Gusa reprezinta o marire anormala a zonei gatului, din cauza glandei tiroide sau ca urmare a acumularii de tesut adipos. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul pentru gusa.
Gusa reprezinta o umflatura anormala formata in partea anterioara a gatului prin marirea in volum a tiroidei, dezvoltata prin umflarea unuia sau ambilor lobi ai glandei.
Daca, din diverse motive, din cauza lipsei iodului, productia de tiroxina scade sub limitele minim admise, atunci, hipofiza intervine si isi intensifica activitatea, secretand in exces un hormon menit sa stimuleze activitatea glandei tiroide, pentru ca aceasta sa revina la nivelurile anterioare normale de productie. Dar, prin aceasta continua stimulare, glanda tiroida incepe sa se mareasca, astfel incat cei doi lobi ai sai, situati la baza gatului, se vor umfla, creand impresia unei guse.
In functie de modificarile aparute in functionarea glandei tiroide, fie secretie exagerata, fie diminuata a hormonilor sai, se asociaza diferite simptome generale. Astfel, in cazul hiperfunctiei tiroidiene apar: nervozitate, intoleranta la temperaturi ridicate, ochi bulbucati si ritm cardiac accelerat, piele fina si calda, de culoare roz, diaree, scadere in greutate, menstruatii neregulate. In cazul diminuarii productiei de hormoni tiroidieni se constata slabiciune, oboseala, somnolenta, intoleranta la frig, alterarea memoriei, constipatie, crampe musculare, cresterea moderata in greutate, reducerea transpiratiilor, ritm cardiac scazut si edeme palpebrale (umflarea pleoapelor), depresie. Pielea este galbena, uscata, rece si aspra la atingere si vocea este ragusita. Miscarile sunt lente, menstruatiile neregulate.
Se recomanda consultatia medicala de specialitate. Tratamentul poate fi medicamentos, cu iod, hormoni sau cortizon, iar in unele cazuri se impune interventia chirurgicala. Prevenirea gusei consta in introducerea in alimentatie a sarii intens iodurate.
Glanda tiroida produce doi hormoni principali – tiroxina (T-4) si triiodotironina (T-3). Acesti hormoni circula in fluxul sanguin si ajuta la reglarea metabolismului. Ei mentin ritmul cu care corpul foloseste grasimile si carbohidratii, ajuta la controlarea temperaturii corpului, influenteaza ritmul cardiac si ajuta la reglarea productiei de proteine.
Tiroida produce, de asemenea, calcitonina – un hormon care ajuta la reglarea cantitatii de calciu din sange. Glanda hipofiza si hipotalamusul controleaza viteza cu care acesti hormoni sunt produsi si eliberati.
Procesul incepe atunci cand hipotalamusul – o zona aflata la baza creierului care actioneaza ca un termostat pentru intregul sistem – ii transmite glandei pituitare sa produca un hormon cunoscut sub numele de hormonul de stimulare tiroidiana (TSH). Glanda pituitara – situata de asemenea la baza creierului – elibereaza o anumita cantitate de TSH, in functie de cata tiroxina si T-3 exista in sange. Tiroida, la randul sau, isi regleaza productia de hormoni pe baza cantitatii de TSH pe care o primeste de la glanda hipofiza.
Cei care au gusa tiroidiana nu inseamna neaparat ca au si o tiroida care nu functioneaza normal. Chiar si atunci cand este marita, tiroida poate produce cantitati normale de hormoni. Totusi, poate produce, de asemenea, prea mult sau prea putin tiroxina si T-3.
Gusa endemica este o afectiune a glandei tiroide, ce apare la 5-10% din populatia unui teritoriu in care exista deficit geoclimateric de iod. Aceasta se caracterizeaza prin marirea de volum a tiroidei si modificari distrofice intraglandulare.
Gusa endemica reprezinta una dintre cele mai frecvente boli endocrine si este o problema majora de sanatate publica.
Iodul este un oligoelement indispensabil sintezei de hormoni tiroidieni. Necesarul de iod provine din apa si alimente. Se estimeaza ca 29% din populatia globului traieste in zone geografice in care solul este sarac in iod. Necesarul de iod stabilit de OMS este de 100-150 mcg/zi. Acesta variaza insa cu varsta sau anumite conditii fiziologice (sarcina, lactatie).
In tara noastra 30 de judete sunt declarate cu deficit moderat de iod: Alba, Arges, Bacau, Bistrita, Buzau, Brasov, Botosani, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Dambovita, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iasi, Ilfov, Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu-Mare, Salaj, Sibiu, Suceava, Vaslui, Valcea, Vrancea.
Gusa poate aparea si din cauza unei tiroide subactive (hipotiroidism). Ca si boala Graves, boala Hashimoto este o afectiune autoimuna. Dar, in loc sa provoace tiroida sa produca prea multi hormoni, Hashimoto face in asa fel incat tiroida sa produca prea putini hormoni.
Din cauza nivelului scazut de hormoni, glanda pituitara produce mai mult TSH pentru a stimula tiroida, ceea ce face ca glanda sa se mareasca.
Gusa este frecvent cauzata de o boala autoimuna – in care sistemul imunitar produce anticorpi impotriva glandei, conducand la cresterea si activitatea ei excesiva (boala Basedow Graves). In alte cazuri, excesul de hormoni tiroidieni e determinat de prezenta unor noduli autonomi solitari sau in gusi polinodulare.
Cancerul tiroidian este mult mai putin frecvent decat nodulii tiroidieni benigni. O biopsie a nodulului tiroidian este necesara pentru a determina daca nodulii sunt cancerosi.
Un hormon produs in timpul sarcinii, gonadotropina corionica umana (HCG), poate determina marirea usoara a tiroidei.
Tiroidita este o afectiune inflamatorie care poate provoca dureri si umflarea tiroidei. De asemenea, poate provoca o supraproductie sau subproductie de tiroxina.
In acest caz, un singur nodul se dezvolta intr-o zona a glandei tiroide. Majoritatea nodulilor sunt necancerosi (benigni) si nici nu duc la cancer.
Aceasta afectiune este caracterizata de dezvoltarea mai multor noduli pe ambele parti ale tiroidei, ceea ce duce la marirea generala a glandei.
Atunci cand gusa coboara de-a lungul traheei si invadeaza pieptul din cauza volumului sau, aceasta poarta denumirea de gusa intratoracica (sau gusa plonjanta).
Aceasta apare atunci cand intreaga tiroida se umfla.
Gradul de umflare si severitatea simptomelor produse de gusa variaza de la individ la individ. In majoritatea cazurilor, aceasta conditie nu prezinta simptome. Cu toate acestea, printre cele mai frecvente semne de gusa umflata sunt:
Alte simptome pot fi provocate de cauza care sta la baza acestei conditii, insa nu trebuie sa apara din cauza gusei in sine. De exemplu, o tiroida hiperactiva poate provoca simptome precum:
In cazurile in care gusa este rezultatul hipotiroidismului, tiroida subactiva poate provoca simptome precum:
In afara de umflarea in sine, multe persoane cu gasca nu prezinta deloc simptome sau semne.
Gusa reprezinta una dintre principalele ingrijorari estetice ale femeilor. ”Am gusa, dar sunt slaba” se plang reprezentantele sexului frumos care n-au aflat ca nu exista o legatura intre cele doua.
Gusa poate aparea la oricine, indiferent daca cel afectat este barbat, femeie sau copil. Cu toate acestea, gusa apar mai rar la barbati decat la femei.
Este posibil ca medicul sa descopere o glanda tiroida marita in urma palparii gatului. De asemenea, pacientului i s-ar putea solicita sa inghita in timpul unui examen fizic de rutina. In unele cazuri, este posibil ca medicul sa poata simti prezenta nodulilor.
Diagnosticarea unei guse poate implica si efectuarea unuia sau mai multora dintre urmatoarele teste:
OMS a clasificat formele oligosimptomatice in 4 grade:
Analizele de sange pot determina cantitatea de hormoni produsi de tiroida si hipofiza. In cazul in care tiroida este subactiva, nivelul hormonilor tiroidieni este scazut. In acelasi timp, nivelul hormonului de stimulare a tiroidei (TSH) va fi ridicat, deoarece glanda pituitara incearca sa stimuleze glanda tiroida sa produca si mai multi hormoni tiroidieni.
O gusa provocata de hipertiroidism implica de obicei un nivel ridicat de hormoni tiroidieni in sange si un nivel mai mic decat normal al TSH.
Printre cauzele gusei se numara si producerea de anticorpi anormali. O analiza de sange poate confirma prezenta acestor anticorpi.
In cadrul ecografiei, specialistul tine un dispozitiv pe suprafata gatului. Undele sonore formeaza imagini care sunt proiectate pe un ecran de computer. Imaginile arata dimensiunea tiroidei si daca glanda contine noduli pe care medicul nu i-a simtit la palpare.
In timpul unei tomografii computerizate tiroidiene, un izotop radioactiv este injectat intr-o vena. Apoi, pacientul este intins pe o masa cu capul intins inapoi, in timp ce o camera speciala produce imagini ale tiroidei pe un ecran de computer.
Timpul necesar pentru procedura poate varia, in functie de cat dureaza ca izotopul sa ajunga la glanda tiroida. Scanarile tiroidiene ofera informatii despre natura si dimensiunea tiroidei, dar sunt mai invazive, dureaza mai mult timp si sunt mai costisitoare decat testele cu ultrasunete.
In timpul unei biopsii, ecografia este utilizata pentru a ghida un ac in drumul sau spre tiroida pentru a obtine o proba de tesut sau fluid care sa fie testate.
Tratamentul depinde de marimea gusei, de semnele si simptomele pacientului si de cauza de baza.
Tratament gusa
Daca gusa este mica si nu provoaca probleme, iar tiroida functioneaza normal, medicul va poate sugera sa mai asteptati.
Daca aveti hipotiroidism, inlocuirea hormonilor tiroidieni cu levotiroxina va combate simptomele hipotiroidismului. In plus, va incetini eliberarea hormonului de stimulare a tiroidei din glanda pituitara, reducand astfel dimensiunea gusei.
Pentru ameliorarea inflamatiei glandei tiroide, medicul poate recomanda aspirina sau un medicament cu corticosteroizi (crema pentru gusa) pentru a trata inflamatia. In cazul gusei asociate cu hipertiroidismul, este posibil ca pacientul sa aiba nevoie de medicamente care sa normalizeze nivelul hormonilor.
Indepartarea totala sau partiala a glandei tiroide (tiroidectomie totala sau partiala) poate fi o varianta daca gusa este mare si incomoda, provoaca dificultati de respiratie sau inghitire sau, in unele cazuri, daca gusa este nodulara si provoaca hipertiroidism. Operatia este recomandata si pentru a trata cancerul tiroidian.
Ar putea fi nevoie sa luati levotiroxina dupa operatie, in functie de cat de multa tiroida a fost indepartata.
In plus, persoanele de sex feminin, in special, pot opta pentru o interventie de lifting gat sau lipoaspiratie gusa, in cazul in care gusa reprezinta doar o problema estetica (acumulare de grasime si piele lasata).
In unele cazuri, iodul radioactiv este utilizat pentru a trata o glanda tiroida hiperactiva. Iodul radioactiv este administrat oral si se deplaseaza pana la tiroida prin sange, distrugand celulele tiroidiene. Tratamentul are ca rezultat o diminuare a dimensiunilor gusei. Cu toate acestea, in cele din urma poate provoca, de asemenea, o glanda tiroida subactiva.
Acesti pacientii au la dispozitie si o serie de remedii naturiste pentru tratarea gusei, cum ar fi: uleiul de castor, otetul, uleiul de cocos, turmericul, ceaiul verde, usturoiul sau Gotu Kola.
O gusa de dimensiuni mici care nu provoaca probleme fizice sau estetice nu reprezinta un motiv de ingrijorare. In schimb, gusele mai mari pot ingreuna respiratia sau inghitirea si pot provoca o tuse si raguseala.
Gusele care apar din cauza anumitor afectiuni, cum ar fi hipotiroidismul sau hipertiroidismul, pot fi asociate cu o serie de simptome, de la oboseala si crestere in greutate pana la pierderea in greutate neintentionata, iritabilitate si probleme cu somnul.
Daca gusa este suficient de voluminoasa, pacientul poate acuza simptome compresive: disfonie, disfagie, dispnee si tuse.
Hemoragia spontana intr-un nodul poate determina tumefiere si durere locala.
Nu s-a stabilit vreo asociere intre gusa endemica si cancerul tiroidian, dar studiile arata ca in zonele endemice exista o incidenta mai mare a formelor agresive de carcinom tiroidian.
Majoritatea guselor simple pot fi evitate prin aportul adecvat de iod, care este adaugat in sarea de masa in multe tari.
Metodele de suplimentare a iodului in zonele deficitare sunt:
Referinte: