Medicamentele in sarcina – tot ce trebuie sa stii

Administrarea de medicamentele in sarcina necesita atentie extrem de mare, acest lucru putand afecta atat mama, cat si fatul. Aflati mai multe despre medicamentele in sarcina si categoriile de risc din materialul care urmeaza.

Cuprins:

1. Medicamentele si traversarea placentei
2. Cand sunt necesare medicamentele in sarcina?
3. Efecte teratogene, risc de malformatii ale fatului
4. Categorii de risc
5. Medicamente interzise in sarcina
6. Medicamente pentru raceala in sarcina
7. Algocalmin in sarcina
8. Antiinflamatoare in sarcina
9. Antibiotice in sarcina

Medicamentele si traversarea placentei

Sarcina este o stare fiziologica care implica particularitati farmacologice de mare insemnatate, evidentiate la nivelul embrionului, fatului, mamei sau care pot afecta nasterea.

Prima conditie ca un medicament sa actioneze direct asupra embrionului si fatului este traversarea placentei.

Permeabilitatea barierei placentare creste pe masura progresarii sarcinii, grosimea stratului care separa mama de copil scazand de peste 10 ori la sfarsitul sarcinii, in comparatie cu perioada de inceput. Majoritatea medicamentelor fiind lipofile si avand greutatea moleculara relativ mica (sub 1000), sunt capabile sa traverseze placenta prin difuziune. Concentratia in sangele matern si in tesuturile fetale se echilibreaza obisnuit in aproximativ o ora. Substantele bazice cu pKa foarte mare si cele acide cu pKa foarte mica (care disociaza mult la pH-ul fiziologic), ca si moleculele polare sunt, de regula, greu difuzibile si trec putin sau nu trec deloc prin placenta. Legarea in proportie mare de proteinele din sangele mamei poate fi un alt factor limitant.

Metabolizarea hepatica a medicamentelor in timpul sarcinii

Parametrii farmacocinetici ai unitatii materno-fetale sunt putin cunoscuti. In timpul sarcinii, metabolizarea hepatica a medicamentelor de catre mama este mult redusa. In schimb, unele medicamente sufera transformari in placenta (care are un echipament enzimatic important, mai ales catre sfarsitul sarcinii). De asemenea, ficatul fatului este capabil de anumite reactii metabolice, mai ales oxidari. Sunt certe, desi inca incomplete studiate, particularitatile la nivelul procesului de distributie, tinand seama de complexitatea sistemului materno-fetal si de continua sa evolutie.

Cand sunt necesare medicamentele in sarcina?

Organismul mamei asigura, de regula, toate cele necesare pentru embrion si fat. Dispozitivele de protectie sunt atat de bine organizate incat, de multe ori, dezvoltarea intrauterina nu sufera, chiar daca mama este bolnava. Substantele medicamentoase pot interfera cu dezvoltarea intrauterina, determinand reactii adverse, care afecteaza fatul direct si evident. De exemplu:

• tahicardie
• deprimarea respiratiei
• moarte fetala
• defecte de dezvoltare vizibile la nastere

De asemenea, fatul poate fi afectat in mod mai subtil, fiind produse defecte care apar mai tarziu in timpul vietii.

De ce administrarea medicamentelor in timpul sarcinii trebuie sa fie o exceptie?

De aceea, administrarea medicamentelor in timpul sarcinii trebuie sa reprezinte o atitudine de exceptie. Prescrierea este justificata de necesitatea de a trata anumite stari patologice ale mamei, spre beneficiul acesteia. De exemplu:

• anemie marcata
• infectii
• epilepsie
• diabet
• hipertensiune arteriala
• boli tromboembolice

De asemenea, prescrierea medicamentelor poate fi justificata, uneori, pentru a evita suferinta embriofetala. Chiar si in aceste cazuri se impune prudenta, deoarece parte dintre medicamentele recomandate reprezinta factori de risc pentru dezvoltarea intrauterina si la nou-nascut sau favorizeaza accidente obstetricale.

Efecte teratogene, risc de malformatii ale fatului

Medicamentele administrate la femeia insarcinata pot actiona toxic asupra embrionului, fatului sau nou-nascutului. Unele au proprietati dismorfogene, adica sunt capabile, in anumite conditii, sa provoace defecte morfologice congenitale. Termenul de teratogen se refera la capacitatea de producere a unor malformatii anatomice majore. Alte medicamente exercita asupra fatului actiuni toxice asemanatoare celor produse la adult, care dauneaza vietii intrauterine sau se manifesta ca reactii adverse la nou-nascut.

Efectul dismorfogen, respectiv teratogen, caracterizeaza anumite medicamente, dar nu au putut fi stabilite relatii intre structura chimica si acest tip de toxicitate. El este conditionat de:

• doza
• stadiul de dezvoltare a embrionului
• particularitatile genetice ale acestuia
• starea fiziologica sau patologica a mamei

Ce doze de medicamente se recomanda in sarcina

Ca orice efect toxic, teratogenitatea apare cand medicamentul realizeaza concentratii mari in tesuturile tinta, respectiv embrion. Aceasta este in primul rand in functie de doza administrata la mama – dozele mari si administrarea repetata sunt mai periculoase. De aceea, atunci cand este necesar un tratament medicamentos, se recomanda dozele cele mai mici eficace si evitarea prelungirii nejustificate a tratamentului.

Faza in care se gaseste procesul de reproducere este un alt factor important pentru dismorfogeneza. Actiunea asupra gametilor poate avea drept consecinta mutatii (cu o posibila afectare ulterioara a fenotipului), diminuarea fertilitatii sau sterilitatea. Cand oul incepe sa se segmenteze, dozele toxice omoara blastocitul.

Cand apar efectele teratogene?

Efectele teratogene propriu-zise apar in perioada embrionara, caracterizata prin morfogeneza rapida, dependenta de mecanisme inductoare complicate, care comanda si controleaza formarea celor mai multe organe. La om, aceasta perioada se desfasoara in primele doua luni de sarcina. Fragilitatea maxima pentru diferitele organe corespunde unui anumit interval:

• zilele 15-25 pentru creier
• 24-40 pentru ochi
• 20-40 pentru inima
• 24-36 pentru membre

Fatul este mai putin sensibil decat embrionul. In timpul lunii a III-a si mai tarziu pot fi generate anomalii in diferentierea trectului genital. De asemenea, in perioada fetala se pot dezvolta diferite tipuri de encefalopatie.

Reactivitatea la substantele teratogene

Reactivitatea la substantele teratogene difera considerabil cu specia, probabil in functie de anumite particularitati metabolice. Aceasta explica dificultatile in interpretarea rezultatelor obtinute  experimental si limiteaza transpunerea datelor de la animalele de laborator la om. Se apreciaza ca un medicament nou prezinta risc teratogen la om atunci cand, administrat in doze apropiate de cele terapeutice, provoaca constant malformatii congenitale la animale din mai multe specii. O valoare predictiva mai mare o au malformatiile produse la rozatoare, a caror reactivitate la agentii dismorfogeni este apropiata de aceea a omului.

Categorii de risc

Ereditatea

Diferente importante de reactivitate exista si intre indivizi. Se considera ca ereditatea poligenica este cel mai important factor care conditioneaza sensibilitatea embrionara la substantele potential teratogene. Asa se explica de ce, chiar pentru substantele cu risc major, malformatiile nu apar constant.

Factorii fiziologici

Dintre factorii fiziologici ce tin de mama, varsta foarte tanara si, mai ales, anii dinaintea menopauzei  favorizeaza efectele teratogene ale medicamentelor. Starile carentiale pot avea de asemenea consecinte daunatoare. Bolile metabolice, indeosebi diabetul, starile toxice, hipertensiunea arteriala, colagenozele sunt probabil factori de risc suplimentar.

Malformatiile congenitale

Malformatiile congenitale, minore si majore, au o frecventa probabila de 2-5% (statistici internationale), proportie ingrijoratoare in coditiile scaderii considerabile a mortalitatii infantile, care caraterizeaza civilizatia moderna. Exista agenti dismorfogeni multipli – fizice (razele X), biologici (viroze, endotoxine) si chimici (toxice industriale si agricole, medicamente).

Riscul dismorfogen al medicamentelor

Riscul dismorfogen al medicamentelor este probabil mic deoarece, in conditiile folosirii terapeutice, probabilitatea sumarii tuturor factorilor cauzali si conditionanti pentru dismorfogeneza este mica. Stabilirea etiologiei malformatiilor la om, prin studii epidemiologice retrospective si prospective, prezinta dificultati considerabile, iar valoarea predictiva a cercetarilor experimentale este relativ mica.

In functie de rezultatele obtinute in studiile experimentale si clinice situatia diferitelor  medicamente relativ la riscul embriotoxic/dismorfogen se poate incadra in urmatoarele categorii:

• risc embriotoxic/dismorfogen evidentiat la om
• risc embriotoxic/dismorfogen dovedit la animale de laborator; lipsesc studii largi privind folosirea medicamentului la om
• studii experimentale nu au evidentiat efecte embriotoxic/teratogene, lipsesc studii largi privind folosirea medicamentului la om;
• risc embriotoxic/teratogen dovedit la animale de laborator, dar folosirea larga la om nu a aratat un asemenea risc;
• atat studii experimentale cat si folosirea larga la om nu au evidentiat efecte embriotoxice/teratogene.

Medicamente interzise in sarcina

Citotoxicele

In studiul actual, au fost stabilite riscuri embriotoxice/teratogene certe pentru o parte dintre citotoxicele anticanceroase:

• aminopterina
• metotrexat
• mercaptopurina
• fluorouracil
• citarabina
• ciclofosfamina
• busulfan
• clorembucil

Au fost semnalate malformatii diverse, indeosebi craniofaciale si osoase. In cazul aminopterinei, de exemplu, riscul de avort creste cu 70%, iar 40% dintre copii care supreviatuiesc prezinta malformatii. Pentru alte citotoxice anticanceroase, riscul nu a fost stabilit cu certitudine, dar este posibil. In orice caz se considera ca sarcina si tratamentul cu asemenea medicamente sunt incompatibile.

Medicamente antiepileptice

Cateva medicamente antiepileptice prezinta risc dismorfogen cert – fenitoina, trimetadiona, acid valporic. In cazul fenitoinei a fost descris un ”sindrom fetal” caracteristic, care cuprinde malformatii craniofaciale, hipoplazia unghiilor si degetelor, anomalii cardiace si intarziere mintala. Se aprecieaza insa ca medicatia antiepileptica trebuie folosita si in timpul sarcinii (dar in dozele active cele mai mici), deoarece epilepsia in sine, mai ales cazurile grave, prezinta un risc dismorfogen considerabil. Sarurile de litiu pot provoca malformatii cardiace si, posibil, alte malformatii.

Anticoagulantele

Utilizarea anticoagulantelor orale in timpul sarcinii este proscrisa, deoarece a fost corelata semnificativ cu malformatii ale SNC, malformatii craniofaciale si o frecventa sporita a mortii fetale si prematuritatii.

Preparatele hormonale

Multe preparate hormonale sexuale sunt riscante pentru sarcina. Estrogenii pot provoca feminizarea fatului masculin, malformatii ale tractului genitourinar la barbati, malformatii uterine. Dietilstilbestrolul (si posibil alti estrogeni), administrat in timpul sarcinii, poate fi cauza de adenoza si adenocarcinomatoza vaginala la fetite.

Steroizii androgeni si anabolizanti, ca si progestative cu proprietati androgenice, pot produce masculinizarea fatului feminin cand se administreaza in ultimele 2 trimestre ale sarcinii. Pentru contraceptivele hormonale orale, sexualitatea nou-nascutului poate fi nedefinita.

Alte medicamente cu risc dismorfogen

Alte medicamente cu risc dismorfogen cert sunt izotretinoina si etretinatul (indeosebi periculoase in aceasta privinta), penicilamina, disulfiramul.

Se considera a avea risc dismorfogen incert amfetaminele, antidepresivele triciclice, glucocorticoizii, vitaminele A si D, clorochina si hidroxiclorochina (in doze mari).

Medicamente pentru raceala in sarcina

Desi medicamentele va pot ameliora simptomele, nu doriti ca acestea sa provoace probleme copilului. Multe medicamente pot fi luate in timpul sarcinii, astfel ca tratarea unei raceli sau a unei gripe in timpul sarcinii nu trebuie sa reprezinte o problema.

Cel mai bine este sa evitati orice fel de medicamente in primele 12 saptamani de sarcina. Acesta este un moment esential pentru dezvoltarea organelor vitale ale bebelusului. Multi medici recomanda precautie si dupa 28 de saptamani. Luati legatura cu medicul inainte de a lua orice medicament, daca sunteti insarcinata sau incercati sa ramaneti gravida.

Mai multe medicamente sunt considerate sigure dupa 12 saptamani de sarcina. Printre acestea se numara:

• unguente mentolate care pot fi aplicate pe piept, la tample si sub nas
• pastile de tuse
• acetaminofen pentru dureri si febra
• supresoare de tuse
• carbonat de calciu sau medicamente similare pentru arsuri la stomac, greata sau stomac deranjat
• sirop de tuse
• dextrometorfan – siropuri de tuse

Evitati medicamentele complexe care abordeaza mai multe simptome. In schimb, alegeti medicamente unice pentru simptomele cu care aveti de-a face. De asemenea, trebuie sa evitati urmatoarele medicamente in timpul sarcinii, cu exceptia cazului in care va recomanda medicul.

Acestea cresc riscul de probleme:

• aspirina
• ibuprofen
• naproxen
• codeina

Algocalmin in sarcina

Algocalminul nu este recomandat in timpul sarcinii din cauza experientei limitate. In mai multe tari, acest medicament nu are autorizatie de introducere pe piata din cauza agranulocitozei ca efect advers rar, dar sever. Cu toate acestea, in alte cazuri, algocalminul este disponibil si utilizat pe scara larga ca tratament de ameliorare a durerii, iar utilizarea acestuia are loc si in timpul sarcinii, adesea urmata de temeri legate de potentialul risc teratogen.

Antiinflamatoare in sarcina

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sunt vandute prin prescriptie, insa exista optiuni mai sigure pentru femeile insarcinate. Unele studii au aratat ca administrarea de AINS (ibuprofen, naproxen, aspirina, celecoxib) in prima parte a sarcinii poate creste riscul de avort spontan.

Cercetatorii au analizat, de asemenea, legatura dintre AINS si malformatiile congenitale. Unele studii sugereaza ca pot creste riscurile dezvoltarii unor probleme la inima copilului sau la nivelul sistemului digestiv, daca luati aceste medicamente la inceputul sarcinii.

Antiinflamatoarele nu sunt recomandate deloc in ultimele 3 luni de sarcina, deoarece pot provoca blocarea unui vas de sange in inima bebelusului. Daca se intampla acest lucru, poate fi provocata hipertensiunea arteriala in plamanii copilului.

Antibiotice in sarcina

Exista unele antibiotice care pot fi administrate in timpul sarcinii, in timp ce altele trebuie complet evitate. Siguranta depinde de maii multi factori, printre care tipul antibioticului, momentul din timpul sarcinii cand luati antibioticul, ce doza trebuie administrata, ce efecte posibile ar putea avea asupra sarcinii si cat timp trebuie luate antibioticele.

Exemple de antibiotice considerate, in general, sigure in timpul sarcinii:

• Penicilina, inclusiv amoxicilina, ampicilina
• Cefalosporinele
• Eritromicina
• Clindamicina

Anumite alte antibiotice se presupune ca prezinta riscuri in timpul sarcinii. De exemplu, tetraciclinele pot determina decolorarea dintilor copilului. Tetraciclinele nu sunt recomandate pentru utilizare dupa a 15-a saptamana de sarcina.

Daca un antibiotic este cel mai bun mod de a va trata boala, medicul va prescrie cel mai sigur antibiotic si cea mai sigura doza. Daca aveti intrebari sau preocupari legate de utilizarea unui antibiotic in timpul sarcinii, discutati cu medicul.

Referinte:

https://www.healthline.com/health/cold-flu/treating-during-pregnancy

http://americanpregnancy.org/pregnancy-complications/cough-cold-during-pregnancy/

https://www.whattoexpect.com/pregnancy/pregnancy-health/colds-during-pregnancy/

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1002/pds.4277

https://www.parents.com/pregnancy/my-body/is-it-safe/which-medications-are-safe-during-pregnancy/

https://www.webmd.com/baby/pain-relievers-that-are-safe-during-pregnancy#2-3

https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/pregnancy-week-by-week/expert-answers/antibiotics-and-pregnancy/faq-20058542