Bronsiolita acuta este o infectie virala respiratorie care apare frecvent la sugar si la copilul mic. Afla cum se manifesta bronsiolita la bebelusi si cum se trateaza corect.
Bronsiolita este una dintre cele mai frecvente infectii ale cailor respiratorii care ii ameninta pe copii mai ales in perioadele cu schimbari bruste de temperatura. Boala afecteaza doar copiii cu varsta sub 2 ani. Peste 30% din populatia pediatrica sufera cel putin un episod de bronsiolita in primii 2 ani de viata, cu cea mai mare incidenta intre 2 si 8 luni. Apare mai frecvent la baieti decat la fete.
Infectia este virala in majoritatea cazurilor si se localizeaza la nivelul bronhiilor mici, numite bronsiole, de aici provenind denumirea bolii. Bronsiolele sunt cele mai mici cai de transmitere a aerului in plamani. Atunci cand sunt inflamate, aceste mici tubulete se umplu cu mucus, ceea ce ingreuneaza foarte mult respiratia. Asa se explica detresa respiratorie, cianoza si lipsa acuta de oxigen a bebelusilor cu bronsiolita.
De obicei este o boala usoara, care se vindeca fara urmari, insa uneori apar si forme mai grave care necesita spitalizare. Bebelusii predispusi la bronsiolita medie/severa sunt cei nascuti prematur, cei cu sistem imunitar slabit din cauza unor boli (cardiace sau pulmonare) sau ca urmare a tratamentelor dure cu medicamente. De asemenea, copiii care nu au fost alaptati si cei care sunt expusi unor medii aglomerate (familii numeroase, cresa) au mai multe riscuri de a face bronsiolita acuta.
Bronsiolita acuta. Forma autolimitata, evolutie benigna, cu vindecare in 7-8 zile, fara interventii medicamentoase puternice.
Bronsiolita acuta emfizematoasa. Caracterizata prin anorexie, febra, insuficienta respiratorie progresiva, evolutie cu potential sever, necesita consult medical si tratament adecvat.
Bronsiolita edematoasa. Este mai rara, debuteaza cu prodrom rinofaringian, caracterizat prin asocierea unui sindrom respirator (detresa respiratorie) cu sindrom cardiovascular si neurologic. Necesita spitalizare si monitorizarea functiilor vitale.
Bronsiolita alergica. Este o forma neinfectioasa, in care factorul declansator este un alergen. Terapia consta in medicatie antialergica si sustinerea sistemului imunitar.
Bronsiolita nu trebuie confundata cu bronsita. Sunt afectiuni total diferite. Bronsiolita afecteaza bebelusii si copiii de varsta mica, deoarece caile lor respiratorii se pot bloca mai usor comparativ cu cele ale copiilor mai mari sau adultilor. Bronsiolita reprezinta inflamatia bronsiolelor, cele mai mici canale care asigura transportul aerului in alveolele pulmonare.
Bronsita afecteaza copii si adulti indiferent de varsta. In cazul bronsitei, inflamatia este localizata la nivelul tuburilor bronhice (bronhii) si a cailor respiratorii din nas, gura, plamani.
Bronsiolita si astmul. Copiii care au avut bronsiolita prezinta riscul de a face astm bronsic sau bronsita cronica ulterior in viata. Sunt in curs de desfasurare cercetari pentru a clarifica relatia dintre bronsiolita si astm. Inca nu se stie daca bronsiolita este un factor de risc pentru astm sau copiii care fac astm sunt pur si simplu mai predispusi la bronsiolita in primii 2 ani de viata. Insa potrivit unor ghiduri terapeutice, existenta a trei episoade de bronsiolite succesive ar trebui sa impuna instituirea unui tratament preventiv al astmului la copil.
Principala cauza a bronsiolitei o reprezinta infectia cu virus – virusul sincitial respirator (VSR). Acest agent infectios provoaca 60-90% dintre cazurile de bronsiolita. In restul cazurilor poate fi vorba despre virusuri paragripale, adenovirusuri sau rinovirusuri. Si unele bacterii (Mycoplasma pneumoniae) pot cauza bronsiolita.
Bronsiolita se ia foarte usor de la un copil la altul, fiind o boala foarte contagioasa. Daca in cazul unui copil de varsta mare, virusurile amintite anterior pot provoca simple raceli, pentru bebelusi acestea se pot transforma in bronsiolite. Boala poate provoca adevarate epidemii in perioadele de tranzitie de la un anotimp la altul si iarna.
Bronsiolita se transmite prin picaturile de saliva si secretii respiratorii transmise prin stranut, tuse sau vorbit.
Perioada de incubatie (intervalul de la momentul infectarii pana la aparitia simptomelor) variaza de la cateva zile la o saptamana, in functie de agentul infectios care cauzeaza bronsiolita.
Boala debuteaza cu secretii nazale, uneori seromucoase, scaderea poftei de mancare, stare generala apatica, tuse seaca si, uneori, febra usoara. Aceste simptome, care dureaza o zi-doua, sunt similare unei raceli obisnuite la copil. Insa in caz de bronsiolita sunt urmate de agravarea tusei si aparitia respiratiei suieratoare (wheezing), cu sunete fluieratoare in timpul expirului.
Gradual apar dificultati respiratorii severe si fenomene bronho-obstructive:
Un episod de bronsiolita poate dura pana la 10-14 zile. Varful maxim al bolii este de 48-72 de ore de la debutul sau, dupa care boala evolueaza spre vindecare in 7-10 zile. Tusea poate persista inca 2-4 saptamani. Valorile mari de febra la copil, care se repeta, insotita de modificari ale analizelor de sange (sugestive pentru o eventuala infectie bacteriana) sau modificari pe radiografia pulmonara pot sugera un diagnostic de suprainfectie bacteriana pulmonara.
In formele de bronsiolita acuta medie/severa (bronsiolita acuta emfizematoasa) pot aparea:
In aceasta situatie se impune prezentarea de urgenta la medic, fiind foarte posibila internarea in spital pentru diagnostic si tratament.
Potrivit ghidurilor de pediatrie actuale, tratamentele medicamentoase in caz de bronsiolita trebuie sa fie cat mai putin agresive. Asta deoarece bronsiolita este considerata o boala virala autolimitata. In cazul copiilor fara alte probleme de sanatate, organismul reuseste sa faca fata infectiei fara antibiotice sau alte medicamente puternice. Evident, boala nu trebuie ignorata, ci observata cu atentie pentru a surprinde o eventuala evolutie spre suprainfectie bacteriana.
In ceea ce priveste bronsiolita si iesitul afara, intrebati medicul si respectati sfaturile acestuia. In general, copilul nu trebuie scos afara daca are febra, tuse accentuata, stare generala alterata, dificultati respiratorii. Perioada critica a bolii este de 2-3 zile, timp in care copilul ar fi mai bine sa ramana in casa atat pentru propria protectie, cat si pentru a nu transmite boala celor din jur.
Frecvent, in urma consultului medical, se pot prescrie:
Ca tratament naturist pentru bronsiolita se pot folosi anumite remedii homeopatice, conform recomandarilor unui medic homeopat.
Corticosteroizii sunt de evitat in terapia de prima intentie, conform ghidurilor terapeutice actuale. Mare atentie la automedicatia cu dexametazona aerosoli sau prednison (bronsiolita prednison)!
Antitusivele – siropuri de tuse sau alte preparate fluidifiante precum fluimucil aerosoli (fluimucil bronsiolita) sau aerosoli cu acc – se vor utiliza doar la indicatia medicului.
In caz de agravare a bolii in ciuda tratamentului sau daca este vorba despre un bebelus sensibil, cu imunitate compromisa, este necesara internarea in spital. Aici se vor efectua investigatii suplimentare (analize de laborator, radiografie pulmonara, pulsoximetrie – masurarea oxigenului din sange) si tratamente specializate, inclusiv terapie cu oxigen, rehidratare parenterala. Monitorizarea functiilor vitale este necesara in perioada critica a bolii. Pentru un procent mic de cazuri se impune ventilatia mecanica.
Aceasta afectiune trebuie tratata cu seriozitate, intrucat complicatiile sunt redutabile, iar mortalitatea este de 5%. Riscurile pot aparea mai ales la copiii prematuri, cu malformatii sau boli cardiace si pulmonare cronice preexistente. In oricare dintre aceste situatii, este necesara tratarea episodului de bronsiolita in spital.
Printre complicatii se numara: suprainfectii bacteriene care determina pneumonie sau bronhopneumonie, pneumotorax, insuficienta cardio-respiratorie, deshidratare acuta, acidoza metabolica, convulsii febrile.
Inca nu exista un vaccin pentru bronsiolita. Dar puteti pune in practica urmatoarele masuri de preventie a bolii: