Depresia prenatala – cauze, simptome, tratament pentru depresia in sarcina

Depresia prenatala afecteaza viitoarele mame si poate aparea oricand pe durata sarcinii, de la debut pana la nastere. Care sunt cauzele, cum se manifesta si ce complicatii poate avea depresia prenatala?

Cuprins:

(1) Ce este depresia prenatala?
(2) Cauzele depresiei prenatale
(3) Simptome
(4) Complicatii
(5) Cum se trateaza depresia prenatala?
(6) Masuri de prevenire

Ce este depresia prenatala?

Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburari psihice la nivel mondial, iar statisticile arata ca femeile au un risc dublu decat barbatii sa sufere de depresie.

Sarcina este o perioada in care viitoarele mame sunt mult mai vulnerabile emotional. Modificarile de dispozitie, trecerea rapida de la entuziasm la furie sau la izbucnirea in lacrimi sunt absolut normale. Sarcina este deopotriva o perioada de bucurie, dar si o etapa stresanta. Insa pentru unele mame, sarcina poate fi mai mult decat simptomele normale, ele se pot confrunta cu simptome de depresie.

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, aproximativ 10% dintre femeile insarcinate din intreaga lume sufera de o tulburare psihica, in special depresie. In tarile in curs de dezvoltare, procentul este mai mare – 15, 6 %.

Daca depresia postpartum poate aparea oricand in primul an dupa nasterea unui copil, depresia prenatala poate afecta viitoarea mama oricand pe durata sarcinii. Ambele tipuri de depresie fac parte din categoria mai generala a depresiei perinatale.

Deseori, depresia prenatala poate fi insotita si de anxietate, o alta tulburare psihica foarte comuna la nivel global.

Depresia prenatala, mai putin cunoscuta si diagnosticata decat depresia postpartum

Depresia postpartum incepe sa devina tot mai cunoscuta. In schimb, despre depresia prenatala (depresia in sarcina sau depresia antepartum) se vorbeste mult mai putin. Pe de o parte, pentru ca sarcina este deseori considerata ca una dintre cele mai fericite perioade din viata unei femei. Ori multe viitoare mame pot fi confuze, tematoare, anxioase sau chiar depresive. Iar ideea ca “trebuie sa fie fericite” pentru ca vor avea un copil nu le face situatia mai usoara, ci dimpotriva. Le este mult mai greu sa vorbeasca despre ce simt sau sa ceara ajutor.

De asemenea, depresia poate trece neobservata si nediagnosticata pentru ca se considera ca modificarile biologice prin care trece organismul in sarcina sunt responsabile pentru starile de deprimare, tulburarile de somn, pofta de mancarescazuta, libidoul scazut, lipsa de energie. Totodata, in sarcina accentul se pune aproape in exclusivitate pe sanatatea fizica a mamei, mai putin (sau deloc) pe starea ei psihica.

In ambele situatii, mamele pot intarzia sa solicite ajutor specializat atunci cand ar avea nevoie.

Cauzele depresiei prenatale

Depresia poate afecta orice femeie, indiferent de varsta, rasa, aspecte socio-economice, chiar si in cazul unei sarcini sanatoase, chiar si atunci cand viitoarea mama si-a dorit foarte mult copilul.

Mult timp s-a considerat ca in timpul sarcinii femeile sunt protejate impotriva depresiei de catre hormonii sarcinii. Dar s-a observat ca acea crestere brusca a nivelului de estrogen si progesteron de la inceputul sarcinii poate crea dezechilibre la nivelul substantelor chimice din creier. Unele femei sunt mai vulnerabile la aceste dezechilibre, care pot fi un factor declansator pentru depresia prenatala. Dar nu este unicul factor implicat. (De altfel, in tulburarile psihice niciodata nu e doar o singura cauza, ci un cumul complex de factori.)

De asemenea, exista si anumite aspecte care pot predispune viitoarele mame la un risc mai mare de depresie pe timpul sarcinii.

Factori de risc pentru depresia prenatala

• cel mai important – un istoric personal de depresie sau o alta tulburare psihica a viitoarei mame;
• un istoric familial de depresie sau o alta tulburare psihica;
• probleme cu o sarcina sau o nastere anterioara;
• pierderea unei sarcini anterioare;
• dificultati financiare;
• probleme in cuplu sau mama singura;
• lipsa suportului social;
• sarcina nedorita;
• aparitia sarcinii la o varsta foarte tanara;
• evenimente stresante de viata prin care trece viitoarea mama;
• tratamentele pentru infertilitate;
• complicatii ale sarcinii;
• tulburari legate de consumul de substante;
• violenta in familie;
• un istoric de abuz sau traume;
• prezenta unei boli cronice;
• fumatul.

Factorii de risc presupun o crestere a sanselor de depresie, insa nu inseamna ca prezenta unuia sau mai multor astfel de factori implica cu siguranta aparitia depresiei.

Pentru depresia perinatala (ante- si postpartum), alti factori de risc generali sunt si: saracia, migratia, stresul extrem, situatiile de conflict, dezastrele naturale, expunerea la violenta de orice tip (domestica, sexuala).

Important! Daca viitoarea mama este in tratament cu antidepresive atunci cand ramane insarcinata, este important sa discute cu medicul psihiatru care i-a prescris tratamentul si sa nu intrerupa singura medicatia!

Simptome

Simptomele depresiei in sarcina sunt similare cu ale depresiei in populatia generala. Viitoarele mame cu depresie prezinta cel putin cinci dintre simptomele de mai jos, pe o perioada de cel putin doua saptamani, zi de zi:

• stari de tristete, deprimare in cea mai mare parte a timpului, care nu dispar;
• pierderea interesului pentru activitatile care inainte ii faceau placere;
• tulburari ale poftei de mancare, respectiv alimentatiei (fie dorinta de a manca tot timpul, fie de a nu mai manca deloc);
• probleme legate de somn (insomnie sau dimpotriva, o nevoie de a dormi foarte mult);
• agitatie psihomotorie sau dimpotriva, lentoare;
• oboseala, lipsa energiei;
• absenta interesului pentru sex;
• anxietate, ingrijorari mai mari decat de obicei;
• izolare;
• autoculpabilizare, sentimentul de a fi lipsita de valoare;
• tulburari de concentrare si de a lua decizii;
• (in cazurile severe de depresie) ganduri frecvente despre moarte sau tentative de suicid.

Intensitatea acestor simptome variaza. Unele dintre ele pot fi confundate cu manifestarile tipice pentru sarcina (nevoia de a dormi mai mult in primul trimestru sau insomnia de la finalul sarcinii, oboseala), iar majoritatea pot aparea ocazional, fara sa arate ca exista o tulburare. Insa, atunci cand durata este mare (peste doua saptamani), apar in majoritatea timpului/zilei si intensitatea afecteaza functionalitatea mamei, e recomandata consultarea unui specialist.

Complicatii

Netratata, depresia in sarcina poate avea implicatii pentru sanatatea viitoarei mame si copilului. Este posibil ca o mama cu depresie sa nu aiba energia si puterea de a avea grija de ea, sa se alimenteze suficient si sanatos, sa mearga la controalele obligatorii pentru supravegherea sarcinii. De asemenea, in unele cazuri, pot apela la consumul de alcool sau fumat pentru a incerca sa faca fata starilor prin care trece. Astfel de comportamente pot afecta sanatatea si/sau dezvoltarea fatului. Iar o tentativa suicidara, in cazurile severe de depresie, poate pune in pericol viata amandurora.

Efectele depresiei viitoarei mamei asupra copilului pot include:

• greutate mica a fatului in raport cu varsta gestationala;
• greutate mica a copilului la nastere;
• nastere prematura.

Depresia in sarcina care nu este tratata nu va trece de la sine, ci va continua si dupa nastere, ca depresie postpartum, existand riscul sa se agraveze. Dupa aparitia copilului, adaptarea la noul rol de mama, cu toate responsabilitatile legate de copil va fi mult mai dificila pentru o mama care deja se confrunta cu depresia.

Cum se trateaza depresia prenatala?

Cel mai important pentru viitoarele mame care se confrunta cu depresia este sa caute ajutor.
Depresia poate fi tratata, iar sanse de vindecare sunt foarte mari, mai ales daca viitoarea mama apeleaza la un specialist imediat cum observa ca nu se simte bine.

Tratamentul depresiei consta, in general, in psihoterapie si/sau medicamente antidepresive, in functie de severitatea tulburarii. Medicatia antidepresiva in sarcina este un subiect controversat, insa doar medicul psihiatru poate evalua severitatea tulburarii si circumstantele fiecarui caz, pentru a pune in balanta riscurile si beneficiile administrarii de antidepresive.

Pe langa psihoterapie, extrem de utile sunt si grupurile de suport pentru mame si/sau pentru persoane cu depresie. Socializarea, discutiile si impartasirea de informatii intre persoane care trec prin aceleasi dificultati sunt benefice pentru a gestiona mai usor simptomele depresive si a gasi modalitati mai eficiente de a face fata problemelor.

Masuri de prevenire

Depresia prenatala nu poate fi prevenita in totalitate, pentru ca unii factori de risc nu pot fi controlati. Insa viitoarele mame pot lua unele masuri pentru a-si mentine starea de bine. Depresia nu se instaleaza brusc si nu devine severa imediat. De aceea, daca mama vorbeste despre ceea ce simte, observa ca ceva nu e in regula cu ea (dincolo de simptomele de sarcina) si apeleaza la ajutor specializat de la inceput, o va ajuta sa nu sufere foarte mult singura.

Ce mai pot face mamele, pentru mentinerea starii de bine, dar si pe langa tratamentul depresiei, acolo unde este cazul:

• Vorbiti despre ceea ce simtiti cu persoane in care sa aveti incredere, care sa nu va judece si care sa va ofere sustinerea de care aveti nevoie (partenerul, mama, o prietena buna etc).
• Socializati cu alte viitoare sau actuale mame cu care simtiti ca rezonati.
• Odihniti-va suficient pentru ca lipsa de somn poate contribui sau agrava starile de deprimare.
• Incercati sa faceti putina miscare in fiecare zi, in functie de cat va permite si starea de sanatate. Uneori si o iesire de cateva minute din casa ajuta la imbunatatirea dispozitie, pentru ca miscarea si si vitamina D (prin expunerea la soare) au efecte benefice pentru starea de spirit si sanatatea mintala in general.
• Reduceti pe cat posibil orice sursa de stres, desi de multe ori nu poate fi controlat acest aspect.
• Practicarea metodelor de relaxare, mindfulness, yoga este foarte benefica pentru dispozitie, mai ales daca viitoarea mama are dificultati in a se relaxa sau a lua o pauza de la ingrijorari.
• Evitati consumul de alcool si fumatul. Acestea afecteaza nu doar fatul, dar va pot afecta si starea de spirit.

Referinte:

(1) Depression during pregnancy and after – https://www.health.harvard.edu/womens-health/depression-during-pregnancy-and-after
(2) Depression During & After Pregnancy: You Are Not Alone – https://www.healthychildren.org/English/ages-stages/prenatal/delivery-beyond/Pages/Understanding-Motherhood-and-Mood-Baby-Blues-and-Beyond.aspx
(3) Depression in Pregnancy – https://americanpregnancy.org/pregnancy-health/depression-during-pregnancy/
(4) Perinatal Depression: More than the Baby Blues – https://www.zerotothree.org/resources/1889-perinatal-depression-more-than-the-baby-blues
(5) Depression during pregnancy: You’re not alone – https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/pregnancy-week-by-week/in-depth/depression-during-pregnancy/art-20237875
(6) Maternal mental health – https://www.who.int/mental_health/maternal-child/maternal_mental_health/en/
(7) Antenatal or prenatal depression: signs, symptoms and support – https://www.nct.org.uk/pregnancy/how-you-might-be-feeling/antenatal-or-prenatal-depression-signs-symptoms-and-support