Artrita reactiva se caracterizeaza prin durere si umflaturi la nivelul articulatiilor, acestea fiind declansate de o infectie aparuta intr-o alta parte a corpului. Aflati mai multe despre aceasta afectiune din materialul urmator.
Artrita reactiva, cunoscuta si sub denumirea de sindrom Reiter, este o forma dureroasa de inflamatie care poate provoca umflarea, inrosirea si caldura la nivelul picioarelor, gleznelor, genunchilor si spatelui.
Este considerata o forma de spondiloartrita. Acesta este un termen general pentru bolile inflamatorii care ataca locurile in care ligamentele si tendoanele fac legatura intre muschi si oase si articulatii.
Una dintre cele mai notabile caracteristici ale acestei afectiuni este ca poate afecta si ochii, vezica si uretra.
Inflamatia este simptomul principal al artritei reactive si, de cele mai multe ori, isi face aparitia in tractul urogenital, in articulatii si in ochi.
Artrita reactiva nu este o boala frecventa. Pentru majoritatea oamenilor, semnele si simptomele vin si pleaca si, in cele din urma, dispar dupa 12 luni.
Artrita reactiva se dezvolta ca reactie la o infectie care apare in corp, adesea in intestine, organele genitale sau organele tractului urinar. In unele cazuri, pacientii nici nu realizeaza ca au o infectie declansatoare, daca aceasta nu produce simptome sau produce simptome usoare.
Artrita reactiva poate fi provocata de o multime de bacterii. Unele sunt transmise prin contact sexual, iar altele prin alimente. Cele mai frecvente bacterii care pot produce infectia sunt:
Artrita reactiva nu este contagioasa. Cu toate acestea, bacteriile care o provoaca pot fi transmise sexual sau prin alimentele contaminate. Cu toate acestea, doar cateva dintre persoanele care sunt expuse la aceste bacterii dezvolta artrita reactiva.
Artrita reactiva poate fi cauzata si de anumiti factori de risc, cum ar fi:
Artrita reactiva apare cel mai frecvent la adultii cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani.
Femeile si barbatii sunt la fel de predispusi la a dezvolta afectiunea ca raspuns la infectiile transmise de alimente. Cu toate acestea, barbatii au mai multe riscuri decat femeile sa dezvolte artrita reactiva ca raspuns la bacteriile cu transmitere sexuala.
Un marker genetic specific a fost legat de artrita reactiva. Insa multe persoane care au acest marker nu dezvolta niciodata afectiunea.
Semnele si simptomele artritei reactive debuteaza, de obicei, dupa 1-4 saptamani de la expunerea la o infectie declansatoare. Printre semnele si simptomele afectiunii se numara:
Durerea articulara asociata cu artrita reactiva apare cel mai frecvent la genunchi, glezne si picioare. De asemenea, ati putea acuza dureri in calcaie, in zona lombara (partea de jos a spatelui) sau la nivelul feselor.
Multe persoane care au artrita reactiva dezvolta si o inflamatie la nivelul ochilor (conjunctivita).
Pacientii se pot confrunta cu o frecventa crescuta si disconfort in timpul urinarii, dar si cu o inflamatie a prostatei sau a colului uterin.
Entezita reprezinta o inflamatie a entezelor, mai precis locul in care tendoanele (structura fibroasa prin care un muschi se prinde de os) sau ligamentele (structura fibroasa mai subtire si mai putin elastic decat tendoanele care tine oasele unite intre ele) se ataseaza de os.
In unele cazuri, degetele de la picioare sau de la maini ar putea deveni atat de umflate incat ar putea arata ca niste carnati.
Artrita reactiva poate afecta pielea in mai multe feluri, de exemplu printr-o eruptie aparuta pe talpi si palme si prin leziuni la nivelul gurii.
Durerea tinde sa fie mai puternica noaptea sau dimineata.
Luati legatura cu doctorul daca aveti dureri articulare care isi fac debutul dupa o luna de la aparitia diareei sau a unei infectii genitale.
In timpul examenului fizic, este posibil ca medicul sa va verifice articulatiile pentru a afla daca exista semne si simptome ale inflamatiei, cum ar fi umflaturi, caldura si sensibilitate. In plus, va verifica si capacitatea de miscare a coloanei vertebrale si articulatiilor afectate. De asemenea, este posibil ca doctorul sa efectueze un examen ocular pentru a afla daca exista inflamatii si va verifica si pielea pentru a descoperi eventualele eruptii cutanate.
Medicul poate recomanda recoltarea unei probe de sange si testarea ei pentru a fi descoperite eventualele:
In cadrul acestei proceduri, doctorul ar putea folosi un ac pentru a extrage o proba de lichid din interiorul unei articulatii afectate (lichid sinovial). Acest fluid va fi testat pentru a se descoperi:
Doctorul poate recomanda efectuarea unei radiografii la nivelul zonei lombare, pelvisului si articulatiilor pentru a afla daca aveti vreunul dintre semnele caracteristice ale artritei reactive. Cu ajutorul radiografiei, medicul poate exclude si alte tipuri de artrita.
Tratamentele pentru artrita reactiva vizeaza urmatoarele:
Pentru a descoperi cel mai bun tratament medical pentru artrita reactiva, pacientul poate fi nevoit sa colaboreze cu mai multi medici, printre care un reumatolog, un specialist in artrita, un medic ginecolog sau urolog, oftalmolog (ochi), dermatolog (piele) si, eventual, chirurg ortoped.
Medicii au descoperit ca, daca artrita reactiva este cauzata de clamidia, tratamentul precoce poate fi deosebit de util si poate limita evolutia bolii.
Printre medicamentele care pot fi administrate se numara:
Mentinerea unui nivel sanatos de activitate fizica este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le pot face oamenii care sufera de artrita reactiva.
E important ca persoanele cu artrita reactiva sa faca exercitii fizice mai usoare, deoarece incorporeaza o serie de activitati diferite. Multe persoane cu aceasta afectiune au descoperit ca exercitiile fizice facute in apa (gimnastica in apa sau aqua aerobic) sunt accesibile si benefice.
Prevenirea infectiilor repetate care pot declansa artrita reactiva este la fel de importanta. Pacientii trebuie sa utilizeze prezervative pentru a reduce riscul de a dobandi o infectie cu transmitere sexuala. De asemenea, depozitati si gatiti mancarea la temperaturi recomandate pentru a stopa raspandirea bacteriilor care se pot regasi in alimente.
In plus, pacientii pot folosi comprese calde si/sau pungi cu gheata, aplicate indirect si niciodata pe piele, pentru a ameliora durerile provocate de artrita reactiva.
Factorii genetici par sa joace un rol in ceea ce priveste posibilitatea de a dezvolta artrita reactiva. Din pacate, nu va puteti schimba bagajul genetic, insa puteti evita sau reduce expunerea la bacteriile care pot provoca artrita reactiva.
Asigurati-va ca mancarea este pastrata la temperaturi adecvate si in conditii optime si este gatita in mod corespunzator pentru a reusi sa evitati numeroasele bacterii transmise de alimente care pot provoca aceasta afectiune, cum ar fi salmonella, shigella, yersinia si campylobacter. Unele infectii cu transmitere sexuala pot declansa artrita reactiva. De asemenea, utilizarea prezervativelor poate scadea riscul de a dezvolta boala.
Specialistii sustin ca majoritatea oamenilor observa ca simptomele lor dispar treptat dupa 3 luni sau maximum 1 an.
Cu toate acestea, potrivit expertilor, 15-50 la suta dintre persoanele care au aceasta boala pot manifesta din nou simptome. Acestea se confrunta de obicei cu dureri la nivelul zonei lombare si cu alte simptome ale artritei. Aceste focare pot fi cauzate de o re-infectare.
Unii indivizi pot suferi pe termen lung de simptome ale artritei dupa dezvoltarea artritei reactive.
Referinte: