Bulimia este o boala psihica – care se manifesta prin tulburarea alimentatiei si a sanatatii mintale.
7. Sfaturi privind stilul de viata
Bulimia nervoasa este o tulburare de alimentatie, denumita in mod simplu bulimie. Bulimia este o conditie grava care poate pune viata in pericol.
Persoanele cu bulimie mananca cantitati mari de alimente la un moment dat, apoi incearca sa scape de mancare sau de cresterea in greutate prin diverse metode, prin luarea de laxative, produse diuretice, clisme, fie prin provocarea de varsaturi imediat dupa masa.
Persoanele cu bulimie au adesea o imagine negativa a corpului lor. Aceste persoane sunt obsedate de greutatea lor si sunt foarte autocritici. Multe persoane cu bulimie au o greutate normala sau chiar supraponderala. Acest lucru poate face bulimia greu de si de diagnosticat.
Bulimia afecteaza mai multe femei decat barbati: in plus, aceasta tulburare alimentara afecteaza mai multe fete si femei mai tinere decat femeile mai in varsta. In medie, femeile dezvolta bulimie la varste de 18 sau 19 ani.
Cercetarile indica faptul ca aproximativ 1,5% dintre femei si 0,5% dintre barbati vor experimenta bulimia la un moment dat pe parcursul vietii. Acesta este cel mai frecvent intalnit la femei, si in mod obisnuit in timpul adolescentilor si adultilor tineri.
Pana la 20% dintre femeile de varsta scolara raporteaza simptomele de bulimie. De asemenea, persoanele care au acest obicei prezinta un risc mai mare pentru tulburarile de alimentatie, la fel ca si sportivii ale caror corpuri si greutati sunt monitorizate indeaproape.
Tulburarile alimentare sunt probleme de sanatate mintala care cauzeaza comportamente extrem de periculoase si in ceea ce priveste deciziile alimentare. Aceste comportamente alimentare extreme provoaca alte probleme grave de sanatate si, uneori, deces.
Nu se stie exact ce cauzeaza bulimia si alte tulburari de alimentatie. Se considera ca sunt in mare masura de natura emotionala.
Este posibil sa aveti mai multe sanse de a suferi de o tulburare alimentara daca:
Presiunile sociale si tulburarile psihice, cum ar fi depresia, sunt doar doua dintre posibilele cauze ale bulimiei. Unii oameni de stiinta cred ca tulburarea poate fi genetica. Este posibil sa fiti mai predispusi la dezvoltarea bulimiei daca unul dintre parinti are sau a avut o tulburare de alimentatie asociata.
Debutul bulemiei poate fi asociat cu stresul. Bolnavii „devoreaza” alimentele cu aport caloric ridicat, sustin ca se simt supraponderali, chiar in prezenta greutatii scazute a corpului.
Cele mai frecvente simptome ale bulimiei includ:
Bulimia si complicatiile care pot aparea:
In cazul bulimiei, femeile pot sa aiba in anumite luni lipsa unei perioade menstruale. De asemenea, anxietatea, depresia si abuzul de alcool sau de droguri pot fi frecvente la persoanele care se confrunta cu bulimie.
Bulimia poate duce in cele din urma la probleme fizice asociate cu lipsa nutrientilor potriviti, a varsaturilor sau a suprasolicitarii laxativelor.
Posibilele riscuri si alte complicatii fata de cele mentionate anterior includ:
Femeile care sufera de bulimie se confrunta adesea cu lipsa perioadei menstruale lunare. Bulimia poate avea efecte de durata asupra reproducerii chiar si atunci cand ciclul menstrual revine la normal. Pericolul este si mai mare pentru femeile gravide in timpul episoadelor de bulimie „activa”.
Consecintele pot include:
Medicul va folosi o varietate de teste pentru a diagnostica bulimia. In primul rand, medicul va efectua un examen fizic. Acesta poate, de asemenea, sa va puna sa faceti anumite teste de sange si/sau de urina. In plus, este recomandat sa faceti si o evaluare psihologica, care va va ajuta sa va stabiliti relatia cu alimentatia si imaginea corporala.
Criteriile utilizate pentru diagnosticarea bulimiei includ:
Dereglarile alimentare sunt tratate cu succes daca sunt descoperite repede. Din pacate, persoanele cu astfel de probleme recunosc cu greu ca sufera de aceasta boala chiar si atunci cand familiile lor se straduiesc sa le ajute.
Evolutie: extrem de variabila, cu perioade de exacerbare si remisiune.
Tratamentul se concentreaza nu numai pe educatia alimentara si nutritionala, ci si pe tratamentul de sanatate mintala. Optiunile de tratament includ:
Pacientii pot lua cursuri de dezvoltare personala, pot participa la sedinte de terapie. De asemenea, ei pot practica yoga pentru a creste gradul de constientizare a corpului.
Terapia poate fi recomandata ca parte a tratamentului pentru bulimie, pentru a aborda gandurile si sentimentele care stau la baza acestei boli si pentru a incuraja modalitatile mai sanatoase de a face fata. Terapiile recomandate pentru a ajuta la tratamentul bulimiei pot include:
Educatia in nutritie ajuta la separarea adevarului din mintea voastra de fictiune, adica de gandurile negative care va suprasolicita si care va indeamna la luarea anumitor decizii nesanatoase.
Participantii invata care se implica in acest program de educare nutritionala vor invata despre importanta obtinerii unor cantitati adecvate de grasimi, carbohidrati si proteine in fiecare zi pentru o functionare optima fizica si psihica. Educatia in domeniul nutritiei invata dimensiunile portiilor sanatoase si efectele devastatoare ale sanatatii pe care le provoaca inducerea varsaturilor, curatarea prin anumite metode a stomacului si colonului, dar si restrictionarea anumitor alimente.
Terapia si educarea nutritionala printr-un program de tratament de inalta calitate va include consiliere nutritionala, care ii ajuta pe clienti sa identifice convingerile personale despre alimentatie si hrana; sa se adreseze atitudinilor si credintelor care le inconjoara imaginea corpului; si sa examineze modelele alimentare si aportul de alimente.
Bulimia poate fi, de obicei, tratata in afara spitalului. Dar daca simptomele sunt severe, cu complicatii grave de sanatate, este posibil sa aveti nevoie de tratament intr-un spital.
Un plan de masa de recuperare a bulimiei asigura nutritia necesara pentru o sanatate fizica si mentala optima. De asemenea, acest plan ofera o structura de a dezvolta obiceiuri alimentare mai sanatoase pentru o recuperare reusita pe termen lung. Scopul principal al planificarii meselor este de a promova mese regulate si echilibrate. Mancarea structurata imbunatateste, de asemenea, metabolismul, restabileste sanatatea si ajuta la reducerea poftelor alimentare/culinare.
Planificarea meselor presupune crearea unui meniu saptamanal, crearea unei liste de cumparaturi pentru mancarea timp de o saptamana. Planul de masa va servi ca un program de mancare si va include de obicei trei mese si doua sau trei gustari in fiecare zi. In mod ideal, planul de masa va va face sa mancati la fiecare trei pana la patru ore.
Planurile de mancare sunt extrem de personalizate, realizate pe baza nevoilor nutritionale unice, a problemelor alimentare, a stilului de viata si a preferintelor. Fiecare plan de masa va include, in mod ideal, o varietate de alimente din fiecare grup de alimente si va va oferi organismului echilibrul adecvat de carbohidrati, grasimi si proteine necesare pentru o functionare optima.
Planul de masa promoveaza ideea importanta de hrana ca si combustibil si ca medicament, iar aderarea la ea va va ajuta sa va recastigi un sentiment de control asupra a ceea ce si cat manancati. Scopul final al planului de masa este de a restabili obiceiurile alimentare normale si intuitive, demonstrand modele de alimentatie sanatoasa si dimensiuni ale portiilor.
Pentru unele persoane, planificarea meselor este o strategie temporara pentru a ajuta la restaurarea obiceiurilor alimentare normale si a sanatatii. Dar pentru altii, planificarea meselor va fi o incercare de-a lungul vietii de a ramane pe drumul cu recuperarea si de a preveni recidiva. Atunci cand devine un mod de viata, planificarea meselor va poate ajuta sa economisiti bani pe alimente, dar si timpul la magazinul alimentar, poate reduce stresul si indecizia care pot patrunde in timpul sau inainte de luarea unei mese.
Referinte: