Potrivit unor studii recente, exista o stransa legatura intre durerile articulare si bacteriile intestinale. Cercetatorii sustin ca flora intestinala influenteaza sanatatea intregului organism. Afla in continuare ce procese importante se produc la nivelul microbiomului intestinal si impactul acestuia in aparitia unor boli reumatice.
Flora intestinala sau microbiomul intestinal reprezinta totalitatea microorganismelor care traiesc in intestinul nostru, aflandu-se in perfecta simbioza cu organismul uman. Peste 500 de specii de bacterii convietuiesc la nivelul florei intestinale. Important este sa existe un echilibru intre bacteriile bune – numite probiotice si bacteriile rele – numite patogene. Echilibrul inseamna ca probioticele tin sub control bacteriile patogene si impreuna lucreaza pentru buna stare de sanatate a organismului.
Flora intestinala joaca un rol crucial in digestia alimentelor, in functia imunologica si de aparare impotriva infectiilor si alergiilor. Recent, oamenii de stiinta au inceput sa demonstreze ca flora intestinala echilibrata contribuie la prevenirea si tratarea maladiilor care au la baza inflamatia cronica sistemica: boli autoimune, boli inflamatorii intestinale, boli cardiovasculare, boli reumatismale, boala Alzheimer, Parkinson, diverse forme de cancer.
De-a lungul vietii, microbiomul intestinal isi schimba compozitia si este influentat de o multitudine de factori. La nastere, tractul intestinal este steril, fiind colonizat progresiv de microorganisme. Nasterea naturala reprezinta prima insamantare a copilului cu bacterii probiotice din speciile de Lactobacili. Apoi, alaptarea favorizeaza dezvoltarea puternica a Bifidobacteriilor. Asa se explica de ce copiii nascuti pe cale naturala si alaptati beneficiaza de un sistem imunitar puternic, sunt feriti de infectii, alergii, tulburari digestive.
In schimb, nasterea prin cezariana si hranirea artificiala cu formula de lapte stimuleaza dezvoltarea genurilor Clostridium, Bacteroides, Streptococcus, care cresc riscul dezvoltarii unor procese patogene.
Peste 70% din capacitatea imunitara a organismului este localizata la nivelul intestinului. Acest lucru este foarte important. Multi agenti externi patrund in organism prin gura si ajung in intestin, de unde incearca sa treaca mai departe in organism. De aceea, sistemul natural de aparare a organismului este concentrat la nivel intestinal.
Intestinul actioneaza ca o bariera in calea factorilor agresivi externi, prin 3 linii de aparare: flora intestinala, mucoasa intestinala si sistemul imunitar intestinal. Studiile au constatat ca bacteriile probiotice de la nivelul florei intestinale pot imbunatati raspunsul imun, sustinand sistemul imunitar de la nivel intestinal.
Sistemul imunitar este influentat de factori externi precum stresul, poluarea, abuzul de medicamente, microbii cu care intram in contact, dar mai ales de alimentatie. Alimentele procesate, rafinate, bogate in zahar, faina alba, grasimi hidrogenate, indulcitori, aditivi (E-uri) afecteaza flora intestinala, ceea ce provoaca nu numai probleme digestive, ci si slabirea imunitatii.
Un studiu realizat in 2013 de dr. Jose Scher, reumatolog la Universitatea din New York, a descoperit ca bacteriile intestinale pot fi la originea poliartritei reumatoide.
Poliartrita reumatoida este cea mai frecventa boala reumatica de tip inflamator. Aceasta este si una dintre cele mai frecvente boli autoimune. In poliartrita reumatoida, sistemul imunitar ataca tesuturile din articulatii, provocand inflamatie si distrugere articulara, dar poate afecta si alte organe interne, in special inima, plamanii si ochii. Boala survine predominant la varsta activa, intre 30 si 50 de ani.
Studiul coordonat de dr. Scher a descoperit ca persoanele suferind de poliartrita reumatoida sunt predispuse la dezvoltarea in intestin a unor cantitati peste limita normala a bacteriilor din specia Prevotella copri.
Cercetatorii au descoperit ca bacteriile Prevotella copri au capacitatea de a activa celulele imunitare de la nivelul intestinului care declanseaza inflamatia in tot organismul si mai ales la nivelul articulatiilor.
In plus, concentratiile mari de Prevotella copri duc la scaderea semnificativa a bacteriilor bune printre care Bacteoides fragilis, care protejeaza sistemul imunitar.
Rezultatele acestui studiu, alaturi de altele asemanatoare, deschid o noua cale promitatoare in tratamentul poliartritei reumatoide. Probioticele si alte metode pentru echilibrarea florei intestinale pot fi incluse in ghidurile de tratament nu doar pentru bolile reumatice inflamatoare, ci si pentru alte boli autoimune.
Aceste studii fac parte dintr-un demers al oamenilor de stiinta din intreaga lume pentru a intelege si a explica rolul pe care microbiomul intestinal il are asupra starii generale de sanatate.
Medicii constata ca pacientii cu boli inflamatorii intestinale asociaza deseori boli osoase: osteopenie, osteoporoza si risc de fracturi osoase. Cauzele pot fi:
Bolile inflamatorii determina un sindrom de permeabilitate intestinala („leaky gut”). Mai exact, bariera intestinala devine permeabila, permitand toxinelor sa patrunda in fluxul sangvin. Sistemul imunitar recunoaste acesti compusi toxici in sange si declanseaza un raspuns imun exagerat.
Astfel sunt stimulati receptori ai sistemului imunitar innascut, acesta fiind punctul de plecare pentru boli autoimune precum poliartrita reumatoida sau scleroza multipla. Stimularea celulelor imune innascute are consecinte si asupra procesului de mineralizare osoasa.
Activate de bacteriile din intestin, celulele imune pot migra la nivelul oaselor, unde influenteaza direct remodelarea osoasa prin intermediul RANKL, factorul de inducere a osteoclastelor. Acest lucru asigura echilibrul normal intre resorbtia si formarea osoasa. Insa dezechilibrele florei intestinale au rasunet si la nivelul procesului de formare osoasa, ducand la reducerea densitatii osoase si fracturi.
Flora intestinala influenteaza sinteza de substante nutritive importante pentru sanatatea oaselor. Sunt necesare calciu, fosfor, magneziu, vitamina D, vitamina K, vitamina C, vitamina E si vitamine din grupul B. Disbioza intestinala poate modifica in mod semnificativ absorbtia acestor nutrienti.
Unele dintre primele studii care au analizat legatura dintre refacerea florei intestinale si tratarea poliartritei reumatoide au utilizat diete vegane. Un studiu publicat in British Journal of Rheumatology, 1998, a scos la iveala imbunatatiri semnificative legate de flora intestinala la pacientii cu poliartrita reumatoida care au trecut la o dieta vegana. De mentionat totusi ca doar jumatate dintre pacienti au reusit sa respecte dieta pana la finalul studiului.
Intr-un alt studiu controlat (American Journal of Clinical Nutrition, 1999), pacientii cu poliartrita reumatoida au avut o dieta vegana timp de 3 luni si jumatate, apoi au trecut la o dieta lacto-vegetariana fara oua. In comparatie cu grupul de control care nu a schimbat dieta, grupul initial a inregistrat imbunatatiri ale mobilitatii articulare si reducerea durerilor articulare. In plus, analizele de sange au aratat o scadere a markerilor inflamatiei din sange, cum ar fi proteina C reactiva si numarul de celule albe.
Citeste totul despre: Dieta vegana