Tahicardia se manifesta printr-o frecventa cardiaca de peste 100 batai pe minut. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul pentru tahicardie.
Tahicardia ventriculara reprezinta o crestere rapida a ritmului cardiac, avand originea in camerele inferioare ale inimii (ventricule). Daca sunt lasate netratate, unele forme de tahicardie se pot agrava si pot duce la fibrilatie ventriculara, care pun viata in pericol.
Se instituie tratament medicamentos dupa indicatiile medicului de specialitate. Se recomanda evitarea stresului, a efortului fizic exagerat, precum si a consumului de cofeina.
Tahicardia produce un ritm cardiac rapid, de cel putin 100 batai pe minut (bpm), dar regulat. Totusi, ea poate duce la fibrilatie ventriculara, stare in care bataile inimii sunt atat de rapide si neregulate incat inima se opreste sa mai pompeze sange. Fibrilatia ventriculara este cauza principala de moarte subita.
Tahicardiile ventriculare pot fi impartite, depinzand de durata lor de manifestare, in tahicardii sustinute si nesustinute, sau in functie de cauza, daca sunt cauzate de o alta afectiune cardiaca, cum ar fi o boala coronariana sau nu.
In cazul tahicardiei ventriculare nesustinute, cu episoade relative scurte, aceasta fiind asimptomatica nu va necesita tratament. In schimb, tahicardia cu timp mai mare de manifestare, la pacientii care prezinta si alte afectiuni cardiace subiacente, constituie o urgenta medicala ce trebuie tratata la camerele de urgenta.
Medicii sustin ca cea mai buna frecventa a inimii este in jurul valorii de 55-65 batai pe minut (bpm).
De asemenea, specialistii declara ca, in cazul adultilor sanatosi, pulsul normal in stare de repaus, trebuie sa fie cuprins in intervalul 60 si 100 bpm.
Aceasta apare atunci cand semnalele electrice din camerele superioare ale cordului determina accelerarea ritmului cardiac. Inima bate atat de repede incat nu se poate umple cu sange inainte de a se contracta. Acest lucru reduce fluxul de sange catre restul corpului.
Aceasta este caracterizata de o frecventa cardiaca rapida care incepe in camerele inferioare ale inimii. Conditia apare atunci cand semnalele electrice din aceste camere sunt declansate gresit. De asemenea, inima bate atat de repede incat nu poate sa se umple cu sange sau sa il pompeze prin restul corpului.
Acest lucru are loc atunci cand pacemaker-ul natural al inimii trimite semnale electrice mai rapide decat in mod obisnuit. Inima bate repede, insa bate asa cum ar trebui.
O tahicardie atriala se manifesta printr-un ritm cardiac anormal de rapid, in care impulsul electric este produs de tesutul atrial diferit de cel al nodulului sinoatrial. Activarea electrica atriala in timpul tahicardiilor atriale este caracterizata de o viteza mai mare de 100 bpm, desi, ocazional, rata poate oscila si poate fi mai lenta.
Tahicardia supraventriculara paroxistica (TPSV) este un alt tip de aritmie care actioneaza ca un „scurtcircuit”. TPSV poate sa apara la orice varsta si se dezvolta frecvent la pacientii care nu prezinta alte tipuri de boli cardiace. Pacientii cu TPSV resimt batai cardiace rapide (intre 130 si 230 de batai pe minut) care incep si se opresc brusc. Este de obicei diagnosticata gresit drept atac de panica. Cu exceptia catorva pacienti cu sindromul Wolff-Parkinson-White, TPSV, in general, nu este o aritmie periculoasa. Cu toate acestea, poate provoca simptome debilitante. Pacientii au la dispozitie o varietate de medicamente sau ablatia prin cateterului, o procedura prin care problema se remediaza la majoritatea pacientilor.
Principalele cauze ale tahicardiei sunt:
Uneori, nu se stie ce anume cauzeaza tahicardia, mai ales atunci cand apare la tineri. Dar, in cele mai multe cazuri, tahicardia ventriculara este cauzata de boli cardiace, cum ar fi un atac de cord anterior, un defect congenital de inima, cardiomiopatia hipertrofica sau dilatativa sau miocardita. Tahicardia ventriculara poate aparea si dupa o interventie chirurgicala cardiaca. Anumite tulburari de ritm cardiac mostenite, cum ar fi sindromul Q-T lung sau sindromul Brugada, sunt cauze rare de tahicardie ventriculara.
Unele medicamente, inclusiv medicamentele antiaritmice, care sunt utilizate pentru a trata alte tipuri de ritmuri anormale ale inimii, pot provoca tahicardie ventriculara. Cauzele mai putin frecvente includ dezechilibre de sange, cum ar fi un nivel scazut de potasiu si alte dezechilibre electrolitice.
Medicamentele decongestionante care necesita prescriptie medicala, unele remedii pe baza de plante contin de multe ori stimulente care pot declansa episoade de tahicardie ventriculara. Drogurile ilegale precum cocaina, pot provoca de asemenea tahicardie ventriculara. Este important ca pacientii sa fie constienti de efectul pe care-l au asupra lor diverse substante si cum pot sa le evite.
Tahicardie emotiva. Acest tip de tahicardie apare in timpul unei emotii puternice, al stresului etc.
Tahicardia poate pune viata in pericol, in unele cazuri, deoarece inima bate prea rapid si ventriculele nu pot pompa suficient sange oxigenat catre restul corpului.
Principalele simptome sunt:
Acest ritm cardiac este periculos pentru cei mai multi oameni. In cazul in care dureaza mai mult de cateva secunde, poate declansa fibrilatie ventriculara. Aceasta conditie provoaca moarte subita.
Totusi, tahicardia poate fi asimptomatica initial, fiind descoperita cu ocazia unui consult medical sau efectuarea unei electrocardiograme de rutina.
O frecventa cardiaca de peste 100 batai pe minut (BPM) in timpul sarcinii este denumita tahicardie. Deoarece inima unei femei gravide functioneaza mai mult decat in mod normal, ritmul cardiac creste cu 10-20 batai pe minut, provocand astfel palpitatii la multe gravide. Insa, o crestere a ritmului cardiac este, de fapt, perfect naturala in timpul termenului. Simptomele tahicardiei in timpul sarcinii includ durere toracica, dificultati de respiratie, ameteli si oboseala. In situatii grave, viitoarea mamica poate sa lesine sau sa se simta amortita.
In cele 40 de saptamani de sarcina, miscarile hormonale, modificarile corporale, aparitia unor celule noi, cresterea uterului si a copilului pot pune un stres mare pe inima femeii. Cu toate acestea, femeile nu trebuie sa se ingrijoreze peste masura daca resimt aceste simptome
Dupa cum s-a mentionat mai sus, crizele de palpitatii se rezolva de multe ori de la sine. Cu toate acestea, este recomandat sa nu ezitati sa contactati medicul oricand doriti.
In cazul in care se poate efectua o electrocardiograma (EKG), in timpul crizei de tahicardie ventriculara, se pot colecta o serie de informatii utile. Electrocardiograma reprezinta o procedura de urmarire a activitatii electrice a inimii. Aceasta se face, de obicei, impreuna cu istoricul bolii, un examen fizic, analize de laborator si o radiografie toracica.
Deoarece crizele de tahicardie pot aparea intermitent si nu intotdeauna pot fi prinse de un EKG la cabinetul medicului, se poate utiliza un EKG portabil, pentru a inregistra ritmul cardiac pe o perioada mai lunga de pana la 24 de ore. Acest procedeu este cunoscut sub mai multe denumiri cum ar fi electrocardiografie ambulatorie, EKG ambulatoriu, monitorizare Holter sau monitorizare eveniment cardiac.
Medicul poate recomanda teste suplimentare, inclusiv o ecocardiografie, pentru a evalua functia inimii, un test de stres sau angiografie coronariana pentru a determina daca o parte a inimii nu primeste suficient sange, si / sau un studiu electrofiziologic cardiac. Un astfel de studiu poate localiza zonele specifice de tesut cardiac care dau nastere la impulsuri electrice anormale, care pot cauza tahicardie ventriculara. Aceasta informatie este utilizata pentru a determina cel mai bun tratament.
Tratamentul tahicardiei ventriculare depinde de gravitatea simptomelor si de prezenta altor tulburari cardiace. Unii pacienti nu au nevoie de tratament. Dar daca tahicardia ventriculara devine o situatie de urgenta, in care se ajunge la fibrilatie ventriculara, care poate declansa moartea subita, se aplica de urgenta urmatoarele proceduri sau tratamente:
Tratamentul tahicardiei ventriculare pe termen lung poate necesita utilizarea de pastile pentru tahicardie, orale (cum ar fi procainamida, amiodarona sau sotalol). Cu toate acestea, majoritatea medicamentelor antiaritmice pot avea efecte secundare grave. Utilizarea lor este in scadere, in favoarea altor tratamente.
Unele tahicardii ventriculare pot fi tratate printr-o procedura numita ablatie prin cateter. Ablatia prin cateter reprezinta eliminarea (distrugerea) unei zone de tesut cardiac, cu ajutorul undelor de radiofrecventa. Se realizeaza cu ajutorul unor sonde care emit unde de radiofrecventa, ce distrug zona de tesut cardiac responsabila de transmiterea unui semnal electric necorespunzator. In urma distrugerii de tesut cardiac, apar cicatrici care blocheaza undele electrice ale inimii cauzatoare de aritmii, restabilindu-se astfel un ritm cardiac normal.
Un tratament preferat pe termen lung pentru tahicardiile ventriculare, il reprezinta implantarea unui dispozitiv numit defibrilator cardioverter implantabil (ICD). Dispozitivul ICD este de obicei implantat in piept, cum ar fi un stimulator cardiac. Acesta este conectat la inima cu jutorul unor electrozi, monitorizand in permanenta frecventa cardiaca a pacientului. El este programat de catre medic sa depisteze momentul cand criza de tahicardie ventriculara are loc, administrand un soc electric pentru a corecta ritmul cardiac. ICD poate fi, de asemenea, programat sa trimita o explozie rapida de batai, in ritmul inimii, pentru a intrerupe tahicardia ventriculara.
Fitoterapie: paducel, talpa gastii, unguras, valeriana, lavanda, roinita, catina. Dintre acestea, primele trei sunt importante si detaliem efectele lor mai jos:
Gemoterapie: extract mladite de paducel (Crataegus monogyna), mladite de maslin (Olea europea), muguri de salcie (Salix alba), radicele de porumb (Zea mays), muguri de vita de vie (Vitis vinifera)
Cel mai indicat mod de a preveni tahicardia ventriculara este in primul rand reducerea riscului de a dezvolta afectiuni cardiace. In cazul in care ele deja s-au instalat, sunt obligatorii respectarea cu strictete a tratamentului si monitorizarea in permanenta. In plus, medicul poate sugera, ca in afara de tratamentele medicamentoase, modificarile stilului de viata, vor tine inima in stare cat mai buna.
Referinte: