Ateroscleroza este o afectiune in care arterele devin ingustate si intarite in urma acumularii placilor de aterom in jurul peretilor arterelor. Mai multe despre ateroscleroza si metodele de tratare a acestei afectiuni puteti afla din materialul care urmeaza.
Ateroscleroza este, de asemenea, cunoscuta sub numele de boala vasculara arteriosclerotica. Afectiunea intrerupe circulatia sangelui in corp, prezentand riscul unor complicatii grave.
Ateroscleroza reprezinta ingustarea arterelor din cauza acumularii de placi pe peretii arterelor.
Arterele transporta sange de la inima catre restul corpului. Ele sunt captusite cu un strat subtire de celule care le mentine netede si ii permite sangelui sa curga usor. Acesta poarta denumirea de endoteliu.
Ateroscleroza incepe atunci cand endoteliul se deterioreaza, permitand formarea colesterolului daunator in peretele arterei.
Organismul trimite un tip de celule albe din sange pentru a curata acest colesterol, dar, uneori, celulele se blocheaza la locul afectat.
In timp, se poate forma o placa din colesterol, macrofage, calciu si alte substante din sange.
Uneori, placile de aterom ajung la o anumita dimensiune, oprindu-se din crestere si fara sa provoace probleme. Cu toate acestea, uneori, ateroamele infunda artera, perturband curgerea sangelui in organism. Acest lucru poate duce la formarea cheagurilor de sange, ceea ce poate duce la conditii care pun viata in pericol.
In unele cazuri, placile, in cele din urma, se pot rupe. Daca se intampla acest lucru, trombocitele se aduna in zona afectata, formand cheaguri de sange. Acestea pot bloca artera, ducand la complicatii care pun viata in pericol, cum ar fi accidentul vascular cerebral si infarctul miocardic.
Conditia poate afecta intreg arborele vascular, insa afecteaza in principal arterele mai mari, de inalta presiune.
Ateroscleroza poate fi de cateva feluri, in functie de localizare:
Anumiti factori pot deteriora zona interioara a arterei, ducand la ateroscleroza.
Printre acesti factori se numara:
Cresterea placilor de aterom si ingustarea ulterioara a arterelor limiteaza circulatia sangelui in artere, impiedicand organele si tesuturile sa fie alimentate cu sangele oxigenat de care au nevoie pentru a functiona.
Cauzele frecvente de ingustare a arterelor sunt urmatoarele:
Colesterolul este o substanta galbena cerata care se gaseste in mod natural in corpul uman si, de asemenea, in anumite alimente pe care le consumati. Daca nivelurile acestei substante din sange sunt prea mari, acesta va poate infunda arterele. Colesterolul incepe sa se depuna, formand o placa dura care restrictioneaza sau blocheaza circulatia sangelui catre inima si catre alte organe.
Este important sa urmati o dieta sanatoasa, lipsita de zahar rafinat, grasimi, alcool si sa eliminati tutunul definitiv.
In timp ce inaintati in varsta, inima si vasele de sange lucreaza mai mult pentru a pompa si pentru a primi sange. Arterele pot slabi si pot deveni mai putin elastice, facandu-le mai sensibile la acumularea de placi.
Exista multi factori de risc pentru ateroscleroza. Unele riscuri pot fi prevenite, in timp ce altele nu pot.
Daca ateroscleroza si-a facut aparitia in familia dumneavoastra, este posibil sa aveti un risc de dezvoltare a afectiunii. Aceasta boala, precum si alte probleme legate de inima pot fi mostenite.
Exercitiile fizice regulate sunt bune pentru inima. Va mentin puternic muschiul inimii si stimuleaza circulatia oxigenului si a sangelui in corp. Adoptarea unui stil de viata sedentar amplifica riscul dezvoltarii unor afectiuni medicale, printre care bolile de inima.
Tensiunea arteriala crescuta va poate deteriora vasele de sange, slabindu-le in unele zone. Colesterolul si alte substante din sange pot reduce flexibilitatea arterelor in timp.
Produsele din tutun va pot afecta vasele de sange si inima.
Persoanele care sufera de diabet zaharat au o incidenta mult mai mare de boala coronariana.
Care este diferenta intre ateroscleroza si arterioscleroza?
Diferenta dintre cei doi termeni nu este mereu foarte clara. Arterioscleroza se refera la ingrosarea anormala si intarirea peretilor arterelor. Ateroscleroza este o forma de arterioscleroza si se refera la acumularea de depozite grase (placi) la nivelul arterelor.
Riscul de arterioscleroza la nivelul gambei si al piciorului creste odata cu:
Lipsa fumatului este cea mai buna cale de a preveni si a ameliora aceste afectiuni. Exercitiile regulate pot imbunatati fluxul sangvin in vasele mici de la nivelul piciorului si pot face ca muschii membrului inferior sa necesite mai putin oxigen.
Primele semne de ateroscleroza pot incepe sa se dezvolte in timpul adolescentei, cu fasii de globule albe care apar pe peretele arterei. Cel mai adesea, nu exista simptome pana cand o placa nu se rupe sau fluxul sanguin este foarte restrictionat. Aceasta dureaza, de obicei, multi ani pana sa apara.
Simptomele depind de arterele afectate.
Artera carotida alimenteaza creierul cu sange. O aprovizionare limitata cu sange poate duce la un accident vascular cerebral, iar o persoana poate prezenta o serie de simptome ca urmare a aterosclerozei in aceasta zona, printre care:
Durerea toracica poate fi un simptom al aterosclerozei care afecteaza articolele coronariene.
Arterele coronare transporta sangele la inima. Cand aportul de sange catre inima este limitat, poate provoca angina si atac de cord.
Printre simptome se numara:
Arterele renale furnizeaza sange catre rinichi. Daca aportul de sange devine limitat, exista un risc serios de a dezvolta afectiuni renale cronice. Persoanele cu blocaj arterial renal pot prezenta:
De asemenea, este important sa cunoasteti simptomele atacului de cord si ale accidentului vascular cerebral. Ambele probleme pot fi cauzate de ateroscleroza si necesita asistenta medicala imediata.
Sunati la 911 si mergeti de urgenta la spital cat mai repede posibil, daca aveti simptome de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
Ateroscleroza apare atunci cand grasimea, colesterolul si calciul se intaresc in artere. Ateroscleroza poate aparea intr-o artera localizata oriunde in corp, inclusiv la inima, picioare si rinichi.
Ateroscleroza poate provoca urmatoarele boli:
Boala arteriala coronariana apare atunci cand arterele coronare ale inimii se ingusteaza. Arterele coronare sunt vasele de sange care alimenteaza tesutul muscular al inimii dumneavoastra cu oxigen si sange. Placa de aterom blocheaza fluxul de sange catre inima.
Arterele carotide se gasesc la nivelul gatului si alimenteaza creierul. Aceste artere pot fi compromise daca placa se acumuleaza in peretii lor. Lipsa circulatiei poate reduce cantitatea de sange si oxigen care ajung in tesutul si celulele creierului.
Picioarele, bratele si corpul inferior depind de artere pentru a furniza sange si oxigen tesuturilor lor. Ingustarea arterelor poate provoca probleme de circulatie in aceste zone ale corpului.
Arterele renale furnizeaza sange rinichilor. Rinichii filtreaza deseurile si apa suplimentara din sange. Ateroscleroza acestor artere poate duce la insuficienta renala.
Medicul poate efectua un examen fizic daca prezentati simptome de ateroscleroza, insa are la dispozitie si alte metode diagnosticare, printre care: ecocardiografia, ecografia Doppler sau coronarografie. Medicul va verifica daca exista:
Cardiologul va poate asculta la inima pentru a vedea daca prezentati sunete anormale. Medicul poate comanda mai multe teste daca banuieste ca ati putea avea ateroscleroza. Aceste teste pot fi:
Un test de sange pentru a verifica nivelul de colesterol.
Ecografia Doppler utilizeaza unde sonore prin care este creata o imagine a arterei. Acest test arata daca exista un blocaj.
Prin intermediul acestui test se cauta un blocaj in brate sau picioare prin compararea tensiunii arteriale la fiecare membru.
Angiografia cu rezonanta magnetica sau angiografia cu tomografie computerizata sunt folosite pentru a crea imagini ale arterelor mari din corpul dumneavoastra.
Angiograma cardiaca necesita injectarea unui colorant radioactiv care poate fi vazut prin intermediul razelor X pentru a crea o imagine a arterelor inimii.
Electrocardiograma masoara activitatea electrica din inima pentru a cauta zone de reducere a fluxului sanguin.
Un test de stres sau un exercitiu de toleranta la efort prin care sunt monitorizate ritmul cardiac si tensiunea arteriala in timp ce pedalati pe o bicicleta stationara
Gama de tratamente pentru ateroscleroza include:
Acest lucru presupune gestionarea greutatii, urmare a unor activitati fizice si implementarea unei diete sanatoase. Un medic poate recomanda consumul de alimente bogate in fibre solubile si limitarea aportului de grasimi saturate, sare si alcool.
Medicamentele antiagregante pot preveni acumularea placilor de aterom sau pot preveni formarea cheagurilor de sange. Alte medicamente, cum ar fi statinele, pot fi prescrise pentru scaderea colesterolului, iar inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei pot ajuta la scaderea tensiunii arteriale.
Cazurile severe de ateroscleroza pot fi tratate prin proceduri chirurgicale, cum ar fi angioplastia sau by-pass-ul coronarian.
Angioplastia implica extinderea arterei si deschiderea blocajului astfel incat sangele sa poata circula din nou in mod corespunzator. By-pass-ul este o alta forma de interventie chirurgicala care poate imbunatati fluxul sanguin catre inima prin utilizarea arterelor din alte parti ale corpului pentru a ocoli artera coronara ingustata.
Un remediu pe baza de plante despre care se spune ca stimuleaza sanatatea inimii, paducelul reduce nivelurile de grasimi din sange si ajuta la prevenirea aterosclerozei, potrivit unui studiu pe animale publicat in 2009.
Intr-un mic studiu publicat in 2009, cercetatorii au concluzionat ca administrarea a 200 mg de acid docosahexaenoic (un tip de acid gras omega-3) poate ajuta la protejarea inimii de ateroscleroza (precum si de leziunile cardiovasculare legate de imbatranire si diabetul zaharat).
Printre acestea se numara bauturile indulcite cu zahar, bomboanele si deserturile. Asociatia Americana a Inimii recomanda nu mai mult de 6 lingurite sau 100 de calorii de zahar pe zi pentru majoritatea femeilor si nu mai mult de 9 lingurite sau 150 de calorii pe zi pentru majoritatea barbatilor.
Propuneti-va sa nu mancati mai mult de 2.400 de miligrame de sare pe zi.
Inlocuiti-le cu cele mai bune grasimi, mononesaturate si polinesaturate. Daca aveti nevoie sa scadeti colesterolul din sange, reduceti continutul de grasimi saturate pana la nu mai mult de 5 – 6% din totalul caloriilor. Pentru persoanele care consuma 2.000 de calorii pe zi, asta inseamna aproximativ 13 grame de grasimi saturate.
Asociatia Americana a Inimii va recomanda sa urmati un model general de dieta sanatoasa, care contine:
Consumul de alimente bogate in grasimi poate duce, de asemenea, la acumularea de placi.
Referinte:
https://www.healthline.com/health/atherosclerosis#risk-factors
https://www.medicalnewstoday.com/articles/247837.php
https://www.webmd.com/heart-disease/what-is-atherosclerosis#1
https://www.verywellhealth.com/can-alternative-medicine-fight-atherosclerosis-88836
https://www.healthline.com/health/high-cholesterol/herbs-for-atherosclerosis