Totul despre glanda hipofiza

Glanda hipofiza face parte din sistemul endocrin si are ca functie principala secretia de hormoni direct in sange.

Cuprins:

1. Ce este glanda hipofiza?

2. Rolul ei in organism

3. Dereglari la nivelul hipofizei: simptome

4. Tumora pe hipofiza: simptome

5. Analize pentru glanda hipofiza

6. Tratament

7. Sfaturi pentru mentinerea sanatatii hipofizei

Ce este glanda hipofiza?

Glanda hipofiza sau pituitara este o glanda avand dimensiunea unui bob de mazare, situata in saua turceasca, la baza creierului, intr-o depresiune a osului sfenoid care poarta numele de sa turceasca. Hipofiza este glanda care controleaza functiile tuturor celorlalte glande endocrine.

Avand in vedere rolul deosebit de important pe care il au unii hormoni secretati de ea, cat si pentru legatura directa pe care o are cu hipotalamusul (centrul de control al sistemului nervos), hipofiza este denumita si „glanda sefa”.

Hipofiza este o glanda de dimensiuni mici, care cantareste circa 0,5 g si are dimensiuni de 10/13/6 mm. Din spatiul pe care i-l ofera cavitatea seii, hipofiza nu ocupa decat doua treimi, restul fiind umplut cu tesut lax, cu rol de sustinere.

Din punctul de vedere al structurii, glanda hipofiza este alcatuita din doua portiuni, care au atat structura, cat si functii distincte: lobul anterior (adenohipofiza) si lobul posterior (neurohipofiza).

Primul lob constituie 80% din glanda si are in structura sa gramezi neregulate de celule glandulare.

Aceste celule contin granule in care sunt stocaii hormonii secretati.

• adenohipofiza secreta hormonul de crestere (STH), cu rol in dezvoltarea oaselor si a cartilajelor.
• prolactina (PRL), cu rol in dezvoltarea sanilor si in aparitia lactatiei,
• hormonul melanocitostimulator (MSH), care intervine in pigmentarea pielii dupa expunerea la lumina.

Adenohipofiza secreta, de asemenea, hormoni cu actiune asupra glandelor endocrine periferice:

• tireotropul (TSH) care controleaza secretia glandei tiroide
• adrenocorticotropul (ACTH) care controleaza secretia glandei suprarenale
• gonadotropii (FSH si LH) pentru controlul hormoniloe sexuali .

Hormonul diuretic

Lobul posterior poarta numele de neurohipofiza si nu secreta hormoni.Acesta stocheaza si elibereaza in circulatie urmatorii hormoni: vasopresina sau hormonul diuretic. Vasopresina are rol in absorbtia apei de la nivelul rinichilor si oxitocina, un hormon care stimuleaza celulele musculare ale uterului si contribuie la expulzia fatului. Totodata, vasopresina are un rol important si in ejectia laptelui.

Absenta hormonului diuretic duce la aparitia diabetului insipid, boala in care pacientul are o urina foarte diluata si in cantitate mare.

Secretia glandei hipofize este reglata de hormonii glandelor pe care le controleaza prin fenomen de feed-back negativ. Astfel daca nivelul unui hormon din sange creste din diverse cauze, glanda ghipofiza va secreta o cantitate mai mica de hormon hipofizar care controleaza glanda respectiva.

De exemplu, daca creste nivelul de hormoni tiroidieni datorita unui nodul tiroidian (sau din orice alta cauza), atunci nivelul de TSH va fi scazut.

Consecinte ale afectarii hipofizei sunt gigantismul, acromegalia in caz de crestere a secretiei de TSH, nanismul hipofizar in caz de scadere a secretiei de STH. Insuficienta globala a hormonilor adenohipofizari determina sindromul Seehan Simmonds. Cresterea secretiei de ACTH determina sindromul Cushing. Scaderea ADH determina diabetul insipid.

Rolul ei in organism

Glanda hipofiza are ca rol secretia de hormoni direct in sange. Acesti hormoni pot afecta alte organe si glande, in special: glanda tiroida, organele reproductive si glandele suprarenale. De aceea, glanda hipofiza este uneori denumita ca fiind glanda principala, deoarece are multe roluri de indeplinit.

Dereglari la nivelul hipofizei: simptome

Mai multe afectiuni pot afecta glanda pituitara. Cele mai multe sunt cauzate de o tumoare in sau in jurul glandei pituitare. Acest lucru poate afecta eliberarea hormonilor.

Exemple de dereglari:

Chisturile pituitare. Chisturile pituitare sunt de obicei noncanceroase. Cu toate acestea, chisturile intervin adesea cu eliberarea hormonilor. Totodata chisturile pot presa alte zone ale creierului, ducand la declansarea unor probleme de vedere sau dureri de cap.

Hipopituitarism. Aceasta afectiune determina glanda hipofiza sa produca foarte putin sau niciunul dintre hormonii sai. Acest lucru poate afecta in mare masura functia sistemului reproductiv.

Acromegalie. In aceasta conditie, glanda hipofiza produce prea multi hormoni de crestere. Acest lucru poate duce la o crestere excesiva, in special a mainilor si a picioarelor. Este adesea asociat cu tumorile hipofizare.

Diabet insipid. Acest lucru poate fi cauzat de o problema cu eliberarea vasopresinei (ADH). De obicei, se datoreaza unei rani la cap, unei interventii chirurgicale sau unei tumori. Ca rezultat, persoanele pot simti nevoia sa bea multa apa sau alte fluide.

Boala lui Cushing. Glanda hipofiza elibereaza prea multi hormoni adrenocorticotropic (ACHT) la persoanele cu aceasta afectiune . Acest lucru poate duce la vanatai usoare, tensiune arteriala crescuta, slabiciune si crestere in greutate. Este adesea cauzata de o tumoare din apropierea sau in glanda pituitara.

Hiperprolactinemia. In aceasta stare, sangele contine o cantitate neobisnuit de mare de prolactina. Acest lucru poate duce la infertilitate.

Leziuni cerebrale. Aceasta implica o lovitura brusca a creierului. In functie de gradul de leziune, uneori poate deteriora glanda hipofiza si poate provoca probleme legate de memorie, comunicare sau comportament.

Simptome

• slabiciune sau oboseala
• tensiune arteriala crescuta
• crestere in greutate inexplicabila
• probleme cu somnul
• modificari ale starii psihologice, inclusiv schimbari de dispozitie sau depresie
• pierderea memoriei
• problemele de reproducere, inclusiv infertilitatea, disfunctia erectila si perioadele neregulate
• cresterea excesiva sau neobisnuita a parului 
• dureri de cap
• probleme de vedere
• modificari ale ciclurilor menstruale la femei
• disfunctia erectila, care este incapacitatea de a realiza sau mentine o erectie la barbati si este cauzata de modificari hormonale
• infertilitatea, care este incapacitatea de a avea copii
• cresterea inadecvata a sanilor sau productia de lapte matern
• sindromul Cushing, o combinatie de crestere in greutate, tensiune arteriala crescuta, diabet si vanatai usoare cauzate de supraproductia ACTH
• acromegalie, marirea extremitatilor sau a membrelor si ingrosarea craniului si maxilarului cauzate de prea multa crestere a hormonului de crestere

Tumora pe hipofiza: simptome

O tumoare hipofiza produce simptome in 3 moduri diferite, care sunt discutate mai jos:

• Prin producerea de mai multi hormoni.

Hormon de crestere.

Simptomele depind de varsta pacientului. La copii, inainte ca placile osoase sa se inchida, cresterea crescuta poate provoca gigantismul, ceea ce reprezinta dimensiunea corporala excesiva si inaltimea. La adulti, cresterea hormonului de crestere provoaca acromegalie, un sindrom care include cresterea excesiva a tesuturilor si oaselor moi, hiperglicemie, hipertensiune arteriala, afectiuni cardiace, apnee in somn, sforait crescut, sindrom de tunel carpian si durere, inclusiv dureri de cap.

Hormon de stimulare a tiroidei (TSH).

Prea mult TSH provoaca cresterea productiei de hormon tiroidian. Acest lucru poate duce la nervozitate si iritabilitate, ritm cardiac rapid si hipertensiune arteriala, boli cardiace, transpiratie crescuta, piele subtire si scadere in greutate.

Prolactinom.

Prea mult prolactina, un hormon care stimuleaza lactatia si secretia de progesteron, cauzeaza secretia inadecvata a laptelui matern, chiar si la barbati. Poate provoca osteoporoza, care este slabirea oaselor; pierderea conducerii sexuale; infertilitate; cicluri menstruale neregulate; si disfunctie erectila.

Hormon adrenocorticotropic.

Prea mult din acest hormon cauzeaza cresterea in greutate, in special in trunchiul organismului. De asemenea, poate provoca hipertensiune arteriala, hiperglicemie, oase fragile, modificari emotionale, vergeturi pe piele si vanatai usoare.

Gonadotropinele (FSH si LH).

Acestea nu sunt de obicei suficient de mari pentru a provoca simptome, dar pot produce, in cazuri rare, infertilitate si cicluri menstruale neregulate la femei.

• Apasand pe glanda pituitara, cauzand o cantitate prea mica de 1 sau mai multi hormoni.

Hormon de crestere.

Insuficienta hormonului de crestere nu cauzeaza cresterea tardiva la copii, forta musculara slaba, iritabilitatea, slabirea rezistentei osoase si senzatia generala de rau.

TSH.

TSH scazut cauzeaza oboseala, scazuta energie, sensibilitate la temperaturi scazute, constipatie si crestere in greutate.

Prolactinom.

Prea putin prolactina provoaca o incapacitate de a alapta dupa ce o femeie da nastere unui copil.

ACTH.

Prea putin din acest hormon provoaca oboseala si scaderea energiei, scaderea tensiunii arteriale, scaderea nivelului de zahar din sange si stomacul deranjat.

Gonadotropine.

Nivelurile scazute ale gonadotropinelor determina infertilitate, scaderea frecventei sexuale, disfunctia erectila si ciclurile menstruale neregulate.

Analize pentru glanda hipofiza

O gama larga de factori – inclusiv medicamente si suplimente nutritive, exercitii, somn, stres, nutritie si ciclul menstrual – pot modifica rezultatele diferitelor analize.

Tipuri de analize:

• Analize de sange pentru hormonii hipofizari
• Testul de stimulare GH:

Un tip special de cateter intravenos este introdus intr-o vena in brat. Permite atat administrarea de medicamente cat si retragerea probelor de sange.

O proba de sange este luata astfel incat sa poata fi masurate valorile pre-test ale sangelui de GH, glucoza si cortizol.

Arginina, insulina sau GHRH este apoi infuzata prin linia IV, iar probele de sange sunt obtinute la intervale multiple in urmatoarele doua ore.

Atunci cand se utilizeaza insulina, veti fi monitorizata continuu pentru semne de hipoglicemie (slabiciune, neliniste, foame, transpiratie, nervozitate) si scaderea tensiunii arteriale.

• Test de supresie GH:

Probele de sange sunt extrase intre 6 si 8  dimineata. Inainte de analiza, vi se cere sa beti o solutie de glucoza. Va avea gust foarte dulce, de aceea, este indicat sa beti usor pentru a nu vi se face greata.

Probele suplimentare de sange sunt extrase la cateva intervale in urmatoarele doua ore, astfel incat acestea sa poata fi analizate pentru nivelurile de GH ca raspuns la glucoza.

• Testul de stimulare ACTH:

Probele de sange sunt extrase din vena pentru inregistrarea nivelurilor de cortizol pretestate.

Mai putin de 30 de minute mai tarziu, un analog ACTH este injectat intr-o vena, de obicei in brat, pe o perioada de 2 minute.

Probele de sange sunt luate la 30 si 60 de minute dupa injectare, astfel incat acestea pot fi analizate pentru nivelurile de cortizol ca raspuns la ACHT.

• Testul de supresie a dexametazonei:

In cadrul acestei analize vi se administreaza 1 mg dexametazona pe cale orala, impreuna cu lapte sau un antiacid pentru a preveni iritarea gastrica.

La ora 8 dimineata, probele de sange sunt luate de venipunctura pentru a masura nivelul cortizolului inainte de a veni.

Daca nu se observa suprimarea cortizolului, vi se va administra o doza mai mare de dexametazona (8 mg) pentru a suprima productia de ACTH.

Tratament

Tratamentul va fi gestionat si tinut sub supravegherea cel mai bine de catre un medic endocrinolog.

Tratamentul medical consta in terapia de substitutie hormonala si tratamentul cauzei care sta la baza acesteia.

Terapia de substitutie hormonala tiroida este utilizata pentru hipotiroidism (o afectiune in care productia tiroidiana este scazuta).

In general, scopul tratamentului este de a aduce toate nivelurile de hormoni inapoi la normal.

Aceasta poate implica administrarea de medicamente pentru a inlocui hormonii pe care glanda hipofiza nu le produce in mod corespunzator. In acest caz, medicul dumneavoastra va trebui sa verifice in mod regulat nivelurile hormonale pe care le aveti. Acest lucru va permite medicului sa ajusteze dozele de medicamente pe care le luati pentru a va asigura ca luati doza corecta de medicamentatie.

Interventie chirurgicala

Daca este implicata o tumoare, poate fi efectuata o interventie chirurgicala, in functie de tipul si locatia acesteia.

Sfaturi pentru mentinerea sanatatii hipofizei

Iata cateva sfaturi care va vor ajuta sa va protejati si sa va mentineti sanatatea glandei hipofize.

Dieta echilibrata si sanatoasa

O dieta echilibrata este buna pentru sanatatea dumnevoastra, dar poate afecta si hormonii. De exemplu, copiii subnutriti nu pot produce suficienti hormoni de crestere pentru a atinge obiectivele de crestere pentru grupul lor de varsta.

Sfaturile generale pentru o alimentatie sanatoasa includ:

• consumati o dieta bogata in fructe si legume, care sunt surse importante de fibre, vitamine si minerale
• alegeti intotdeauna surse bune de grasimi, cum ar fi cele care contin acizi grasi omega-3 si grasimi mononesaturate
• optati pentru cerealele integrale, peste, boabele rafinate
• reduceti consumului de sodiu (sare)
• evitati zaharurile rafinate (dulciurile si bauturile carbogazoase)
• beti cel putin patru pana la sase pahare de apa pe zi

Reduceti nivelul de stres 

Stresul cronic poate duce la o crestere a eliberarii cortizolului. Prea mult cortizol poate duce uneori la:

• insomnie
• crestere in greutate
• anxietate
• depresie

Incercati sa va retrageti putin timp pentru a obtine cel putin 30 de minute pe zi de exercitii fizice sau pentru a citi, a medita, a va uita la un episod din serialul preferat, a lucra la un hobby relaxant sau orice alta activitate care va relaxeaza.

Referinte:

1. https://www.pituitary.org.uk/information/what-is-the-pituitary-gland/
2. https://www.healthline.com/human-body-maps/pituitary-gland
3. https://www.livescience.com/58885-pituitary-gland.html
4. http://www.healthcommunities.com/blood-tests/pituitary-hormone-tests.shtml
5. https://www.healthline.com/health/hypopituitarism
6. https://www.cancer.net/cancer-types/pituitary-gland-tumor/introduction