este de a determina daca sunt necesare tratamente suplimentare pentru a vindeca orice complicatii.

Cum se trateaza?

Cazurile de infectie usoara nu primesc tratament, de cele mai multe ori. Medicul va poate recomanda sa va odihniti si sa luati medicamente fara reteta pentru a trata simptomele.

Tratament histoplasmoza

Daca aveti probleme cu respiratia sau sunteti infectat de mai mult de o luna, doctorul va poate prescrie un tratament. Cel mai probabil vi se va administra un medicament antifungic oral, dar este posibil sa aveti nevoie si de tratament intravenos. Cele mai utilizate medicamente antifungice pentru histoplasmoza sunt:

• ketoconazol,
• amfotericina B,
• itraconazol.

In cazul unei infectii severe, este posibil sa fie necesar ca aceste medicamente sa fie administrate pe cale intravenoasa (prin vena). In acest fel se administreaza cele mai puternice forme ale medicamentelor. Este posibil ca unii oameni sa fie nevoiti sa ia medicamente antifungice timp de doi ani.

Complicatii

Histoplasmoza poate provoca o serie de complicatii grave, chiar si la persoanele sanatoase. In cazul sugarilor, al persoanelor in varsta si al celor cu un sistem imunitar compromis, posibilele complicatii le pot pune viata in pericol.

Printre aceste complicatii se numara:

Sindromul de insuficienta respiratorie acuta

Histoplasmoza poate afecta atat de tare plamanii pana in punctul in care sacii de aer incep sa se umple cu lichid. Acest lucru intrerupe un schimb bun de gaze si poate epuiza nivelul de oxigen din sange.

Probleme cu inima

Inflamatia sacului care inconjoara inima (pericard) poata denumirea de pericardita. Cand lichidul din acest sac creste in volum, poate afecta capacitatea inimii de a pompa sangele.

Insuficienta suprarenala

Histoplasmoza poate afecta glandele suprarenale. Aceste glande extrem de importante produc hormoni care dirijeaza si controleaza practic fiecare organ si tesut din corp.

Meningita

In unele cazuri, histoplasmoza poate provoca aceasta inflamatie a membranelor din jurul creierului si maduvei spinarii.

Metode de prevenire

Este dificil sa preveniti expunerea la ciupercile care provoaca histoplasmoza, in special in zonele in care boala este raspandita. Puteti lua, insa, urmatoarelor masuri pentru a reduce riscul de infectare:

Evitati expunerea la ciuperci

Evitati proiectele si activitatile care va pot expune ciupercii, cum ar fi explorarea pesterilor si cresterea pasarilor, cum ar fi porumbeii sau puii de curte.

Pulverizati apa peste suprafetele contaminate

Inainte de a sapa solul sau de a lucra intr-o zona care ar putea adaposti ciupercile care provoaca histoplasmoza, pulverizati apa. Acest lucru poate ajuta la prevenirea eliberarii sporilor in aer. De asemenea, puteti reduce riscul si prin pulverizarea apei peste cotetele si hambarele de pasari, inainte de a le curata.

Purtati o masca respiratorie

Luati legatura cu specialistii in domeniu pentru a afla ce tip de masca va ofera protectie pentru nivelul de expunere.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/histoplasmosis/symptoms-causes/syc-20373495
2. https://www.healthline.com/health/histoplasmosis