Mintea poate fi o unealta de vindecare in unele cazuri. Ideea ca propriul creier poate influenta capacitatea de vindecare si modul in care organismul reactioneaza la un tratament inactiv este cat se poate de reala si reprezinta efectul placebo.
1. Ce este efectul placebo?
2. Cum apare efectul placebo?
3. Factori care influenteaza efectul placebo
4. Efectul placebo in studiile clinice
5. Efectul „nocebo”
6. Este etic tratamentul placebo?
Termenul „placebo” inseamna in latina „a face placere”, „ a multumi” si se refera la efectele benefice date de un tratament inert (nu are proprietati active).
Efectul placebo este efectul pozitiv asupra sanatatii dupa administrarea unui tratament placebo. Acest efect este declansat de credinta persoanei in beneficiile tratamentului si de asteptarile sale ca tratamentul sa fie eficient si sa ii confere o stare mai buna.
Se pare ca tratamentele placebo produc modificari fiziologice masurabile, cum ar fi cresterea frecventei cardiace sau a tensiunii arteriale. Bolile care se bazeaza pe auto-raportarea simptomelor sunt cel mai puternic influentate de placebo, cum ar fi depresia, anxietatea, sindromul intestinului iritabil (IBS) si durerea cronica.
Placebo defineste si o schimbare a simptomelor persoanei ca urmare a administrarii unui tratament tip placebo. De obicei, termenul „efect placebo” vorbeste despre efectele benefice pe care le are un placebo in ameliorarea simptomelor. Acest efect dureaza de obicei doar o perioada scurta de timp.
Inseamna ca persoana care beneficiaza de un tratament placebo poate experimenta ceva in conformitate cu ceea ce se asteapta sa se intample. Daca o persoana se asteapta sa se simta mai bine, acest lucru se poate intampla. Placebo nu provoaca un efect in sine, dar convingerea persoanei sau experienta placebo ajuta la schimbarea simptomelor sau la schimbarea modului in care persoana percepe simptomele.
Asteptare si Conditionare – Pacientul se asteapta sa se simta mai bine, dar chiar daca o persoana se simte mai bine dupa ce a luat un placebo, asta nu inseamna ca boala sau simptomele persoanei nu au fost reale. De exemplu, persoana se poate simti mai putin anxioasa, astfel ca hormonii de stres scad. Efectul depinde de asteptarile individului cu privire la tratament. Dupa placebo, efectele se pot reduce, iar daca individul se asteapta ca tratamentul sa nu functioneze sau se asteapta sa apara efecte secundare, placebo poate genera rezultate negative. In aceste cazuri, placebo este denumit in schimb „nocebo”. Sunt cazuri in care un placebo poate da efecte negative la care pacientul se asteapta, desi pilula nu continea niciun ingredient activ ce ar fi putut da aceste simptome (false reactii adverse).
Multe afectiuni, cum ar fi raceala, se reduc de la sine. Astfel, boala trece de la sine, cu sau fara placebo sau medicamente, iar reducerea simptomelor este doar o coincidenta.
Simptomele unor tulburari, cum ar fi scleroza multipla si lupusul, se pot diminua de la sine. Remisia poate fi astfel doar o concidenta.
In cazul tratamentelor placebo apar modificari in activitatea creierului, iar raspunsurile sunt legate de cresterea activitatii receptorilor dopaminergici, implicati in zonele responsabile de recompensa si motivatie din creier. Placebo poate declansa eliberarea de neurotransmitatori cunoscuti sub numele de endorfine. De asemenea, cercetarile arata ca sistemul nervos raspunde la o scena imaginata in acelasi mod in care reactioneaza la o scena reala vizualizata. Un placebo poate ajuta creierul sa-si aminteasca un moment inainte de aparitia simptomelor si apoi sa aduca schimbari fiziologice.
Un tratament placebo poate creste motivatia unei persoane de a adopta un stil de viata mai sanatos, care poate fi responsabil pentru ameliorarea simptomelor. Placebo poate creste motivatia unei persoane de a-si schimba stilul de viata, astfel ca imbunatatirea stilului alimentar, reducerea sedentarismului si odihna pot ameliora simptomele, iar efectele sunt puse pe baza falsului tratament.
Tratamentele placebo si asteptarile de a se simti mai bine pot calma sistemul nervos autonom si pot reduce concentratiile de produse chimice asociate cu stresul, cum ar fi adrenalina. Placebo poate reduce anxietatea si confera o stare de bine, calmeaza, iar reducerea stresului poate avea un impact benefic asupra simptomelor.
Interpretarea simptomelor se poate schimba in functie de asteptari, mai exact de asteptarile de a se simti mai bine. De exemplu, o durere intensa poate fi reinterpretata ca un disconfort usor.
Este un domeniu relativ nou, ce studiaza efectul direct al creierului asupra sistemului imunitar. La fel cum un caine poate fi conditionat sa saliveze la sunetul unui clopot, cobaii au putut fi conditionati sa-si reduca activitatea sistemului imunitar cand apare un anumit stimul. Se pare ca o perspectiva pozitiva poate ajuta la prevenirea bolilor, mai exact gandirea pozitiva poate creste sansele de vindecare.
Unii dintre factorii care influenteaza efectul placebo includ:
Un studiu ale carui rezultate au fost publicate in jurnalul Trends in Molecular Medicine (2015) sugereaza ca exista o predispozitie genetica in ceea ce priveste modul in care un individ reactioneaza la tratamentul placebo. Anumite caracteristici genetice individuale descriu modul in care un organism primeste acest tratament si modul in care reactioneaza la presupusele lui efecte.
Terapiile placebo sunt adesea folosite in studiile clinice pentru noi tratamente.
In studiile clinice, capacitatile unui nou medicament sunt masurate pe un grup de oameni care nu beneficiaza de medicamentul activ. Cu toate acestea, simplul act de a lua o pastila poate produce efectul placebo, si este acum luat in considerare pe un al treilea grup de participanti. Acest grup beneficiaza de o pastila care nu contine niciun ingredient activ pentru a masura raspunsul dat de propria gandire. Deseori, se administreaza o pilula care contine doar zahar. Un medicament este aprobat numai atunci cand produce un efect mai mare decat un efect placebo.
Terapiile cu placebo variaza in functie de multi factori. De exemplu, o injectie provoaca un efect placebo mai puternic decat o pastila, doua pastile sunt mai eficiente in acest sens decat una, iar capsulele sunt mai puternice decat tabletele. Unele studii arata ca si culoarea pastilelor are o influenta: pilulele rosii, galbene sau portocalii au un efect de stimulare, iar cele albastre sau verzi de calmare a simptomelor.
Cele mai multe rezultate s-au observat de-a lungul timpului pentru false terapii pentru durere (analgezice placebo). In astfel de cazuri, placebo fie declanseaza eliberarea de analgezice naturale numite endorfine, fie schimba perceptia individului asupra durerii. De asemenea, in tratamentul depresiei se resimte iar puternic efectul placebo – actiunea antidepresivelor depinde in mare masura de efectul placebo. La fel se intampla si in tratamentul anxietatii. Pe urmatoarele locuri, cercetarile arata ca se afla tratamentele placebo pentru tuse, pentru disfunctie erectila, sindromul de colon iritabil, boala Parkinson, epilepsie, convulsii.
Efectul nocebo este un efect negativ (cum ar fi efecte adverse ca durerea sau greata) cauzat de simplul fapt ca persoana se asteapta sa apara efecte adverse dupa administrarea unui placebo.
Acest efect nocebo se refera, prin definitie, la inducerea sau agravarea simptomelor induse de terapii false sau active. Mecanismele care stau la baza sunt, pe de o parte, psihologice (conditionarea si asteptarile negative) si, pe de alta parte, neurobiologice (rolul colecistocininei, al opiaceelor endogene si al dopaminei). Efectele nocebo pot modula rezultatul unei terapii date intr-un mod negativ, la fel ca efectele placebo intr-un mod pozitiv. Pilula poate fi inactiva, dar efectele secundare sunt reale.
In comparatie cu efectul placebo, se cunosc mult mai putine despre efectul nocebo, deoarece studiile clinice care investigheaza efectul nocebo sunt considerate, in general, neetice, deoarece determina rezultate negative si nu ofera niciun beneficiu pacientului.
Argumentele impotriva utilizarii placebo:
Pe de o parte, pacientul este mintit sau dezinformat cu privire la actiunea unui medicamente, dar pe de alta parte, in cazul in care placebo are efectul dorit, acesta ar trebui totusi considerat un tratament eficient. In schimb, un argument contra este ca prin prescrierea unui placebo, diagnosticul corect al unei afectiuni grave ar putea fi amanat. Pe de alta parte, in unele situatii, in cazul in care placebo are efectul dorit, acesta ar trebui totusi considerat un tratament eficient.
Daca poate fi utilizat impreuna cu tratamentele necesare, placebo ar putea imbunatati teoretic tratamentele medicale. Atat timp cat placebo duce la imbunatatirea stilului de viata si ameliorarea unor simptome, beneficii sunt, dar nu si daca tratamentele placebo, fara ingrediente active, duc la intarzierea administrarii medicamentelor necesare pentru incetinirea progresului unei boli grave. In aceste situatii, un tratament placebo face mai mult rau decat bine.
Efectul placebo ramane oarecum o enigma a mintii umane si necesita cercetari aprofundate. Cu toate acestea, este clar ca exista un potential enorm pentru ca acesta sa faca parte din sistemul nostru medical pe viitor.
Referinte::
(1) The placebo effect is real and it can lead to better healthcare, link: https://www.cell.com/trends/molecular-medicine/abstract/S1471-4914(15)00043-X
(2) Genetics and the placebo effect: the placebome, link: https://www.cell.com/trends/molecular-medicine/abstract/S1471-4914(15)00043-X
(3) The placebo effect, link: https://sciencebasedmedicine.org/the-placebo-effect/
(4) Placebo effect, link: https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/placebo-effect
(5) Placebos: the power of the placebo effect, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/306437.php