Amnezia – cauze, complicatii, tratament, preventie

Amnezia este definita ca fiind afectarea capacitatii de memorare sau de reamintire a anumitor informatii. Iata care sunt cauzele si ce solutii exista la aceasta problema.

Cuprins:

1. Informatii generale
2. Cauze
3. Simptome
4. Tipuri
5. Cand trebuie sa mergi la doctor?
6. Diagnostic
7. Tratament

Informatii generale

Amnezia este pierderea capacitatii de memorare a informatiilor si de reamintire a informatiilor stocate in memorie. Ceea ce numim memorie, abilitatea de a ne aminti experientele vietii noastre, este un proces foarte complex in creier. Nu toate amintirile sunt permanente, asa ca simplul fapt ca uitam anumite lucruri nu este acelasi lucru cu amnezia.

Amnezia este o pierdere pe scara larga a amintirilor care altfel ar fi putin probabil sa fie uitate, cum ar fi evenimente importante din viata si oameni apropiati. Amnezia este o pierdere totala sau partiala a capacitatii de a ne reaminti experientele sau evenimentele care au avut loc in ultimele cateva secunde, in ultimele cateva zile sau cu mai mult timp in urma. Amnezia este adesea simptom al unei boli cerebrale degenerative, cum ar fi boala Alzheimer, sau poate rezulta dintr-o leziune traumatica a creierului.

Desi vedem deseori in filme cazuri de uitare a identitatii, acest lucru nu este in general cazul amneziei din viata reala. In schimb, persoanele cu amnezie – numita si sindrom amnestic – stiu de obicei cine sunt, dar pot avea dificultati in a invata informatii noi si in a forma noi amintiri.

Amintirile si memoria

Mecanismele creierului de a stoca informatiile si de a le retine sunt localizate in primul rand in lobul temporal si lobul frontal, dar multe zone ale creierului sunt implicate in memorie. De exemplu, hipocampul, localizat adanc in creier, este implicat in formarea de amintiri noi si in recuperarea amintirilor stocate. Hipocampul face parte din sistemul limbic, care controleaza experienta si expresia emotiilor. Astfel, hipocampul ajuta la conectarea amintirilor la emotiile cu care se confrunta cand se formeaza amintirile. Emotiile provenite din sistemul limbic pot influenta stocarea amintirilor si recuperarea lor.

Sistemul limbic include o parte din cerebel si unele structuri din creier. Zonele care sunt responsabile pentru vigilenta si constientizarea creierului contribuie, de asemenea, la memorie. Deoarece memoria implica multe functii ale creierului, deteriorarea oriunde in creier poate duce la amnezie.

Cauze

Amnezia este cel mai frecvent asociata fie cu leziuni cerebrale, fie cu degenerarea celulelor cerebrale asociata cu dementa. In ambele cazuri, celulele creierului se pierd, iar din cauza retelei complexe care leaga celulele din creierul uman, ele nu pot fi inlocuite. Cele mai importante leziuni ale creierului apar atunci cand acesta este ranit, cum ar fi un accident de masina sau ca urmare a unei caderi sau lovituri. Aceste traumatisme tind sa provoace o stare de confuzie, si pot aparea pierderi de memorie.

Infectiile care afecteaza creierul, cum ar fi herpesul sau encefalita, pot provoca, de asemenea, pierderi de memorie. Consumul crescut de alcool, abuzul de droguri sau malnutritia, actioneaza prin privarea creierului de nutrienti care cauzeaza moartea celulelor creierului.

Care sunt principalele cauze?

Astfel, cand vorbim de pierderi de memorie cauze mai frecvente includ:

• leziuni cerebrale;
• convulsii;
• soc emotional;
• alcool;
• aumite medicamente, cum ar fi barbituricele sau heroina;
• anestezice generale;
• terapie electroconvulsiva;
• accident vascular cerebral;
• atac ischemic tranzitoriu;
• boala Alzheimer;
• inflamatia creierului (encefalita) ca urmare a unei infectii cu un virus, cum ar fi virusul herpes simplex, ca reactie autoimuna la cancer in alta parte a corpului sau ca reactie autoimuna in absenta cancerului;
• lipsa de oxigen in creier, de exemplu, de la un atac de cord, sau intoxicatie cu monoxid de carbon;
• abuzul de alcool pe termen lung poate duce la deficit de tiamina (vitamina B-1) (sindromul Wernicke-Korsakoff);
• tumori in zonele creierului care controleaza memoria;
• interventii chirurgicale pe creier etc.

Amnezia poate rezulta din deteriorarea structurilor creierului care formeaza sistemul limbic, ce controleaza emotiile si amintirile. Aceste structuri includ talamusul, care se afla profund in centrul creierului, si formatiunile hipocampului, care se afla in lobii temporali ai creierului. Amnezia cauzata de leziuni cerebral este cunoscuta sub denumirea de amnezie neurologica.

Amnezia psihologica poate fi cauzata de un soc emotional, cum ar fi:

• daca persoana a fost martora la un eveniment violent, inclusiv crima, razboi etc.;
• abuz sexual sau de alta natura;
• un dezastru natural;
• un act terorist etc.

Orice situatie de viata severa care provoaca stres psihologic sever si conflicte interne poate duce la un anumit grad de amnezie. Factorii de stres psihologic au mai multe riscuri de a perturba amintirile personale, istorice decat de a interfera cu stabilirea de noi amintiri.

Simptome

Simptomul principal al amneziei este pierderea memoriei sau/si incapacitatea de a forma noi amintiri. Daca o persoana are amnezie, va avea dificultati in a-si reaminti faptele, evenimentele, locurile sau detaliile specifice. Detaliile pot varia de la ceea ce a mancat in aceasta dimineata pana la numele unei persoane apropiate.

Astfel, cele doua caracteristici principale ale amneziei sunt:

1. dificultatea de a invata informatii noi in urma declansarii amneziei (amnezie anterograda);
2. dificultate de reamintire a evenimentelor trecute si a informatiilor cunoscute anterior (amnezie retrograda).

Amintirile recente sunt cel mai probabil sa fie pierdute, in timp ce amintirile mai indepartate sau adanc inradacinate adesea raman neafectate. Cineva poate sa-si aminteasca experientele din copilarie sau sa cunoasca nume ale persoanelor cunoscute in trecut, dar sa nu poata numi persoane cunoscute recent, sa nu stie in ce luna a anului suntem sau ce a mancat dimineata.

Amnezia nu este aceeasi cu dementa. Dementa adesea include pierderea memoriei, dar implica si alte probleme cognitive semnificative care duc la o scadere a functionarii zilnice. Un model de uitare este, de asemenea, un simptom comun al insuficientei cognitive usoare (MCI), insa memoria si alte probleme cognitive in MCI nu sunt la fel de severe ca cele din dementa.

Semne si simptome suplimentare

In functie de cauza amneziei, alte semne si simptome pot include amintirile false (confabulatie), fie inventate complet, fie compuse din amintiri autentice compuse gresit, stari de confuzie sau dezorientare.

Tipuri de amnezii

Exista mai multe tipuri de amnezie, inclusiv amnezie retrograda, amnezie anterograda, amnezie globala tranzitorie si altele. Exista doua tipuri principale de amnezie: amnezia anterograda (unde capacitatea de a memora lucrurile noi este afectata sau pierduta deoarece datele nu se transfera cu succes din memoria pe termen scurt constienta in memoria permanenta pe termen lung) si amnezie retrograda (in care amintirile preexistente ale unei persoane se pierd dincolo de un grad obisnuit de uitare, chiar daca ei pot sa memoreze lucruri noi care apar dupa aparitia amneziei). Amnezia anterograda este cea mai obisnuita dintre cele doua. Uneori ambele tipuri de amnezie pot sa apara impreuna, numita amnezie totala sau globala.

Amnezia retrograda

In caz de amnezie retrograda, persoana va pierde amintirile existente, formate anterior. Acest tip de amnezie tinde sa afecteze mai intai amintirile formate recent. Amintirile mai vechi, cum ar fi amintirile din copilarie, sunt de obicei afectate mai usor. Boli, cum ar fi dementa, cauzeaza amnezie retrograda graduala.

Amnezia anterograda

In caz de amnezie anterograda, persoana nu poate forma noi amintiri. Acest efect poate fi temporar. De exemplu, poate aparea in timpul unei pauze de la consumul foarte crescut de bauturi alcoolice. De asemenea, poate fi permanenta. Poate sa apara daca zona creierului cunoscuta sub numele de hipocamp este deteriorata. Hipocampul joaca un rol important in formarea amintirilor. Amnezia anterograda apare atunci cand pacientul nu poate retine amintiri noi. Acest tip de amnezie apare, de obicei, dupa o leziune cerebrala, care formeaza punctul de intrerupere al amintirilor.

Amnezia globala tranzitorie

Amnezia globala tranzitorie (TGA) se manifesta in general prin confuzie sau agitatie care vine si trece in mod repetat pe parcursul mai multor ore. Se considera ca apare ca urmare a unei convulsii sau a unor blocaje scurte ale vaselor de sange care alimenteaza creierul. Apare mai frecvent la adultii de varsta mijlocie si cei mai in varsta.

Alte tipuri de amnezii

Majoritatea oamenilor nu isi pot aminti primii 3-5 ani de viata. Acest fenomen comun se numeste amnezie infantila sau amnezie din copilarie.

Un alt tip de amnezie este amnezia post-traumatica, o stare de confuzie si pierderea de memorie care apare dupa o leziune cerebrala traumatica. Amnezia care apare din cauza factorilor psihologici este de obicei mentionata ca amnezie psihogenica.

Cand trebuie sa mergi la doctor?

Unele probleme de memorie, precum si reducerea usoara a altor abilitati de gandire, reprezinta o parte destul de comuna a imbatranirii. Exista insa o diferenta intre modificarile normale ale memoriei si pierderea memoriei asociate bolii Alzheimer si tulburarilor asociate. Daca aveti probleme de memorie, discutati cu medicul pentru a obtine un diagnostic si o ingrijire corespunzatoare.

Se recomanda un control medical la primele semne de afectare a memoriei. Unii oameni incearca sa ascunda problemele de memorie si unii membri ai familiei sau prietenii compenseaza pierderea de memorie a unei persoane, fara a intelege exact gravitatea. Identificarea unei cauze reversibile a afectarii memoriei va permite sa obtineti un tratament adecvat. De asemenea, un diagnostic precoce al insuficientei cognitive usoare, a bolii Alzheimer sau a unei afectiuni asociate este benefica.

Se recomanda de asemenea un control medical in caz de:

• pierderi de memorie care apar brusc sau interfera cu activitatea zilnica;
• stari de delir;
• scaderea vigilentei etc.

Diagnostic

Amnezia poate fi diagnosticata in general de un neurolog. Consultatia va incepe prin adresarea unor intrebari despre pierderea memoriei, precum si despre alte simptome pe care le poate avea pacientul. Medicul poate utiliza, de asemenea, teste cognitive pentru a examina si verifica memoria. Se pot recomanda si alte teste diagnostice. De exemplu, se poate recomanda o scanare RMN sau CT pentru a verifica semnele de leziuni ale creierului. Se pot utiliza teste de sange pentru a verifica deficiente nutritionale, infectii sau alte probleme.

Un examen fizic ar putea include verificarea unor aspecte ale creierului si sistemului nervos, cum ar fi:

• reflexe
• functia senzoriala
• echilibrul

De asemenea, medicul poate testa capacitatea de luare a deciziilor, memorie de scurta durata si memorie pe termen lung.

Tratament

Odata ce celulele creierului mor, ele nu pot fi inlocuite. In functie de cauza amneziei, creierul poate sa isi recupereze multe dintre functiile anterioare sau se poate pur si simplu sa se inrautateasca starea. Cei care au suferit pierderi cerebrale ca urmare a unei vatamari pot vedea o anumita imbunatatire in timp, pe masura ce creierul incearca sa se vindece. Cu toate acestea, cei ai caror amnezie este un simptom al unei boli degenerative, cum ar fi boala Alzheimer, este putin probabil sa se vada o imbunatatire.

Tratamentul depinde de cauza. De exemplu, o persoana care a suferit un eveniment traumatic poate beneficia de sedare, terapie, atentie si tratament psihiatric sau psihologic. Daca alcoolismul este cauza, atunci se recomanda abstinenta, sprijinul emotional si abordarea deficientelor alimentare. In cazul bolii Alzheimer, sunt acum disponibile o serie de medicamente noi care sporesc functia colinergica a creierului.

Terapii si tehnici folosite

Terapiile cognitive, in special, pot ajuta oamenii sa-si recastige abilitatile pe care le-au pierdut prin amnezie. Printre tehnicile si terapiile folosite se numara:

• desensibilizare si reprocesare prin miscarea ochilor (EMDR) – poate ajuta la integrarea celor doua emisfere ale creierului pentru a va ajuta sa va amintiti evenimentele;
• hipnoza;
• psihologie energetica – utilizeaza punctele de acupunctura si Qi;
• neurofeedback – ajuta la reglarea functiei creierului si la restabilirea sau crearea de noi conexiuni neuronale;
• terapia cognitiva – utila pentru a imbunatati gandirea, gestionarea timpului si luarea deciziilor (prin aceasta metoda, creierul poate accesa adesea amintirile pierdute);
• terapia ocupationala – terapia ocupationala este conceputa pentru a evalua functia si posibilele complicatii legate de miscarea extremitatilor, deprinderile zilnice, cunoasterea, viziunea si perceptia.

Medicamente sau suplimente

In prezent nu sunt disponibile medicamente pentru tratarea majoritatii tipurilor de amnezie. Amnezia cauzata de sindromul Wernicke-Korsakoff implica o lipsa de tiamina. Tratamentul include inlocuirea acestei vitamine si furnizarea unei alimentatii adecvate.

Remedii naturiste

Alimentatia influenteaza recuperarea memoriei. Trebuie redus complet consumul de alcool si trebuie adoptata o alimentatie sanatoasa si echilibrata. Se recomanda cat mai multe proteine, alimente bogate in acizi grasi Omega 3, cum ar fi tonul si somonul. Nucile sunt benefice in timpul pierderilor de memorie. Alte remedii indicate pot fi salvia (reduce epuizarea mentala si creste puterea de concentrare), migdalele care sustin activitatea creierului, si busuiocul care ajuta la imbunatatirea memoriei si la mentinerea sanatatii mentale.

Plante precum Ashwagandha, Mandookparni, Brahmi si Shankhpushpi sunt ierburi benefice in tratamentul amneziei. Acestea sunt, de asemenea, utilizate intr-un tratament ayurvedic, numit Panchakarma.

Asistenta tehnologica

Multi pacienti care au amnezie considera ca este util sa utilizeze tehnologia inteligenta, cum ar fi un telefon inteligent sau un dispozitiv de tip tableta. Cu o anumita pregatire si practica, chiar si persoanele cu amnezie severa pot folosi aceste sisteme electronice pentru imbunatatirea sarcinilor zilnice folosind functiile de organizare sau reminder.

Prevenirea amneziei

Anumite obiceiuri sanatoase pot reduce riscul de intreruperi de memorie, leziuni craniene, dementa, accident vascular cerebral si alte cauze potentiale de pierdere a memoriei:

• Evitati consumul sever de alcool si consumul de droguri.
• Purtati casca de protectie pentru a va proteja capul in timpul anumitor activitati sau sporturi periculoase, cu risc crescut de comotie.
• Fiti cat mai activ zilnic si evitati sedentarismul.
• Antrenati-va creierul si memoria pe tot parcursul vietii.
• Adoptati o dieta sanatoasa si variata si aveti grija sa beti suficienta apa.

Referinte:
(1) Amnesia, link: https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/amnesia
(2) Amnesia, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/amnesia/diagnosis-treatment/drc-20353366
(3) What is amnesia and how is it treated?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/9673.php
(4) Amnesia, link: http://www.irishhealth.com/article.html?con=308
(5) Amnesia, link: https://www.healthline.com/health/amnesia#prevention