Achalazia – cauze, simptome, tratament

Achalazia este o tulburare a esofagului ce duce in general la dificultati in trecerea alimentelor din esofag in stomac. Iata care sunt cauzele, simptomele generale, cum se pune diagnosticul si ce metode de tratament exista.

Cuprins:

1. Ce este acalazia?
2. Cauzele achalaziei
3. Simptome
4. Cum este diagnosticata achalazia?
5. Tratament
6. Complicatiile si riscurile achalaziei

Ce este acalazia?

Achalazia este o tulburare rara a esofagului, tubul care transporta alimente de la gat la stomac. Tulburarea face dificila trecerea alimentelor din esofag in stomac. Esofagul este un tub muscular ce transporta alimente de la gura la stomac. In mod normal, contractiile coordonate ale muschilor netezi au loc in esofag. Aceste contractii se numesc valuri peristaltice.

Intre esofag si stomac se afla un muschi numit sfincter esofagian ce mentine esofagul inchis. Acest lucru impiedica alimentele si acidul sa se reintoarca din nou in esofag din stomac. Cand inghitim, acest sfincter se relaxeaza. Se deschide pentru a permite ca alimentele sa treaca in stomac. In acelasi timp, nervii coordoneaza contractiile esofagului. In achalazie, celulele nervoase din cele doua treimi inferioare ale esofagului si sfincterului sunt anormale. Acest lucru cauzeaza valuri peristaltice necoordonate sau slabe ce pot duce la inchiderea sfincterului.

Cauzele achalaziei

Cauza de la baza a achalaziei nu este cunoscuta – poate fi de ordin genetic, autoimun, de afectarea unor nervi sau, in rare cazuri, boala poate fi cauzata de infectii specifice.

Sfincterul esofagian inferior este o banda de muschi intre esofag si stomac, care actioneaza ca o supapa care impiedica alimentele si lichidele sa se intoarca inapoi in esofag. Achalasia apare atunci cand nervii si muschii din partea inferioara a esofagului se indeparteaza, provocand o incapacitate a sfincterului esofagian inferior de a se relaxa. Astfel, alimentele si lichidele nu mai pot ajunge in stomac. Muschii esofagului nu se mai contracta coordonat, si in timp esofagul se poate mari (dilata).

Cercetarile recente indica faptul ca afectarea anumitor celule din sistemul nervos involuntar determina aparitia achalaziei. Cand aceste celule nervoase sunt deteriorate, are loc un raspuns autoimun. Celulele corpului ataca straturile musculare din esofag, ducand la deteriorarea tesutului si pierderea functiei.

Achalazia nu apare peste noapte. Se poate dezvolta in decursul mai multor ani.

Simptome

Cel mai mare simptom al achalasiei este dificultatea de a inghiti lichide si alimente solide – disfagie. Oamenii cu aceasta afectiune pot, de asemenea, sa experimenteze:

• dureri toracice, mai ales dupa masa;
• regurgitarea alimentelor;
• senzatie de arsura in gat;
• pierdere graduala in greutate;
• repetate infectii toracice;

Consumul alimentar cu 4 ore inainte de culcare poate agrava simptomele. De asemenea, alimente precum painea sau carnea pot agrava simptomele.

Uneori achalazia este asimptomatica – persoanele cu achalazie nu au deseori simptome.

Cum este diagnosticata achalazia?

De obicei medicul poate suspecta achalazia pe baza simptomelor, ca dificultati de inghitire, mai ales daca se agraveaza in timp. Medicul poate utiliza anumite teste de diagnostic, precum:

• Esofagografie (explorare radiologica a esofagului cu bariu) – Testul poate indica daca esofagul este marit sau dilatat. De asemenea, va arata daca bariul este capabil sa circule corect pana in stomac.
• Endoscopie – Endoscopia ii permite medicului sa vada daca o alta problema ar putea fi cauza esofagului ingustat. Medicul va introduce un tub flexibil in esofag. Va examina mucoasa esofagului si a stomacului. O proba de tesut (biopsie) poate fi luata pentru a fi examinata sub microscop.
• Manometrie – Manometria esofagiana este un test cheie in diagnosticarea achalaziei. Un tub subtire se va introduce prin nas in stomac. Presiunea din esofag si din sfincter va fi inregistrata in timp ce beti apa. Tubul va fi retras incet. Modelul masuratorilor de presiune poate indica daca o persoana are achalazie.

Tulburari asociate

Simptomele anumitor tulburari pot fi similare cu cele ale achalaziei. Comparatiile pot fi utile pentru un diagnostic diferential:

Cancerul esofagian

Simptomele cancerului esofagian se aseamana cu cele asociate cu achalasia. Cancerul esofagian poate incepe in aproape orice punct al esofagului. Anumite tipuri de astfel de cancer pot fi asimptomatice sau pot fi prezente fara simptome. Pe masura ce tumora creste, primul semn poate fi dificultatea de a inghiti si dureri la inghitire sau sentiment ca si cum alimentele ar fi blocate in zona pieptului. Dificultatile in caz de inghitire pot fi insotite de indigestie, arsuri la stomac si de senzatie de sufocare.

Tulburari de inghitire

Tulburarile de inghitire apar intr-o varietate de forme. Unele sunt rezultatul tulburarilor cerebrale, cum ar fi boala Parkinson, scleroza multipla sau scleroza laterala amiotrofica (boala ALS sau Lou Gehrig). Altele sunt rezultatul functionarii defectuoase a unor regiuni ale gatului implicate in inghitire.

Tratament

Nicio terapie nu restabileste peristaltismul; tratamentul achalaziei vizeaza reducerea presiunii. Nu exista niciun remediu pentru achalazie, dar tratamentul poate ajuta la ameliorarea simptomelor si la usurarea inghitirii. Tratamentul se concentreaza pe relaxarea sau fortarea deschiderii sfincterului esofagian inferior, astfel incat alimentele si lichidul sa circule mai usor prin tractul digestiv. Tratamentul specific depinde de varsta si de severitatea afectiunii. Tratamentul pentru achalazie poate include:

Dilatarea cu balon

Sub un anestezic local sau general, un balon este introdus in esofag cu ajutorul unui tub flexibil (endoscop) lung si subtire. Balonul este apoi umflat pentru a ajuta la intinderea inelului musculare care permite trecerea alimentelor in stomac. Acest lucru imbunatateste inghitirea, dar este posibil sa fie nevoie de tratament de mai multe ori inainte ca simptomele sa se imbunatateasca.

Interventie chirurgicala

Sub anestezie generala, sunt taiate fibrele musculare din inelul muscular care permite trecerea alimentelor in stomac. Acest lucru se poate face folosind chirurgia laparoscopica si se numeste miotomia Heller. Poate imbunatati permanent procesul de inghitire. Adesea, o a doua procedura se va face in acelasi timp pentru a reduce refluxul de acid si arsurile la stomac, ceea ce poate fi un efect secundar al operatiei.

Optiunile chirurgicale includ:

• Miotomia Heller – Chirurgul taie muschiul la capatul inferior al sfincterului esofagian pentru a permite ca alimentele sa treaca mai usor in stomac. Procedura se poate face neinvaziv (miotomie laparoscopica Heller). Persoanele care beneficiaza de o miotomie Heller pot dezvolta mai tarziu boala de reflux gastroesofagian (GERD).
• Miotomia endoscopica perorala (POEM) –  Chirurgul utilizeaza un endoscop introdus prin gura si mai jos in gat pentru a face o incizie in mucoasa interioara a esofagului. Apoi, ca in miotomia Heller, chirurgul taie muschiul la capatul inferior al sfincterului esofagian. Nu include o procedura anti-reflux.

Injectii botox

Folosind un endoscop, botoxul este injectat in inelul musculare care permite trecerea alimentelor in stomac, inducand relaxarea. Eficacitatea este de obicei de cateva luni si, ocazional, de cativa ani, dar trebuie repetata. Aceasta este, de obicei, nedureroasa si poate fi utilizata pentru ajutor temporar la persoanele care nu sunt capabile sa beneficieze de alte tratamente. Acest relaxant muscular poate fi injectat direct in sfincterul esofagian cu un endoscop. Este posibil ca injectiile sa fie repetate si repetarea injectiilor poate face mai dificila efectuarea unei interventii chirurgicale mai tarziu, daca este necesar.

Medicamente

Se pot incerca medicamente precum nitratii (de exemplu, dinitrat de izosorbid 5 – 10 mg sublingual inainte de mese) sau blocante ale canalelor de calciu (de exemplu, nifedipina 10-30 mg cu 30 -45 de minute inainte de masa). Aceste medicamente au o eficacitate limitata, dar pot reduce presiunea pentru a prelungi timpul dintre dilatari.

Medicamente, cum ar fi nitratii sau nifedipina, va poate ajuta sa va relaxati muschii din esofag. Acest lucru face ca inghitirea sa fie mai usoara si mai putin dureroasa pentru unii oameni, desi nu functioneaza pentru toata lumea. Efectul dureaza doar pentru o perioada scurta de timp, astfel incat medicamentul poate fi utilizat pentru a reduce simptomele. Pot provoca dureri de cap, dar de obicei acestea se reduc in timp.

Medicamentele sunt in general luate in considerare numai daca nu sunteti un candidat pentru dilatarea pneumatica sau pentru o interventie chirurgicala, iar tratamentul cu botox nu a dat rezultate.

Complicatiile si riscurile achalaziei

Daca aveti simptome de achalazie, este important sa solicitati asistenta medicala si tratament, deoarece medicii considera ca aceasta afectiune poate creste usor riscul de aparitie a cancerului esofagian.

Alte complicatii ale achalasiei pot aparea din cauza faptului ca alimentele nedigerate sunt regurgitate in timpul somnului. Daca mancarea este inhalata accidental in plamani, aceasta poate duce la pneumonie, un abces al plamanului sau la deteriorarea tuburilor bronhice. Achalazia poate duce, de asemenea, la inflamarea esofagului (esofagita).

Nu exista niciun remediu cunoscut pentru achalazie. Cand tratamentul trebuie repetat, poate fi la fel de eficient ca tratamentul initial. Achalazia, in general, se agraveaza daca nu este tratata. Chiar si dupa un tratament de succes, simptomele pot sa revina dupa 5-10 ani. Poate necesita tratamente repetate.

Referinte:
(1) Achalasia, link: https://www.nhs.uk/conditions/achalasia/
(2) Achalasia, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/achalasia/diagnosis-treatment/drc-20352851
(3) Achalasia, link: https://www.healthline.com/health/achalasia#outlook
(4) Achalasia, link: https://www.medicinenet.com/achalasia/article.htm
(5) Achalasia: what you should know, link: https://www.webmd.com/digestive-disorders/achalasia-what-to-know#2