Fobia sociala sau anxietatea sociala se refera la frica si disconfortul extreme in anumite sau in majoritatea situatiilor sociale, in care persoana se teme ca ar putea fi observata, evaluata negativ sau respinsa de catre ceilalti.
(1) Ce este fobia sociala?
(2) Cum se manifesta fobia sociala?
(3) Cauze
(4) Diagnostic
(5) Cum se trateaza fobia sociala?
Este normal ca in anumite situatii sociale sa simtim un oarecare nivel de tensiune, neliniste sau anxietate. Insa persoanele cu fobie sociala resimt o teama intensa de interactiunile cu ceilalti si de posibilitatea de a fi judecate, umilite, facute sa se simta prost, respinse. Deseori se tem ca anxietatea lor va fi evidenta pentru ceilalti (faptul ca se inrosesc la fata, ca le tremura vocea, ca transpira, tremura etc.).
Exemple de situatii in care se activeaza fobia sociala:
Frica sau anxietatea resimtite in fobia sociala sunt semnificativ mai mari decat pericolul real al situatiei respective. Intensitatea fricii e atat de mare, incat e perceputa ca fiind coplesitoare. In unele cazuri persoane stiu si inteleg ca frica lor este irationala, ca nu este bazata pe dovezi sau ca nu are o logica rationala. Cu toate acestea, frica este atat de puternica, inca simt ca nu o pot controla.
Aceasta frica poate afecta numeroase aspecte ale vietii – mersul la scoala, la serviciu, socializarea cu prietenii in oras, activitatile de zi cu zi care presupun intrarea in contact cu alti oameni.
Persoanele cu sociofobie evita situatiile sociale sau, daca nu le pot evita, traiesc aceste situatii cu frica sau anxietate foarte intense. In cazurile mai severe, persoane pot evita sa mai iasa din casa. Cei cu fobie sociala sunt la risc de a dezvolta si depresie sau tulburari ale consumului de alcool.
Fobia sociala face parte din categoria tulburarilor de anxietate. Fobia sociala este denumirea initiala a tulburarii care acum se numeste anxietate sociala.
In primele doua editii ale DSM (Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale, publicat de Asociatia Americana de Psihiatrie), tulburarea era grupata alaturi de celelalte fobii. Denumirea sa era de “fobie sociala”. Incepand cu editia a treia a DSM (1980), tulburarea a fost numita “tulburarea de anxietate sociala”, avand si un diagnostic independent de categoria fobiilor.
Astazi se folosesc ambele denumiri pentru aceasta tulburare.
Fobia sociala nu se refera la frica de oameni, ci consta in teama intensa si persistenta de anumite sau orice tip de situatii sociale, in care ar persoana ar putea fi observata, evaluata sau judecata de ceilalti.
Unele fobii sociale sunt legate de situatiile in care persoana trebuie sa faca o activitate in public, sub privirile celorlalti. De exemplu, sa vorbeasca, sa cante la un instrument sau vocal etc. Aceleasi activitati nu creeaza nicio problema atunci cand sunt realizate de catre persoana fobica de una singura, fara sa fie privita.
Alte fobii sociale sunt mai generale, in sensul ca anxietatea apare in majoritatea situatiilor sociale, care presupun activitati in public sau cunoasterea altor persoane, respectiv interactiunea cu ceilalti.
Simptomele apar nu doar in situatiile sociale, dar ci atunci cand persoanele cu fobie sociala anticipeaza ca acestea vor urma.
Nu se cunosc cu exactitate cauzele care determina aparitia fobiei sociale. Se presupune ca la baza acestei tulburari ar fi o interactiune complexa dintre factorii genetici (biologici) si cei de mediu. Studiile arata ca exista o componenta genetica, ce predispune unele persoane la aceasta tulburare. Cei care au rude de gradul 1 cu fobie sociala au un risc mai mare de a dezvolta si ei fobia.
Exista si factori de risc care pot creste sansele ca o persoana sa dezvolte fobia sociala:
Unele persoane cu fobie sociala sunt timide inca din copilarie, in timp ce altele incep sa manifeste simptomele dupa pubertate. Fobia sociala nu este doar o timiditate accentuata, ci este o problema de sanatate mintala care creeaza multa suferinta si afecteaza calitatea vietii.
Asa cum mentionam mai sus, in situatii sociale noi, de evaluare si/sau cu o miza importanta, este normal sa apara anxietatea si sa experimentam o serie de simptome similare cu ale fobiei sociale. Insa acestea se reduc treptat, pe masura ce ne obisnuim cu situatia si per total nu ne afecteaza functionarea si scopurile.
Insa in cazul unei fobii sociale, intensitatea fricii este atat de mare, incat provoaca suferinta persoanelor afectate si interfereaza semnificativ cu domenii largi din viata sa (academic, social, profesional, relational). In aceste conditii, este important ca persoana cu fobia sociala sa solicite ajutor specializat.
Diagnosticarea fobiei sociale de face de catre un specialist in sanatatea mintala, psiholog sau medic psihiatru, in urma analizarii simptomelor si istoricului personal.
Diagnosticul diferential cu alte tulburari psihice care pot avea simptome similare, cum ar fi agorafobia, tulburarea de panica.
Fobia sociala este o tulburare psihica ce se poate trata cu succes. Netratata, fobia sociala poate dura multi ani sau intreaga viata, impiedicand persoanele sa se bucure din plin de potentialul lor si de viata in general.
Tratamentul principal consta in psihoterapie. Psihoterapia poate fi combinata cu medicatie, in functie de caz, dupa prescriptia unui medic psihiatru. In cadrul sedintelor de psihoterapie, persoanele inteleg mecanismul fobiei, identifica situatiile in care se activeaza fobia sociala, patternurile de gandire si comportament si invata cum sa faca fata fricii (in loc sa o evite) si cum sa isi modifice gandurile negative si irationale.
Metoda expunerii si desensibilizarea sistematica sunt foarte eficiente in cazul fobiilor. Acestea presupun confruntarea cu frica intr-un mod gradual, de la situatiile cele mai suportabile pana la cele mai dificile, pana la reducerea semnificativa a fricii.
Terapia de grup si grupurile de suport sunt foarte eficiente in cazul fobiei sociale. Participarea in sine ajuta persoanele cu anxietate sociala, fiind o forma de interactiune sociala. Apoi impartasirea dificultatilor similare prin care trec participantii grupului ii ajuta sa inteleaga ca nu sunt singuri, pot primi un feedback onest de la ceilalti, iar sustinerea reciproca si exemplele celorlalti ii incurajeaza sa se confrunte cu situatiile care le provoaca fricile cele mai intense.
Foarte eficiente in cazul tulburarilor de anxietate sunt si tehnicile de relaxare. Practicate in mod regulat, relaxarea ajuta la reducerea simptomelor de anxietate.
Tratamentul fobiei sociale necesita timp si rabdare, cu atat mai mult cu cat persoana solicita ajutorul specializat dupa mult timp de cand se confrunta cu aceasta tulburare.
Un stil de viata echilibrat poate ajuta de asemenea la reducerea anxietatii.
(1) Social Anxiety Disorder: More Than Just Shyness – https://www.nimh.nih.gov/health/publications/social-anxiety-disorder-more-than-just-shyness/index.shtml
(2) Social Phobia (Social Anxiety Disorder) – https://www.merckmanuals.com/home/mental-health-disorders/anxiety-and-stress-related-disorders/social-phobia
(3) Social phobia: epidemiology, recognition and treatment – https://www.bmj.com/content/315/7111/796.full
(5) Social Anxiety Disorder – https://www.helpguide.org/articles/anxiety/social-anxiety-disorder.htm
(6) Social Anxiety Disorder – https://adaa.org/sites/default/files/SocialAnxietyDisorder-brochure.pdf
(7) Social Anxiety Disorder: Symptoms, Causes and Treatment – https://www.psycom.net/social-anxiety-disorder-overview