Boala Addison – simptome, cauze, tratament

Boala Addison este numita si insuficienta suprarenala, legata de productia de cortizol si aldosteron. Iata care sunt cauzele, efectele, cum se manifesta si ce metode de tratament exista.

Cuprins:

1. Ce este boala Addison?
2. Simptome
3. Cauze
4. Metode de diagnostic
5. Tratament si evolutie

Ce este boala Addison?

Boala Addison, cunoscuta si sub denumirea de insuficienta suprarenala sau hipoadrenalism, este o afectiune rara a glandelor suprarenale. Glandele suprarenale sunt 2 glande mici situate deasupra rinichilor. Acestea produc doi hormoni esentiali: cortizolul si aldosteronul. In boala Addison, suprarenalele nu produc suficient cortizol sau aldosteron.

Cortizolul si Aldosteronul

Cantitatea de cortizol produsa este controlata de un alt hormon numit hormon adrenocorticotrop (ACTH). La randul sau, acesta este stimulat de un alt hormon care este produs de o alta parte a creierului, numita hipotalamus. ACTH trece in fluxul sangvin, este transportat in glandele suprarenale si stimuleaza glandele suprarenale sa secrete cortizol. Cea mai importanta functie a cortizolului este de a ajuta organismul sa raspunda la stres. De asemenea, ajuta la reglarea utilizarii proteineilor, carbohidratilor si grasimilor de catre corp. Ajuta si la mentinerea tensiunii arteriale si a functiei cardiovasculare si controleaza inflamatia.

Aldosteronul ajuta rinichii sa regleze cantitatea de sare si apa din corp. Cand nivelul aldosteronului scade prea mult, rinichii nu pot mentine nivelul de sare si apa in echilibru. Acest lucru face ca presiunea arteriala sa scada.

Boala Addison este numita si „insuficienta suprarenala primara”. O tulburare inrudita, „insuficienta suprarenala secundara” apare atunci cand hipofiza, o glanda mica situata la baza creierului, nu secreta suficient hormon adrenocorticotrop (ACTH), care activeaza glandele suprarenale pentru a produce cortizol.

Simptome

Simptomele apar in decurs de cateva luni. Sunt dificil de depistat pentru ca sunt vagi. Printre simptomele se numara:

• oboseala si slabiciune musculara;
• dureri articulare sau musculare;
• febra;
• pierdere in greutate;
• pierderea poftei de mancare;
• hiperpigmentarea pielii;
• greata, varsaturi si diaree (care duc la deshidratare);
• dureri de cap;
• transpiratie abundenta;
• iritabilitate, anxietate sau depresie;
• pofta pentru alimente sarate etc.

Cand simptomele apar brusc sau se agraveaza rapid, se numeste insuficienta suprarenala acuta. Uneori se numeste criza addisoniana. Acest lucru poate duce la deces chiar, daca nu este tratata. Simptomele asociate cu o criza addisoniana pot include:

• agitatie;
• delir;
• halucinatii.

O criza addisoniana este o urgenta medicala care poate pune viata in pericol.

Cauze

Majoritatea cazurilor de boala Addison rezulta dintr-o problema cu glandele suprarenale in sine (insuficienta suprarenala primara). Boala autoimuna reprezinta 70% dintre cazurile de boala Addison. Se produce atunci cand sistemul imunitar al organismului ataca gresit glandele suprarenale. Acest atac autoimun distruge stratul exterior al glandelor, perturband producerea hormonilor steroizi aldosteron si cortizol.

Infectiile de lunga durata – cum ar fi tuberculoza, HIV si unele infectii fungice – pot afecta starea glandelor suprarenale. Celulele canceroase care se raspandesc din alte parti ale corpului catre glandele suprarenale pot provoca, de asemenea, boala Addison.

Insuficienta suprarenala secundara

Mai putin frecvent, glandele suprarenale pot fi afectate de „insuficienta suprarenala secundara”, care este cauzata de o problema cu hipofiza sau o problema cu hipotalamusul, ambele situate in regiunea creierului. Aceste glande produc hormoni care actioneaza ca un comutator si pot activa sau pot opri productia de hormoni in restul corpului.

O alta cauza a insuficientei suprarenale secundare este utilizarea prelungita sau necorespunzatoare a hormonilor steroizi, cum ar fi prednisonul. Cauze mai putin obisnuite includ tumorile hipofizare si lezarea hipofizei in timpul operatiei sau radioterapiei.

Metode de diagnostic

Din cauza simptomelor cronice cu progres lent, diagnosticul nu este adesea facut pana cand nu se gasesc rezultate anormale in testele de sange de rutina. Daca diagnosticul nu a fost suspectat, pacientul poate avea o criza addisoniana, declansata de un eveniment brusc. Daca se suspecteaza boala aceasta, testele de masurare a cortizolului si a aldosteronului din sange si urina trebuie efectuate pentru a face un diagnostic definitiv.

Depistarea bolii

Testele de sange pot ajuta la depistarea bolii. Acestea includ masuratori ale unor saruri din corp (sodiu si potasiu), niveluri de zahar, niveluri de calciu si nivelul de cortizol dimineata. O masurare unica a cortizolului sangvin nu poate fi suficienta pentru a diagnostica boala. Prin urmare, daca se suspecteaza boala Addison, de obicei este necesar un test special de stimulare pentru a confirma diagnosticul. Glanda suprarenala poate fi stimulata prin injectarea unei substante similare cu ACTH. Daca suprarenalele sunt normale, atunci probele de sange prelevate la scurt timp dupa aceasta injectie ar trebui sa arate o crestere a cortizolului. In cazul bolii Addison nu apare o crestere a cortizolului din sange in urma injectiei.

Depistarea cauzei de baza

Odata ce testele arata o lipsa de hormoni, vor fi efectuate teste pentru a afla cauza de baza. Un test de sange poate detecta anticorpi care provoaca forma autoimuna a bolii. Alte teste pot fi necesare daca se crede ca boala e cauzata de alte afectiuni, cum ar fi TBC, sau e vorba de o cauza secundara a nivelului scazut de ACTH si cortizol.

Tratament si evolutie

Tratamentul bolii Addison implica, de obicei, administrarea de hormoni – pot include hidrocortizon, prednison sau acetat de cortizon. In cazul in care organismul nu produce suficient de mult hormon aldosteron, medicul poate prescrie fludrocortizon. De asemenea, medicul poate recomanda sa luati un medicament numit dehidroepiandrosterona. Este posibil sa fie nevoie sa luati o combinatie de medicamente pe baza de glucocorticoizi (medicamente care opresc inflamatia) pentru a va imbunatati starea. Aceste medicamente vor fi luate pentru tot restul vietii si nu puteti rata o doza.

Odata cu tratamentul, simptomele bolii pot fi controlate in mare masura. Majoritatea persoanelor cu aceasta afectiune duc o viata normala si activa, cu putine limitari. Dar, multe persoane cu boala Addison, de asemenea, nu reusesc sa gestioneze oboseala si pot exista afectiuni asociate, cum ar fi diabetul sau o tiroida subactiva. Persoanele cu boala Addison trebuie sa fie in permanenta constiente de riscul unei agravari bruste a simptomelor, numita criza suprarenala. Acest lucru se poate intampla atunci cand nivelurile de cortizol din corp scad semnificativ. O criza suprarenala este o urgenta medicala. Daca este lasata netratata, poate fi fatala.

Tratamentul crizei addisoniene

Boala Addison netratata poate duce la o criza addisoniana. Daca boala a ramas netratata prea mult timp si a trecut la o afectiune care pune viata in pericol numita criza addisoniana, medicul poate prescrie medicamente pentru a trata acest episod mai intai. Criza addisoniana provoaca tensiune arteriala scazuta, potasiu ridicat in sange si niveluri scazute de zahar din sange.

Ingrijirile de rutina ar trebui sa includa vizite periodice la medic  si, eventual, medicamente suplimentare in perioadele de boala si constientizarea circumstantelor care pot declansa o criza suprarenala.

Terapii alternative

Este important sa va mentineti nivelul de stres scazut daca aveti boala Addison. Evenimentele majore de viata, cum ar fi moartea unei persoane dragi sau un accident, pot ridica nivelul de stres si pot afecta modul in care raspundeti la medicamente. Discutati cu medicul despre modalitati alternative de ameliorare a stresului, cum ar fi yoga si meditatia.

Evolutie

Boala Addison necesita tratament pe tot parcursul vietii. Luati intotdeauna medicamentele exact asa cum v-a recomandat medicul. Daca luati prea putine sau prea multe medicamente, asta va poate afecta sanatatea. Este posibil ca planul  de tratament sa fie reevaluat si schimbat in functie de starea de sanatate. Din acest motiv, este important sa va prezentati la medic pentru controale in mod regulat.

Referinte:
(1) https://www.healthline.com/health/adrenal-glands
(2) https://www.webmd.com/a-to-z-guides/understanding-addisons-disease-basics
(3) https://www.nhs.uk/conditions/addisons-disease/
(4) https://www.healthline.com/health/addisons-disease
(5) https://rarediseases.org/rare-diseases/addisons-disease/