Cancer de colon – cauze, simptome, diagnostic, tratament
Cancerul de colon este o problema majora a tarilor dezvoltate, reprezentand a doua cauza de mortalitate prin cancer. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul in cazul cancerului de colon.
Cuprins:
- Ce este cancerul de colon?
- Cauze
- Simptome
- Diagnostic
- Tratament
- Viata dupa operatia de cancer colorectal
- Sfaturi pentru prevenirea cancerului de colon
Ce este cancerul de colon?
Cancerul colorectal (CCR) reprezinta una dintre principalele cauze de deces prin cancer. Cancerul colorectal este o tumora maligna ce ia nastere la nivelul ultimului segment al colonului, rectului sau anusului. Evolutia sa este la nivelul pertelui colonului si rectului pe care treptat le infiltreaza, depaseste grosimea lor si se extinde in afara acestuia.
Rectul si canalul anal reprezinta segmentul terminal al tubului digestiv, cu o lungime de 15 cm. Cancerul de rect reprezinta o patologie frecvent intalnita, care se manifesta adesea prin sangerari rectale si tulburari ale tranzitului intestinal.
Din nefericire, pacientii cu cancer de rect se prezinta tardiv la medic, cel mai adesea simptomele de debut fiind atribuite bolii hemoroidale.
Incidenta la nivel mondial
Pe plan mondial, CCR este a patra forma de cancer ca incidenta, in fiecare an inregistrandu-se aproximativ 1 milion de cazuri noi si 500.000 de decese. in Europa. In anul 2000, CCR a reprezentat neoplazia cu incidenta cea mai ridicata, inregistranduse peste 300.000 cazuri noi. Costurile umane si financiare ale acestei boli au determinat eforturi de cercetare considerabile pentru dezvoltarea unor metode pentru detectia cancerului intr-un stadiu precoce, curabil. Reducerea mortalitatii prin CCR poate fi obtinuta prin introducerea programelor de screening populational.
Cauze
Cum apare?
Deseori, cancerele de colon incep de la polipi, cresteri benigne pe suprafata interioara a colonului. Cele mai comune tipuri de polipi intestinali sunt adenoamele si polipii hiperplastici. Acestia se dezvolta cand exista erori in peretii celulelor care cresc si repara captuseala colonului. Majoritatea polipilor raman benigni, insa unii au potentialul de a deveni cancerosi. Indepartarea timpurie a acestora previne cancerul colorectal.
Cancerul colorectal este o problema majora a tarilor dezvoltate, reprezentand a doua cauza de mortalitate prin cancer. Ca incidenta, el este depasit doar de cancerul pulmonar si de san. Potrivit altor statistici, se estimeaza ca 650.000 de cazuri de cancer de colon sunt diagnosticate in fiecare an pe glob, cu o rata a decesului de aproximativ 400.000 de cazuri
Factori de risc
- Istoria familiala de cancer colorectal: prezenta cancerului la o ruda de gradul I (parinte, frate sau sora, copil) sau la mai multi membri ai familiei; ruda cu cancer colorectal debutat la varsta tanara (sub 55 de ani).
- Prezenta unui cancer colorectal in antecedente sau a unor polipi colonici. Persoanele cu polipi colonici adenomatosi diagnosticati sub 60 de ani au un risc crescut de a dezvolta un cancer colonic.
- Inaintarea in varsta, peste 90% din cancerele de colon aparand la persoane peste 50 de ani.
- Stilul de viata: dieta bogata in grasimi, carne rosie si saraca in fibre vegetale, sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de alcool, obezitatea.
Alti factori de risc
Pacientii cu urmatoarele boli diagnosticate:
- Polipoza adenomatoasa familiala – boala genetica in care apar sute de poli la nivelul colonului, cu risc de transformare maligna de 100% pe parcursul vietii.
- Cancer de colon ereditar nonpolipozic – boala mostenita in care pacientul are un risc crescut de a dezvolta cancer la nivelul colonului, uterului, stomacului, ovarului. 1 din 20 de cazuri de cancer colonic apare prin acest mecanism.
- Boala inflamatorie intestinala (rectocolita ulcerohemoragica si boala Crohn). Riscul de cancer este direct proportional cu vechimea bolii (>10 ani vechime a inflamatiei intestinale).
Factori care scad riscul de a face cancer colorectal
- Calciul, vitamina D, magneziul, acidul folic – exista studii care arata ca persoanele cu un aport crescut de calciu prezinta un risc mai scazut de cancer de colon.
- Consumul de aspirina si alte antiinflamatoare nesteroidiene poate scadea riscul de cancer colonic.
Simptome
Simtomele care apar in cancerul de colon sunt numeroase, dar nespecifice, ele aparand de asemenea in multe alte boli. Boala apare cu cativa ani inainte de debutul simptomelor clinice. Unul dintre simptomele cele mai caracteristice este reprezentat de modificarile tranzitului intestinal: constipatia progresiva, diaree sau alternanta perioadelor de constipatie cu cele de diaree. De asemenea, pacientii pot observa prezenta de sange rosu sau negricios in scaun.
Durerile abdominale au un caracter de crampa, prezentand episoade de intensitate crescuta ce alterneaza cu episoade de remitere a durerii. Prin obstruarea pasajului intestinal, abdomenul poate sa fie meteorizat. Data fiind afectarea intregului organism de catre boala, pacientul poate prezenta astenie si scadere ponderala marcanta.
Cancer de colon simptome
Tabloul clinic variaza in functie de localizarea tumorii. Leziunile precoce, care se dezvolta foarte rapid, sunt deseori asimptomatice.
- modificari ale tranzitului intestinal (constipatie progresiva, diaree, alernanta de constipatie si diaree)
- senzatia de golire incompleta a rectului dupa defecatie
- sange rosu amestecat in materiile fecale
- dureri abdominale
- crampele abdominale
- oboseala
- astenie
- balonari
- scadere evidenta in greutate
Trebuie retinut ca boala poate aparea cu cativa ani inainte ca simptomele sa se manifeste clinic.
Diagnostic
Cautarea altor markeri tumorali la nivelul materiilor fecale
In speranta de a creste acuratetea testelor de screenig, in materiile fecale pot fi cautate si alte dovezi alte prezentei unei tumori in tubul digestiv. Un astfel de test este reprezentat de cautarea unor markeri ADN asociati cu cancerul de colon. Totusi, aceste teste sunt inca in stadiu investigational, nefiind implementate in practica zilnica.
Metode de screening ale cancerului colorectal
- Detectarea sangerarilor inaparente, oculte (FOBT)
- Sigmoidoscopia flexibila
- Clisma baritata
- Colonoscopia
- Colonoscopie virtuala (CT)
- Capsula endoscopica
Detectarea sangerarilor oculte in materiile fecale
Metoda cea mai frecvent folosita si cea mai ieftina care permite detectarea precoce si screening-ul CCR la persoanele fara simptome este reprezentata de detectarea hemoragiilor oculte in materiile fecale. Diferite studii sugereaza ca FOBT (fecal occult bleeding test – FOBT-Hemocult) este eficient in reducerea mortalitatii prin CCR. Studii randomizate au demonstrat ca FOBT reduce mortalitatea prin CCR cu 15-33%.
Exista cateva probleme legate de utilizarea FOBT ca test de screening pentru CCR. Sensibilitatea testului este de numai 50-60% cand este utilizat o singura data, dar poate ajunge la 90% cand este utilizat la fiecare 1-2 ani o perioada mai lunga. Dintre pacientii cu Hemocult pozitiv, 2-10% au cancer si 20-30% adenoame. Sensibilitatea redusa conduce la un numar crescut de rezultate falsnegative, in timp ce marea majoritate a cazurilor sunt falspozitive (aproximativ 80%). Acesti pacienti necesita investigatii ulterioare, de obicei colonoscopie.
Clisma baritata
Clisma baritata in dublu contrast permite evaluarea colonului in intregime, din pacate sensibilitatea si specificitatea sa sunt inferioare colonoscopiei sau colonoscopiei virtuale. Chiar si pentru polipi mari sau cancere, clisma baritata in dublu contrast are o sensibilitate mai mica decat colonoscopia si poate da rezultate falspozitive (resturi fecale confundate cu polipi). Metoda permite vizualizarea colonului in intregime, are risc redus de complicatii, toleranta acceptabila si este recomandata in absenta altor metode de investigare. Daca se evidentiaza modificari, este nevoie de efectuarea unei colonoscopii.
Colonoscopia
In mod ideal, o procedura de screening ar trebui sa fie un test simplu si putin costisitor, care sa poata fi aplicat cu usurinta tuturor persoanelor cu risc. Asociata cu polipectomia, colonoscopia reduce incidenta bolii cu 79-90%, rata complicatiilor acestei explorari fiind de doar 0,3%. Efectuarea procedurii in contextul unei sedari corespunzatoare este acceptabila chiar si pentru pacienti cu sensibilitate crescuta pentru durere. Atat specificitatea, cat si sensibilitatea colonoscopiei pentru detectarea polipilor si cancerelor sunt crescute (cel putin 95% pentru polipii mari).
Colonoscopia este considerata „standardul de aur” in screening-ul CCR, iar pacientii cu rezultat pozitiv la alte teste de screening (FOBT, sigmoidoscopie, colonografie computer-tomografica, videocapsula) trebuie investigati colonoscopic. In unele tari in care resursele financiare sunt suficiente, colonoscopia a devenit cea mai utilizata procedura pentru screening-ul CCR.
Testul Hemocult–FOBT este inlocuit treptat cu teste mai scumpe, imunochimice, pentru detectarea hemoglobinei in scaun – FIT sau iFOBT (Hemeselect, Hemosure, OC- Sensor), care dau mai putine rezultate fals pozitive.
Sigmoidoscopia flexibila
Aceasta metoda permite detectarea polipilor si cancerului colorectal situat pana la 30 cm de marginea anala. Reprezinta o metoda relativ ieftina, are toleranta buna si necesita pregatire minima. Sigmoidoscopia are o insa o sensibilitate redusa (35%- 70%), multe leziuni fiind situate la nivelul colonului drept.
Colonoscopia virtuala
Este o metoda care foloseste computer tomografia cu reconstructie tridimensionala a lumenului colonului. Avantajele acestei metode sunt reprezentate de o buna acuratete in diagnosticul polipilor mai mari de 1 cm. In plus, este putin invaziva, poate evalua colonul si in prezenta leziunilor obstructive si permite detectarea leziunilor extracolonice. De asemenea, exista posibilitatea ca imediat dupa examenul pozitiv sa se faca o colonoscopie. Dezavantajele metodei sunt insa reprezentate de faptul ca necesita o pregatire foarte buna a colonului, are specificitate redusa pentru polipii sub 5 mm, nu permite recoltarea biopsiilor si nu detecteaza leziunile plane. Metoda prezinta dificultati in diferentierea materiilor fecale de polipi sau tumori, iar insuflarea cu aer poate produce disconfort identic ca la colonoscopie. Metoda este inferioara colonoscopiei pentru detectia polipilor de mici dimensiuni.
Videocapsula colonica
Videocapsula colonica este o noua metoda promitatoare pentru investigarea colonului, disponibila in marile centre universitare din tara. Metoda utilizeaza o microcamera de dimensiunea unei capsule de medicament si poate transmite imagini din intreg tubul digestiv. Rezultatele sunt comparabile cu cele ale colonoscopiei standard in contextul unei pregatiri perfecte, lucru insa greu de realizat in conditiile practicii clinice curente. Leziunile evidentiate cu ajutorul videocapsulei necesita colonoscopie pentru biopsia leziunii sau extragerea polipilor.
Concluzii
- Reducerea mortalitatii prin CCR poate fi obtinuta prin introducerea programelor de screening populational.
- Screening-ul CCR se impune ca o necesitate, datorita faptului ca excizia leziunilor premaligne (polipi) reduce incidenta CCR.
- Detectarea hemoragiilor oculte in materiile fecale reduce mortalitatea prin CCR, testul este ieftin, dar are o sensibilitate redusa.
- Colonoscopia este considerata „standardul de aur” in screening-ul CCR, iar pacientii cu rezultat pozitiv la alte teste screening trebuie investigati colonoscopic.
- Colonoscopia virtuala este o metoda putin invaziva, poate evalua colonul si in prezenta leziunilor obstructive, permite detectarea leziunilor extracolonice, dar nu permite recoltarea biopsiilor si nu detecteaza leziunile plane.
- Videocapsula colonica este o metoda promitatoare pentru investigarea colonului, insa necesita o pregatire ”perfecta” a colonului si nu permite recoltarea biopsiilor.
Stadiile cancerului colorectal
Cancerul este pus in stadii pentru a afla cat de mult s-a raspandit in organism. S-ar putea ca dimensiunea tumorii sa nu fie corelata cu stadiul cancerului. De asemenea, stadiile permit medicului sa determine ce tip de tratatment sa recomande.
- Stadiul 0 – cancerul se afla doar in partea cea mai interioara a captuselii colonului sau rectului.
- Stadiul I – cancerul nu s-a raspandit dincolo de peretele interior al colonului sau rectului.
- Stadiul II – cancerul s-a raspandit in stratul muscular al colonului sau rectului.
- Stadiul III – cancerul s-a raspandit in unul sau mai multi ganglioni din zona.
- Stadiul IV – cancerul s-a raspandit si in alte parti ale corpului, cum ar fi ficatul, plamanii sau oasele.
Tratament
Tratamentul cancerului colonic este multimodal si include chirurgia, chimioterapia si radioterapia.
Operatie cancer de colon
Chirurgia este singura modalitate care poate oferi sansa vindecarii in cancerul colonic. Interventia chirurgicala vizeaza fie vindecarea bolii (in stadiile initiale), fie ameliorarea simptomelor. Prin interventia chirurgicala se inlatura tumora impreuna cu un segment de colon (se taie colonul superior si inferior de tumora). Cele doua capete ale colonului sunt in general reunite, astfel incat se restabileste tranzitul intestinal normal. In functie de aspectul intraoperator, chirurgul poate decide efectuarea unei colostomii.
Colostomia
Colostomia inseamna exteriorizarea unui segment colonic la nivelul peretelui abdominal. Astfel, continutul colonic va fi evacuat intr-o punga de colostoma (lipita pe peretele anterior abdominal). Fiecare pacient care sufera o interventie chirugicala pentru cancer colonic trebuie sa constientizeze ca orice interventie se poate finaliza cu efectuarea unei colostome.
Chimioterapia
Chimioterapia implica administrarea unor medicamente care omoara celulele canceroase sau le impiedica sa se divida. Radioterapia inseamna folosirea razelor X sau a altor tipuri de radiatii pentru a omori celulele canceroase.
Cum pot fi gestionate efectele chimioterapiei
Chimioterapia a evoluat mult de la zilele cand intorcea pe dos stomacurile pacientilor. Este mai putin probabil ca noile medicamente sa cauzeze aceasta problema, si, de asemenea, in caz ca se manifesta o stare de greata, exista medicamente care sa o controleze.
Chimioradioterapia
Chimioradioterapia implica combinarea chimioterapiei cu radioaterapia pentru a potenta efectul ambelor metode terapeutice. Uneori, chimioterapia si radioterapia pot fi efectuate inainte de interventia chirurgicala, pentru a micsora tumora, astfel incat ea sa poata fi indepartata mai usor de chirurg.
Polichimioterapia
Polichimioterapia poate fi utilizata atat preoperator, asociata radioterapiei, dar si postoperator, atunci cand rezultatul histopatologic evidentiaza o tumora avansata local.
Ablatia prin radiofrecventa
Abatia prin radiofrecventa foloseste caldura intensa pentru a indeparta prin ardere tumorile. Ghidat de o scanare CT, medicul insereaza un dispozitiv care seamana cu un ac care duce direct caldura pana la tumora si zona din jur. Aceasta ofera o alternativa pentru distrugerea tumorilor care nu pot fi indepartate prin interventie chirurgicala. La pacientii cu un numar limitat de metastaze la ficat, care nu pot fi indepartate prin interventie chirurgicala, uneori chimioterapia este combinata cu ablatia prin radiofrecventa pentru distrugerea tumorii.
Tratarea cancerului colorectal avansat
Cand cancerul colorectal s-a raspandit in unul sau mai multi ganglioni limfatici (stadiul III), uneori poate fi vindecat. In mod normal, tratamentul implica o combinatie intre interventie chirurgicala, radiatie si chimioterapie. Cancerul devine mult mai dificil de vindecat daca recidiveaza dupa tratamentul initial sau se raspandeste catre alte organe. Insa, radiatia si chimioterapia pot alina simptomele si ajuta pacientii sa traiasca mai mult.
Cancerul de colon se vindeca?
Prognosticul cancerului de colon depinde de stadiul bolii in momentul diagnosticului. La 5 ani de la diagnosticarea bolii sunt in viata:
- 49% din pacientii aflati in stadiul I de boala (tumora limitata la peretele colonic).
- 70% din pacientii in stadiul II (tumora a crescut dincolo de peretele colonic).
- 40% din pacientii in stadiul III (tumora s-a extins la ganglionii limfatici de langa colon).
- Sub 10% din pacientii in stadiul IV (boala s-a extins la distanta).
Viata dupa operatia de cancer colorectal
Veti fi incurajati sa va mariti constant nivelul de activitate odata ce ati ajuns acasa dupa operatie. Plimbarile reprezinta o activitate excelenta! Acestea va ajuta sa va intariti muschii, sa va pastrati o buna circulatie a sangelui pentru a preveni formarea cheagurilor si sa va mentineti plamanii sanatosi. Puteti relua activitatile fizice dupa ce va simtiti mai confortabil si dupa ce primiti unda verde din partea medicului. Cu toate acestea, ar trebuie evitate exercitiile fizice intense, de ridicare si exercitiile abdominale, timp de sase saptamani dupa interventia chirurgicala.
Alimentatia sanatoasa dupa interventia chirurgicala a colonului
Operatia de cancer de colon poate schimba modul in care functioneaza intestinul, cel putin pentru o perioada. Chirurgia poate provoca inflamarea intestinului, iar peristaltismul poate fi redus dupa interventia chirurgicala. Ca urmare, alimentele nu pot trece prin colon atat de repede, provocand un sentiment de plin sau balonare.
Sfaturi pentru prevenirea cancerului de colon
Dieta
Exista cativa pasi pe care sa-i urmati pentru a reduce drastic sansele de dezvoltare de cancer colorectal. Cercetarile estimeaza ca o dieta bogata in nutrienti, miscarea si controlarea grasimii corporale ar trebui sa previna 45% din cancerele de colon.
Prevenirea cancerului prin miscare
Activitatea fizica pare sa fie arma cea mai puternica in apararea impotriva cancerului de colon. Intr-un studiu, majoritatea participantilor activi au prezentat un risc cu 24% mai mic de a face cancer decat persoanele mai putin active.
Referinte:
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/155598.php
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/colon-cancer/symptoms-causes/syc-20353669
- https://www.cancer.org/cancer/colon-rectal-cancer/about/what-is-colorectal-cancer.html
- https://www.webmd.com/colorectal-cancer/what-expect-during-colorectal-cancer-surgery#4
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/150496.php
- https://www.medicinenet.com/colon_cancer/article.htm
