Boala Gaucher este rezultatul unei acumulari de substante grase in anumite organe, in special in splina si ficat. Aflati mai multe despre cauzele si simptomele deficitului de glucocerebrozidaza.
Boala Gaucher rezulta dintr-o deficienta ereditara de enzima glucocerebrozidaza. Poate provoca o serie de simptome, inclusiv umflarea abdomenului, anemie si o predispozitie la vanatai. Boala Gaucher este o boala cu depozitare lizozomala (BDL). Este cea mai raspandita din cele aproape 50 de BDL-uri descoperite.
Afectiunea mai este cunoscuta sub denumirea de deficit de glucocerebrozidaza.
Se considera ca boala afecteaza intre 1 din 50.000 si 1 din 100.000 de persoane. Mai putin de 1 la suta dintre americani sunt purtatori ai bolii Gaucher de tip 1.
Intre 1 din 500 si 1 din 1000 sugari nascuti din parinti evrei Ashkenazi sufera de aceasta tulburare. Rata purtatorilor in randul acestei populatii este de aproximativ 1 din 14 persoane.
Unei persoane cu boala Gaucher ii lipseste o enzima sau o proteina, cunoscuta sub numele de glucocerebrozidaza.
Glucocerebrozidaza descompune un tip de grasime, sau lipida, cunoscuta sub denumirea de glucozilceramida sau glucocerebrozida, in zahar si grasimi simple atat de necesare pentru energia organismului.
Daca nu este descompusa, aceasta lipida va incepe sa se acumuleze in interiorul celulelor creierului, maduvei osoase, plamanilor, splinei si ficatului. Drept urmare, aceste organe nu vor putea functiona corect.
Grasimea se poate colecta si in macrofage, un tip de celule albe din sange.
Glucocerebrozidaza se regaseste in lizozomi, structuri asemanatoare unor saci, aflati in interiorul celulelor. Lizozomii descompun substantele nedorite in substante mai simple, astfel incat celula le poate folosi pentru a produce material nou sau pentru a le elimina.
Daca enzima care descompune produsul rezidual lipseste, deseurile se acumuleaza in celule. Daca se acumuleaza prea multe deseuri, celulele nu vor mai functiona corect. Pot sa apara probleme grave de sanatate.
Alte boli de depozitare lizozomala sunt bolile Pompe, Hunter, Fabry si Hurler.
Boala Gaucher se dezvolta din cauza unei mutatii recesive care apare intr-o gena numita GBA. GBA este localizata pe cromozomul 1.
In mod normal, oamenii au doua copii ale genelor care ii spun organismului sa produca enzima glucocerebrozidaza, iar ambele copii functioneaza corect.
Daca o copie prezinta defecte, persoana nu poate dezvolta boala Gaucher, deoarece o singura gena functionala poate produce suficienta enzima.
Persoana cu o singura gena defecta nu se va imbolnavi, insa va fi un purtatoare. Ea poate transmite gena.
Daca ambii parinti sunt purtatori, un copil va avea:
Un purtator poate transmite gena, insa nu neaparat si boala.
Exista trei tipuri ale bolii Gaucher. Principalele semne si simptome sunt marirea ficatului si a splinei, anumite boli osoase si un numar mic de trombocite si hemoglobina. Cu toate acestea, nu toata lumea va prezenta aceleasi simptome.
Cel mai frecvent semn este splina marita, numita splenomegalie. In unele cazuri, poate sa nu provoace niciun disconfort persoanei in cauza. In alte cazuri, din cauza splenomegaliei, abdomenul poate fi umflat, plin sau dureros.
De asemenea, poate provoca disfunctia trombocitelor si a celulelor rosii, deoarece splina este un centru de procesare a acestor celule. Un nivel scazut al trombocitelor si al celulelor rosii din sange provoaca oboseala, aparitia usoara a vanatailor si hemoragiilor.
Acesta este cel mai comun tip. Se intalneste in aproximativ 9 din 10 cazuri. Simptomele tind sa fie mai putin severe, iar boala nu afecteaza creierul.
Severitatea simptomelor si varsta de debut difera intre indivizi. Diagnosticul poate aparea in copilarie sau la varsta adulta.
Semnele si simptomele sunt:
Din cauza unui nivel scazut de trombocite, vanataile si sangerarile pot aparea foarte usor, deoarece ii ia mai mult timp sangelui sa se coaguleze.
Tipul 2 este cea mai rara si cea mai severa forma a bolii Gaucher. Are aceleasi simptome ca si tipul 1, insa afecteaza si sistemul nervos. Acest tip este, de asemenea, cunoscut sub numele de forma neuronopatica acuta infantila si reprezinta 1 din 20 de cazuri de boala.
Aceasta este caracterizata de anomalii la nivelul creierului si leziuni cerebrale grave, care progreseaza rapid. Semnele si simptomele apar de obicei intre varsta de 3 si 6 luni.
Pe langa semnele si simptomele observate la tipul 1, tipul 2 se manifesta prin:
Aceasta este o forma fatala a bolii Gaucher, iar majoritatea copiilor nu supravietuiesc peste varsta de 2 ani.
Aceasta forma este mai rara decat tipul 1, dar mai frecventa decat cea de tip 2.
Semnele si simptomele apar de obicei in copilarie sau adolescenta si progreseaza mai lent decat in cazul tipului 2. Este adesea numita boala Gaucher cronica neuronopatica.
Creierul poate fi afectat, insa nu la fel de grav ca in tipul 2.
Pe langa semnele si simptomele tipului 1, tipul 3 poate implica:
Boala Gaucher Norbottnian este o forma a bolii de tip 3. Simptomele pot sa nu devina evidente pana la varsta adulta.
Boala letala perinatala Gaucher este cea mai severa forma. Complicatiile apar inainte de nastere sau in perioada de dupa nastere. Bebelusul se confrunta cu probleme de piele si neurologice extinse. In mod normal este fatala inainte de nastere sau la cateva zile dupa.
In timpul examenului fizic, medicul va apasa pe abdomenul pacientului pentru a verifica dimensiunea splinei si a ficatului. Pentru a determina daca un copil sufera de aceasta afectiune, medicul va compara inaltimea si greutatea micutului cu diagramele de crestere standardizate.
Analize pentru boala Gaucher
De asemenea, medicul ar putea recomanda anumite teste de laborator, scanari imagistice si consiliere genetica.
Doctorul poate recolta probe de sange care sa fie verificate pentru a descoperi care sunt nivelurile enzimei asociate cu boala Gaucher. Testarea genetica poate stabili daca persoana sufera de aceasta boala.
Persoanele diagnosticate cu boala Gaucher, de obicei, trebuie sa faca teste periodice pentru a urmari evolutia acesteia. Printre aceste teste se numara:
Unii specialisti recomanda ca persoanele care apartin comunitatii evreiesti Ashkenazi sau care au un istoric familial de boala Gaucher sa faca un screening genetic inainte de a-si intemeia o familie. In unele cazuri, medicii recomanda testarea prenatala pentru a vedea daca fatul risca sa sufere de boala Gaucher.
Nu exista niciun remediu pentru boala Gaucher, dar pacientii au la dispozitie tratamente care pot ameliora simptomele si pot imbunatati calitatea vietii. Pentru pacientii cu boala Gaucher de tip 2, este disponibila terapia de inlocuire a enzimelor, insa nu exista un tratament eficient pentru leziunile grave ale creierului care ar putea sa apara.
Este posibil ca unii pacienti cu un tip usor 1 sa nu aiba nevoie de tratament, insa trebuie monitorizati periodic.
Pentru pacientii cu boala Gaucher de tip 1 sau 3, exista cateva terapii care pot fi utile.
Acest tratament presupune inlocuirea glucocerebrozidazei deficitare cu glucocerebrozidaza recombinanta intravenoasa sau imigluceraza. ERT poate fi de ajutor pentru multi pacienti cu tipul 1, dar si pentru unii cu tipul 3.
Poate preveni marirea ficatului si a splinei si poate imbunatati densitatea osoasa. Scopul principal al tratamentului este de a reduce simptomele si de a preveni complicatiile ireversibile.
ERT nu trateaza problemele sistemului nervos, de exemplu leziunile cerebrale, la pacientii cu tipurile 2 si 3.
SRT are rolul de a reduce productia si acumularea de substrat sau deseuri in celule. Aceasta terapie reduce cantitatea de deseuri pe care o produce o celula prin scaderea productiei de glucocerebrozida, substratul pentru enzima deficitara.
Miglustat, sau Zavesca, este aprobat de Administratia Alimentelor si Medicamentelor (Food and Drug Administration sau FDA) din Statele Unite ca medicament oral pe baza de reteta prescris pentru adultii cu forme usoare sau moderate ale bolii Gaucher de tip 1.
Producatorii medicamentului recomanda ca pacientii sa utilizeze Zavesca numai daca nu pot fi tratati cu ERT. Pacientii trebuie sa nu fi primit niciodata tratament cu ERT sau sa nu-l mai utilizeze timp de cel putin 6 luni.
Femeile nu ar trebui sa foloseasca Zavesca daca intentioneaza sa ramana insarcinate sau daca au ramas insarcinate sau alapteaza.
Transplantul de maduva osoasa, cunoscut si sub denumirea de transplant de celule stem, implica inlocuirea maduvei osoase care a fost deteriorata de boala Gaucher cu celule stem sanatoase.
Maduva osoasa este un tesut spongios care se gaseste in centrele goale ale unor oase. Celulele maduvei produc celule sanguine, inclusiv globulele rosii si albe din sange, dar si trombocite. Trombocitele ajuta la oprirea sangerarii.
Transplantul de maduva este utilizat doar in cazurile grave de boala Gaucher. Exista riscul de complicatii grave, inclusiv infectie si respingerea transplantului de catre organism.
Gaucher este o boala progresiva, ceea ce inseamna ca se dezvolta treptat. Complicatiile apar in functie de tipul de simptome si de cat de grave sunt acestea.
Persoanele care dezvolta osteoporoza au un risc crescut de fracturi, dureri si alte probleme. De asemenea, riscul mai mare de sangerare poate avea un impact semnificativ asupra diferitelor aspecte ale sanatatii.
Pot aparea unele complicatii suplimentare.
Potrivit cercetarilor publicate in JAMA, poate exista un risc mai mare de a dezvolta cancer pancreatic, melanom malign si limfom non-Hodgkin. Nu pot aparea, insa, alte tipuri de cancer. Cu toate acestea, Fundatia Nationala Gaucher sugereaza ca exista un risc crescut de mielom si carcinom hepatocelular sau cancer hepatic.
Potrivit unui studiu publicat in Autophagy, poate exista o legatura intre boala Gaucher si maladia Parkinson.
Complicatiile legate de tipul Gaucher 2 pot fi severe. Printre acestea se numara:
Aceste probleme se agraveaza si pot fi in cele din urma fatale.
Cea mai frecventa complicatie pentru pacientii cu boala Gaucher de tip 3 este calcifierea valvelor cardiace, ceea ce duce la stenoza aortica.
Referinte: