Dislipidemia – cauze si tratamente pentru combaterea lipidelor din sange

Dislipidemia este o afectiune manifestata prin niveluri anormale ale grasimilor din sange. Aflati care sunt cauzele si tratamentul pentru reducerea lipidelor in sange din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este dislipidemia?
2. Cauze ale dislipidemiilor
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Tratament dislipidemie
6. Regim alimentar recomandat pacientilor cu dislipidemie

Ce este dislipidemia?

Colesterolul este un tip de grasime care se gaseste in sange si in toate celulele corpului. Este o parte importanta a sanatatii corpului pentru ca este folosit la formarea membranelor celulelor, a unor hormoni si a altor tesuturi folositoare. Dar un nivel ridicat al colesterolului este un mare factor de risc pentru aparitia unor boli precum insuficienta coronariana, care poate cauza infarctul. Colesterolul se formeaza din doua surse. Este in primul rand format in ficat si in al doilea rand se gaseste in mancare si provine de la produsele animale cum ar fi:

• carnea de porc
• carnea de pasare
• pestele
• fructele de mare
• produsele lactate.

Pestele are un nivel mai scazut in colesterol decat celelalte carnuri. Hrana formata din fructe, legume, cereale, nuci si seminte nu contine colesterol.

Trigliceridele sunt o alta forma a grasimii din sange si reprezinta o sursa de energie. Un numar mare de trigliceride reprezinta un risc sporit de aparitie a insuficientei coronariane si o posibila inflamare a pancreasului (pancreatita).

Tipuri de grasimi in sange

Dislipidemia poate fi manifestata fie prin hiperlipidemie, tradusa prin niveluri ridicate ale colesterolului total si ale lipoproteinelor cu densitate joasa (colesterolul „rau” sau LDL), fie prin nivel scazut de lipoproteine cu densitate mare (colesterolul „bun” sau HDL).

Exista cateva tipuri de lipide in sange:

Lipoproteine cu densitate joasa (LDL)

Lipoproteinele cu densitate joasa reprezinta cel mai mare purtator de colesterol din sange. LDL transporta colesterolul in tot corpul unde este depozitat sau folosit pentru repararea   membranelor celulelor. Dar, ca si in cazul apei dure care cauzeaza depunerea de calcar pe tevi, LDL contribuie la acumularea de colesterol in artere, hranind inima si creierul.

Combinate cu alte substante, LDL pot forma depozite solide si dense (placi) care obtureaza arterele si le ingusteaza (ateroscleloza), crescand sansele aparitiei infarctului de miocard. Acesta este motivul pentru care LDL este denumit adesea colesterol ”rau”.

Lipoproteine cu densitate mare (HDL)

Lipoproteinele cu densitate mare reprezinta o forma de colesterol cu rol de curatare. Acestea ajuta la scaderea nivelului de LDL din sange. Din acest motiv, HDL este denumit si colesterolul ”bun”.

Valori ridicate de HDL scad riscul aparitiei aterosclerozei. Nivelul de HDL creste cu ajutorul exercitiilor fizice si prin scaderea in greutate, dar, pentru ca rezultatele sa fie vizibile, trebuie ca numarul exercitiilor sa fie foarte mare.

Trigliceridele

Trigliceridele reprezinta un alt tip de lipide. Excesul de trigliceride poarta denumirea de hipertrigliceridemie. Aceasta conditie poate duce la aparitia aterosclerozei, dar relatia hipertrigliceridemie – ateroscleroza nu este dovedita ca in cazul LDL-ului.

Dislipidemia mixta este caracterizata de un nivel ridicat al colesterolului LDL, un nivel scazut de colesterol HDL, precum si nivel crescut al trigliceridelor. Acesti pacienti au un risc mai mare de boli coronariane.

Cauze ale dislipidemiilor

Unele persoane se pare ca au o predispozitie genetica pentru un nivel ridicat al colesterolului sau al trigliceridelor. O forma rara de dereglare ereditara, numita hipercolesterolemie ereditara, cauzeaza niveluri atat de ridicate ale colesterolului incat poate cauza infarct persoanelor inca din copilarie. Persoanele care au mostenit o forma mai putin severa a acestei dereglari au nivelul colesterolului foarte ridicat si pot face infarct la maturitate sau chiar mai devreme. Tendinta spre un nivel ridicat al trigliceridelor poate fi, de asemenea, cauzata de ereditate.

Boli precum hipotiroidismul, diabetul si insuficienta renala pot influenta nivelul lipidelor totale din sange. De asemenea, unele medicamente pot avea efecte adverse ceea ce conduce la  cresterea nivelului de lipide sangvine. Pentru cei mai multi oameni, nivelul anormal al lipidelor este rezultatul unei diete nesanatoase si al lipsei exercitiilor fizice.

Cauzele hiperlipidemiei

Cresterea cantitatii de lipide totale sau a colesterolului in sange. Boala este ereditara sau contractata ca urmare a unor cauze precum:

• hipotiroidismul
• ciroza
• obezitatea
• diabetul
• stilul de viata sedentar
• afectiuni renale si tulburari hepatice
• alimentatia prea bogata in grasimi
• unele medicamente
• consumul excesiv de alcool
• fumatul
• consumul de droguri
• infectii cu transmitere sexuala
• varsta inaintata
• lipsa exercitiilor fizice
• pilula contraceptiva.

Simptome dislipidemie

Daca afectiunea nu este severa, majoritatea persoanelor cu dislipidemie nu sunt constiente de faptul ca o au. Boala este diagnosticata de catre medici in urma unor analize de sange de rutina sau al unui test de diagnosticare a unei alte afectiuni.

Dislipidemia severa sau netratata poate duce la alte boli, printre care afectiunile coronariene si boala arteriala periferica.

Simptomele infarctului miocardic si ale accidentului vascular cerebral

Ambele afectiuni pot provoca complicatii grave de sanatate, inclusiv infarct miocardic si accidente vasculare cerebrale. Simptomele cunoscute ale acestor afectiuni includ:

• dureri de picioare, mai ales in timpul mersului sau al statului in picioare
• dureri in piept
• presiune in piept si scurtarea respiratiei
• durere si presiune in gat, maxilar, umeri si spate
• indigestie si arsuri la stomac
• tulburari de somn si epuizare in timpul zilei
• ameteala
• palpitatii ale inimii
• transpiratii reci
• varsaturi si greata
• umflarea picioarelor, gleznelor, stomacului si venelor din gat
• lesin

Cand trebuie sa solicitati ingrijire medicala de urgenta?

Aceste simptome se pot agrava daca o persoana este activa fizic sau stresata si se pot ameliora in timpul repausului.

Discutati cu un medic daca simtiti durere toracica, dar si despre oricare dintre simptomele enumerate mai sus. Orice persoana care acuza dureri severe in piept, ameteli, senzatie de lesin sau probleme de respiratie ar trebui sa solicite ingrijire medicala de urgenta.

Simptome hiperlipidemie

Xantoame (mici formatiuni tumorale benigne de culoare galbuie), bogate in depozite lipidice (colesterol), care se afla in:

• piele
• tendoane
• cornee
• diferite parti ale corpului (in jurul ochilor, palme, genunchi, fese).

Hipercolesterolemia duce la:

• tulburari ale circulatiei sangelui
• accidente coronariene si cerebro-vasculare
• arterioscleroza.

Diagnostic

Masurarea lipidelor sangvine

Depistarea precocee a nivelului ridicat de colesterol si a hipertrigliceridemiei permite luarea celor mai adecvate masuri pentru imbunatatirea sanatatii si pentru prevenirea aparitiei bolilor cardiovasculare. Singura modalitate de a afla nivelul colesterolului si a trigliceridelor este prin intermediul unei analize de sange. Pentru a obtine cele mai bune rezultate, este important sa respectati un anumit regim inainte de a efectua testul de colesterol.

Un test tipic de masurare a lipidelor arata nivelul total al colesterolului, HDL-ului si a trigliceridelor. Testele care masoara numai colesterolul total pot induce in eroare, pentru ca unii oameni pot avea un nivel redus de HDL si un nivel ridicat al trigliceridelor, dar cu un nivel normal sau chiar ridicat al LDL-ului. In aceste cazuri, rezultatul masurarii colesterolului total poate parea normal si, astfel, pacientul sau medicul care a efectuat analiza nu sunt constienti de eventualele riscuri ale aparitiei unor boli cardiovasculare.

Depistarea bolilor cardiovasculare

Acestea pot fi depistate prin intermediul unor analize care nu au fost efectuate. Chiar si cu un nivel acceptabil al colesterolului total, dar cu un nivel scazut al HDL-ului, poate creste riscul aparitiei unei boli cardiace.

Limite lipide totale

Valori normale ale lipidelor totale se incadreaza in intervalul 500-800 ml % sange. Cresterile peste limita superioara a normalului poarta denumirea de hiperlipemii.

Nivel trigliceride

Cand trigliceridele sar peste 1000 mg / dl, este posibil sa prezentati un risc de pancreatita. Urmarea unei diete potrivite este cheia tratamentului.

Trigliceridele sunt principala forma de grasime din alimente. Cand mancam alimente cu grasime, acestea sunt transportate in sange prin chilomicroni. Atunci cand corpul nu este capabil sa descompuna foarte bine chilomicronii, trigliceridele pot sa creasca pana la 1.000 mg / dl sau mai mult. Trigliceridele mari peste 1000 va pot inflama pancreasul si pot cauza alte probleme de sanatate.

Limitele preferate pentru nivelul colesterolului depind de varsta, sex, bagaj genetic si starea generala de sanatate. Nu exista o cifra minune care sa separe nivelurile alarmante fata de nivelurile nepericuloase. Mai degraba, cercetatorii si medicii au constatat ca lipidele marite din sange cresc riscul aparitiei tulburarilor cardiace si cardiovasculare, concluzie suficient de elocventa pentru necesitatea schimbarii stilului de viata.

Tratament dislipidemie

Cel mai utilizat tratament medicamentos pentru dislipidemie este cel cu statine. Acestea contribuie la reducerea nivelurilor de LDL prin interferenta cu productia de colesterol din ficat.

Exista mai multe tipuri de statine. Toate functioneaza diferit, unele fiind mai puternice decat altele.

Cu toate acestea, medicul poate prescrie si alte medicamente pentru colesterol. Acestea pot fi administrate in paralel cu statinele sau in locul acestora.

Aceste medicamente pot fi:

• ezetimib
• fibrati, cum ar fi fenofibratul
• inhibitori PCSK9

Tratament hiperlipidemie

Pacientul trebuie sa fie supravegheat medical din cauza gravelor complicatii arteriale care apar adesea (aterom, arterio-ateroscleroza). Tratamentul este cel al bolii cauzale, pe de o parte, si al reducerii procentului lipidic, pe de alta parte, printr-un regim alimentar adaptat la caz, o scadere in greutate in caz de obezitate si, eventual, medicamente specifice.

Remedii naturale

Tratamentele naturale includ:

• reducerea consumului de grasimi nesanatoase, cum ar fi cele din carnea rosie, produse lactate cu continut total de grasimi, carbohidrati rafinati, ciocolata, chipsuri si alimente prajite
• efectuarea exercitilor sportive in mod regulat
• mentinerea unei greutati corporale sanatoase, prin scaderea in greutate daca este necesar
• reducerea sau evitarea consumului de alcool
• renuntarea la fumat
• evitarea statului pe scaun pentru perioade lungi de timp
• cresterea consumului de grasimi polinesaturate sanatoase, cum ar fi cele gasite in nuci, seminte, legume, peste, cereale integrale si ulei de masline
• administrarea de acizi grasi omega-3, sub forma lichida sau capsule
• consumul de fibre dietetice regasite in fructe, legume si cereale integrale
• adoptarea unui program de somn de cel putin 6-8 ore pe noapte
• consumul sporit de apa

Regim alimentar recomandat pacientilor cu dislipidemie

Caracteristicile dietei:

• normocaloric: 35kcal/kg c/zi,(hipocaloric la supraponderali: 30>20kcal/kg c/zi)
• normoprotidic: 1-1,5g/kg c/zi; se vor prefera proteinele usor digerabile
• hipolipidic (hipocolesterolemiant): <1,5g/kg c/zi; se vor prefera grasimile de origine vegetala; se vor elimina grasimile dure si cele modificate prin tratament termic
• normoglucidic: 3-3,5g/kg c/zi (hipoglucidic la supraponderali); se vor evita preparatele de cofetarie si cele supraconcentrate

Necesarul caloric se calculeaza in functie de greutatea optima.

Grupe de alimente permise/interzise

Lapte si derivate

• permise: lapte smantanit (proaspat, batut, iaurt), branzeturi (branza de vaci slaba)
• interzise: lapte gras, smantana, branzeturi fermentate/afumate

Carne si peste

• permise: pasare slaba fara piele, vaca/vitel slab, sunca slaba, peste: speciile slabe (pastrav, stiuca, salau, lin)
• interzise: viscerele de animale, conservele, rata, gasca, porc gras, pestele gras, mezeluri

Oua

• permis doar albusul la discretie, in preparate (spume, bezele, biscuiti)
• galbenusul trebuie evitat

Grasimi

• permise: uleiuri vegetale (de masline, porumb, floarea soarelui, rapita), dar in cantitati limitate (max 25 g/zi)
• interzise: grasimile dure (slanina, untura, osanza) si cele modificate prin tratament termic (prajite), maioneze, unt, smantana, grasimi hidrogenate si partial hidrogenate din dulciuri rafiante si produse de patiserie

Paine

• intermediara, veche de o zi (200g/zi)

Fainoase

• permise: grisul, fulgii de ovaz, faina pentru legarea sosurilor, orez, porumb, cu moderatie paste fainoase cu ou, meiul

Supe

• de legume, ciorbe, bulion de carne, de peste, bors cu perisoare (preparate dietetic ca in diabet)

Sosuri

• permise numai cele preparate dietetic, fara grasime preparata termic

Legume

• permise: varza, conopida, spanacul, ardeii, vinetele, dovleceii, salata, castravetii, rosiile, fasolea verde, morcovii, cartofii (in limita glucidelor permise, nu prajiti), leguminoasele uscate (fasole, mazare), ridichi, telina, ciuperci, gulii

Fructe

• cu moderatie: struguri, curmale, smochine, alune, nuci, migdale, arahide

Dulciuri

• permise: cele preparate cu albus si fructe permise (tarte, spume, gelatine, bezele, budinci, papanasi)
• interzise: toate dulciurile concentrate/rafinate sub orice forma (dulceturi, prajituri, torturi, ciocolata, cacao), precum si cele preparate cu smantana, unt, frisca, untura, galbenus, nuci, alune

Bauturi

• permise: apa minerala, ceaiuri, cafea slaba 1/zi, sucuri de fructe si legume permise, lapte smantanit
• interzise: alcoolice

Sare de bucatarie

• normal (daca nu exista contraindicatii) aprox 4,5 g/zi

Condimente

• permise

Orarul meselor

• 5-6 mese/zi, mai putin abundente
• masa de seara – frugala (cel mai tarziu la ora 19)

Indicatii speciale

• Prepararea alimentelor sa se faca de preferat la abur, la cuptor sau in vase antiaderente (fara adaos de grasimi) sau prin metode specifice dietei mediteraneene.
• Cand este necesara scaderea aportului caloric al ratiei alimentare (supraponderali), se va limita si cantitatea de glucide, nu doar grasimile.
• Se pot consuma 1-2 galbenusuri / saptamana in preparate, inlocuind cantitatea echivalenta de lipide din carne.
• Uleiul utilizat la gatit va fi preferabil fara colesterol, cu cantitate sporita de acizi grasi esentiali (nesaturati), eventual cu continut suplimentat de vitamine A, E, cum este uleiul de masline.

Referinte:

1. https://www.healthline.com/health/dyslipidemia#causes-and-risk-factors
2. https://www.verywellhealth.com/what-is-dyslipidemia-697869
3. https://www.medicalnewstoday.com/articles/321844.php
4. https://academic.oup.com/jcem/article/86/3/965/2847382
5. https://www.lipid.org/sites/default/files/when_tg_over_1000.final_4.7.17.pdf
6. https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/dyslipidemia