Fumatul este un viciu care are la baza obisnuinta, factorii sociali si dependenta fizica. Cercetarile recente au demonstrat ca dependenta de tutun este mai grava decat cea de alcool, atingand nivelul dependentei de droguri. Afla mai multe despre fumat si consecintele acestui viciu in materialul care urmeaza.
Fumatul reprezinta una dintre cele mai mari probleme de sanatate la nivel mondial. Potrivit unei statistici din luna noiembrie a acestui an:
Aproximativ 6,5 trilioane de tigari sunt vandute in fiecare an in lume, acest lucru insemnand aproximativ 18 miliarde de tigari pe zi. Este o industrie lucrativa care obtine un profit urias in mare parte de pe urma celor mai nevoiasi oameni din lume, atat din punct de vedere al ofertei, cat si al cererii.
In unele dintre aceste tari, chiar si copiii sunt fortati sa lucreze pe campurile de tutun pentru a ajuta la plata facturilor de familie. Acest lucru ii pune pe acestia si pe ceilalti muncitori in pericol de a dezvolta boala data de tutunul verde, o afectiune cauzata de absorbtia nicotinei prin piele, in urma manipularii frunzelor umede.
In timp ce Statele Unite au scazut in mod semnificativ ponderea fermelor de tutun de la peste 180.000 in anii 1980, la putin peste 10.000 in ziua de azi, aceasta este inca al patrulea cel mai mare producator din lume. Si acest lucru in ciuda faptului ca bolile legate de fumat au costat SUA mai mult de 300 de miliarde de dolari pe an.
China, India si Brazilia sunt astazi cele trei mari tari producatoare de tutun. Nu este surprinzator ca, in cadrul acestor natiuni, constientizarea fumatului este la cel mai scazut nivel.
De exemplu:
In privinta Romaniei, datele sunt extrem de ingrijoratoare. Potrivit unei statistici recente, romanii si bulgarii sunt pe primul loc in Europa privind numarul de fumatori, raportat la numarul populatiei. In Romania, industria tutunului furnizeaza cei mai multi bani bugetului de stat, dupa cea petroliera.
Conform Eurobarometrului 2017, realizat de Comisia Europeana, in Romania consumul de tutun se mentine inca relativ ridicat. 28% dintre cei cu varsta peste 15 ani sunt fumatori, aproape de media europeana (26%). In randul barbatilor, prevalenta este de 38%, iar in randul femeilor de 19%.
Inhalarea fumului diminueaza oxigenarea sangelui. In cazul fumatorilor inraiti, oxigenarea cere organismului la fel de mult efort ca viata petrecuta la 2.000 de metri altitudine. Iritatia bronhiilor creste secretiile si face dificila eliminarea lor.
Primele inhalari de tutun provoaca o mica tuse uscata, apoi se instaleaza obisnuinta si aceasta tuse iritativa dispare. Vreme indelungata, fumatorul nu simte decat placerea de a fuma si mici inconveniente ca diminuarea mirosului si a gustului, o rezistenta mai mica la efortul fizic, o durata crescuta a racelilor si traheitelor hibernale.
Problemele apar pentru un consum zilnic de zece tigari, timp de mai multi ani. Tusea matinala si cotidiana (grasa si productiva) este primul semn de bronsita cronica. Dispneea la efort (in momentul practicarii unui sport sau urcarii unor scari) apare progresiv.
Indiferent de felul in care fumezi, tutunul este periculos pentru sanatatea ta. Nu exista substante sigure in niciun produs care contine tutun, de la acetona si gudron, la nicotina si monoxid de carbon. Substantele pe care le inhalezi nu afecteaza doar plamanii. Acestea iti pot afecta intregul corp.
Fumatul poate duce la o varietate de complicatii in curs de desfasurare in organism, precum si efecte pe termen lung asupra sistemelor corpului. In timp ce fumatul poate creste riscul de aparitie a unei varietati de probleme odata cu trecerea timpului, unele dintre efectele asupra corpului sunt imediate.
Nu exista o cale sigura de a fuma. Inlocuirea tigaretei cu un trabuc, o pipa sau narghilea nu va va ajuta sa evitati riscurile privind sanatatea.
Tigarile contin aproximativ 600 de ingrediente, dintre care multe pot fi gasite si in trabucuri si narghilea. Cand aceste ingrediente ard, elibereaza peste 7.000 de substante chimice. Multe din aceste substante chimice sunt otravitoare si cel putin 69 dintre acestea sunt legate de cancer.
In Statele Unite, rata mortalitatii pentru fumatori este de trei ori mai mare decat cea a persoanelor care nu au fumat. De fapt, Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) afirma ca fumatul este cea mai frecventa cauza de deces care poate fi prevenita. In timp ce efectele fumatului nu pot fi imediate, complicatiile se pot intinde pe ani intregi. Vestea buna este ca renuntarea la fumat poate inversa multe efecte.
Fumatul are rol in etiologia multor boli:
De curand, au fost publicate rezultatele unui studiu care a inceput in anul 1974 si a fost realizat pe 54.000 de persoane. Analizele de laborator au aratat ca nefumatorii au mai putine probleme cardiovasculare decat fumatorii, avand si o perioada de viata mai lunga. Concluzia lor a fost ca intre fumat, boli cardiovasculare si moarte exista o corelatie puternica.
Problemele cardiovasculare sunt principala cauza de deces in Europa, provocand moartea a peste doua milioane de oameni in fiecare an.
Pentru urmatorii 30 de ani cercetatorii au monitorizat activ fumatorii si nefumatorii, fisele lor medicale precum si cauzele mortii survenite, daca au sau nu legatura cu fumatul. Pacientii fumatori au fost impartiti in subgrupe, si anume:
Rezultatele au aratat urmatoarele:
Aproximativ 85-90% dintre cazurile de cancer pulmonar apar din cauza fumatului. Persoanele care fumeaza mai mult de un pachet de tigari pe zi prezinta un risc de 20 mai mare de a face cancer decat cei care nu au fumat niciodata. O persoana care fumeaza doua pachete de tigari pe zi sau mai mult de 20 de ani are 60-70% risc de a dezvolta cancer, comparativ cu un nefumator.
Este cunoscut faptul ca fumatul are efect imunosupresiv, ceea ce poate duce la proliferarea virusului Epstein-Barrlatent din limfocite, potrivit specialistilor. Exista posibilitatea ca si alte efecte imunomodulatoare ale fumului de tigara sa permita multiplicarea celulelor care contin EBV sau sa contribuie la supravietuirea virusului. Concluzia expertilor este ca ”oricare ar fi cauza, mesajul pentru sanatatea publica este ca fumatul poate sa fie un factor de risc inlaturabil al limfomului Hodgkin EBV-pozitiv”.
Nu exista niciun lucru bun in privinta nicotinei. Cand inhalezi fumul de tigara, nicotina ajunge in creier in 10 secunde. Odata ajunsa la creier, nicotina stimuleaza productia neurotran-smitatorului dopamina care regleaza miscarea, motivatia, emotia si placerea. Efectele acute ale nicotinei dispar aproape la fel de repede precum apar, ceea ce inseamna ca trebuie sa continui sa inhalezi mai mult pentru a trai senzatiile placute.
Semnele de sevraj pot dura o luna sau mai mult si constau in:
Motivatia este foarte importanta in procesul de renuntare la fumat.
Renuntarea la tutun permite intoarcerea la starea normala in aproximativ sase luni. Motivatia si sustinerea psihologica sunt determinante.
Acum disponibil fara prescriptie medicala, se pune pe piele unde incepe sa elibereze lent nicotina in corp. Aceasta ajuta in lupta cu dependenta de nicotina, prin reducerea dorintei de a fuma atunci cand reduceti numarul de tigari sau renuntati la fumat. In cele din urma, vei renunta si la plasturi.
Se poate cumpara fara prescriptie medicala. Cand este mestecata, guma descarca nicotina in corp, fiind absorbita de mucoasa bucala.
Nasul este o alta cale prin care nicotina poate intra in corp. Un spray nazal cu nicotina, disponibil fara prescriptie medicala, poate introduce nicotina in corp mai repede decat guma sau plasturii, deoarece se absoarbe prin mucoasa nazala.
De asemenea, nu necesita prescriptie medicala. Arata ca o tigara din plastic. Un capat are un varf din plastic ca acela folosit la unele tigari. Cand introduci in gura acest capat si inhalezi, se elibereaza vaporii de nicotina.
Bupropion este un medicament antidepresiv care s-a dovedit de ajutor in combaterea dependentei de nicotina. Se elibereaza numai cu prescriptie medicala.
Poti incerca sa te lasi de fumat si singur, sau poti urma un program de renuntare la fumat. Medicul iti poate recomanda produse eficiente de inlocuire a consumului de nicotina sau un program de renuntare la fumat. Aceste programe sunt disponibile in spitale si clinici sau in sediile locale ale departamentelor de sanatate publica.
Imediat dupa ce ai renuntat la fumat, te vei putea simti mai infometat, mai obosit si mai nervos ca de obicei. Poti avea o dorinta foarte mare de a fuma o tigara si poti avea dificultati de concentrare. De asemenea, poti avea tulburari de somn si o cresere temporara a tusei. Simptomele de sevraj la nicotina apar in urma curatarii organismului de nicotina. Cea mai mare parte a nicotinei se va elimina dupa trei zile, dar dorinta corpului poate continua mai mult timp.
Dupa cateva zile de la renuntarea la fumat, vei incepe sa simti anumite schimbari in corp. Este posibil sa ti se imbunatateasca mirosul si gustul. Probabil vei respira mai usor si tusea va incepe sa dispara, cu toate ca inca vei mai tusi si expectora mucus pentru un timp. De asemenea, veti simti o mai mare vigoare.
Intr-un interval de 24 de ore, nivelurile monoxidului de carbon si de nicotina din organism vor scadea semnificativ. Efectele negative ale fumatului asupra bronhiilor vor incepe sa dispara chiar din prima zi dupa ce ai intrerupt fumatul. Desi leziunile ce apar in emfizemul pulmonar sunt ireversibile, respiratia devine mai usoara si progresia bolii este incetinita.
La sfarsitul primului an de nefumator, riscul de a face un atac de cord se va reduce la jumatate. Dupa 5 ani fara fumat, va fi aproape acelasi ca pentru cineva care n-a fumat niciodata. Societatea Americana pentru Cancer considera ca renuntand la fumat sansele de a face un cancer esofagian sau pancreatic scad imediat. In decurs de sapte ani, riscul de cancer al vezicii urinare va fi similar cel al unui nefumator. Dupa 10-15 ani de abstinenta la fumat, riscul de cancer pulmonar, laringian si al cavitatii bucale va fi egal cu cel al unui nefumator.
Referinte:
https://www.verywellmind.com/global-smoking-statistics-for-2002-2824393
https://www.webmd.com/smoking-cessation/default.html
http://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/tobacco
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2017/10/ANALIZA-DE-SITUA%C5%A2IE-TUTUN.pdf
https://www.healthline.com/health/smoking/effects-on-body
https://www.webmd.com/smoking-cessation/features/is-smoking-dragging-you-down#1
https://www.webmd.com/lung/features/quit-smoking-for-good