Colita hemoragica – simptome, cauze, tratament

Iata ce este colita hemoragica, in ce situatii poate sa apara, care sunt semnele si simptomele asociate si ce tratamente se recomanda.

Cuprins:

1. Ce este colita hemoragica?
2. Simptome
3. Metode de diagnostic
4. Metode de tratament
5. Metode de preventie

Ce este colita hemoragica?

Colita hemoragica este o forma de gastroenterita legata de unele tulpini de Escherichia coli. Aceasta bacterie infecteaza intestinul gros si cauzeaza diaree cu sange si alte probleme. Afectiunea este practic cauzata de toxinele produse de aceasta bacterie. Alimentele asociate cu E. coli includ in general carne cruda sau insuficient gatita (de exemplu, carne tocata de vita), sucuri de fructe si produse lactate nepasteurizate. Simptomele pot varia, dar de obicei includ diaree (cu sange), varsaturi si crampe stomacale severe. De obicei, febra este absenta sau foarte usoara. In general infectia se reduce in 5-7 zile.

Majoritatea tulpinilor de E. coli sunt inofensive, dar exista unele care provoaca focare de toxiinfectie alimentara numite colita hemoragica legata de E. coli. Provoaca sangerare gastrointestinala ca urmare a inflamatiei colonului, ultimul segment al sistemului digestiv. Colita hemoragica asociata cu E. coli ramane adesea nediagnosticata, deoarece persoanele care se confrunta cu unele cazuri usoare pot avea diaree si nu se prezinta niciodata la medic.

Colita hemoragica poate aparea la persoane de toate varstele, dar este mai frecventa in randul copiilor si persoanelor in varsta. Toxinele produse de E. coli afecteaza mucoasa intestinului gros. Daca toxinele ajung in sange, ele pot afecta si alte organe, cum ar fi rinichii. E. coli se ataseaza de celulele intestinale si produce o toxina (toxina Shiga) ce provoaca inflamatia si secretia fluidelor intestinale. Toxina afecteaza, de asemenea, captuseala tesuturilor intestinului gros si a rinichilor.

Simptome

Desi de obicei usoara, infectia poate provoca si dureri abdominale severe, distensie abdominala de la gaze, diaree severa si deshidratare. Colita hemoragica poate cauza crampe abdominale severe ce incep brusc, insotite de diaree apoasa. Ulterior, diareea poate deveni cu urme de sange in aproximativ 24 ore. In general, diareea dureaza cam 1-7 zile, putand fi insotita de febra usoara sau moderata uneori.

Se estimeaza ca 5-10% dintre pacienti pot dezvolta sindrom hemolitic-uremic, o complicatie severa. Acesta se caracterizeaza prin insuficienta renala si anemie hemolitica (scaderea globulelor rosii). Afectiunea apare de obicei la copii si poate fi destul de grava, ducand la leziuni permanente ale rinichilor sau mai grav.

Bolile inflamatorii intestinale, cum ar fi colita ulcerativa si boala Crohn, pot provoca, de asemenea, diaree cu sange, dar sunt boli cronice. Colita legata de E. coli se reduce de la sine de obicei in aproximativ o saptamana. Simptomele colitei hemoragice cu E. coli incep de obicei la aproximativ 3 zile dupa ce bacteriile ajung in sistemul digestiv. Diareea severa poate duce la deshidratare si slabiciune.

Metode de diagnostic

In general, primul pas este testarea unei probe de fecale. Insa, adesea cazurile raman nediagnosticate pentru ca diareea se reduce de la sine. Cu toate acestea, analiza scaunului poate ajuta la depistarea unor tulpini de bacterii E. coli sau toxinele pe care le produc, inclusiv in caz de simptome ca sange in scaun, febra, diaree moderata pana la severa, diaree care dureaza mai mult de 7 zile. Alte teste, cum ar fi sigmoidoscopia, pot fi efectuate daca medicul suspecteaza ca alte boli pot cauza diareea cu sange.

De asemenea, analizele de laborator pot indica anemie sau numar scazut de globule rosii, numar scazut de trombocite sau trombocitopenie.

Complicatii asociate

Aproximativ 5 – 10% dintre persoanele care se confrunta cu un caz de colita hemoragica dezvolta o complicatie severa numita sindrom hemolitic-uremic. Simptomele includ un numar scazut de globule rosii (anemie, caracterizata prin oboseala, slabiciune si culoarea palida a pielii), un numar scazut de trombocite si insuficienta renala brusca.

Unele persoane cu sindrom hemolitic-uremic dezvolta, de asemenea, complicatii ale leziunilor nervoase sau cerebrale, cum ar fi convulsii sau chiar accidente vasculare cerebrale. Sindromul hemolitic-uremic se dezvolta de obicei in a doua saptamana de boala, uneori precedat de o febra in crestere. Sindromul hemolitic-uremic este mai probabil sa apara la copiii sub 5 ani si la persoanele cu varsta peste 60 de ani.

Metode de tratament

Tratamentul se axeaza pe ingrijire de sustinere, in special evitarea deshidratarii – administrarea de lichide. Se recomanda consumul crescut de lichide si uneori se apeleaza la lichide intravenos. Asta deoarece se pierd multe lichide prin diaree si trebuie inlocuite. Astfel, de obicei, singurul tratament necesar pentru gastroenterita legata de E. coli este odihna la pat si consumul unor cantitati adecvate de lichide. Bauturile carbogazoase, bauturile electrolitice, bauturile care contin cofeina si sucurile de fructe nu sunt recomandate.

Sunt prescrise antibiotice? Antibioticele nu sunt prescrise in mod special pentru tratarea colitei hemoragice. Se crede ca aceste medicamente pot prelungi de fapt durata diareei, pot potenta efectele toxinei Shiga si pot creste riscul de sindrom hemolitic-uremic. Cel mai important aspect al tratamentului colitei hemoragice ramane consumul de lichide. Antibioticele nu se administreaza pentru ca nu diminueaza simptomele, nu previn raspandirea infectiei si, de fapt, pot chiar creste riscul de a dezvolta sindrom hemolitico-uremic.

In general, colita hemoragica dispare in cele din urma. Cu toate acestea, este posibil ca persoanele care dezvolta complicatii sa necesite internare in spital si pot avea nevoie de tratamente specifice.

Pot fi indicate medicamente pentru a controla diareea, cum ar fi difenoxilatul sau loperamida? Aceste medicamente (numite medicamente antidiareice) sunt de obicei sigure pentru adultii care au diaree apoasa. Insa, medicamentele antidiareice nu sunt administrate persoanelor care au folosit recent antibiotice, care au diaree cu sange, care au cantitati mici de sange in scaun, care nu pot fi vazute cu ochiul liber sau care au diaree insotita de febra.

Metode de preventie

In primul rand, se recomanda buna igiena, spalarea frecventa a mainilor si practici de siguranta in bucatarie. Iata cateva recomandari:

• gatiti bine carnea si evitati consumul de carne cruda, insuficient gatita, roz in interior;
• aveti grija la igiena mainilor;
• evitati contaminarea incrucisata a alimentelor;
• evitati lactatele si sucurile nepasteurizate;
• evitati consumul de apa din surse nesigure;
• evitati branzeturile din lactate nepasteurizate;
• spalati-va bine pe maini inainte si dupa ce atingeti si manipulati carnea;
• evitati consumul de fructe si legume nespalate.

Referinte:
(1) https://www.raglandjones.com/hemorrhagic-colitis.html
(2) https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(12)62579-8/fulltext