Colonoscopia – tot ce trebuie sa stii despre aceasta procedura

Colonoscopia poate fi facuta din mai multe motive, insa este efectuata ca parte a programelor de screening pentru cancerul de colon. Puteti afla mai multe despre aceasta procedura din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este colonoscopia?
2. Cum se realizeaza procedura?
3. Boli ce pot fi depistate prin colonoscopie
4. Intrebari frecvente despre colonoscopie
5. Colonoscopia la tineri: cand e indicata
6. Riscuri
7. Colonoscopia virtuala
8. Informatii utile

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia este un examen utilizat pentru a detecta modificari sau anomalii ale intestinului gros (colon) si ale rectului.

Cand se face din alte motive, este cel mai adesea efectuata pentru a descoperi

• cauza sangelui in scaun
• durerea abdominala
• diareea
• o schimbare a functiei intestinale
• o anomalie descoperita in urma radiografiei de colon sau tomografiei computerizate

Cum se realizeaza procedura?

Pregatirea

Inainte de o colonoscopie, va trebui sa va curatati (goliti) colonul. Orice reziduuri din colon pot obtura vizibilitatea asupra acestui organ si a rectului in timpul examenului.

Pentru golirea colonului, medicul va poate cere sa:

• Urmati o dieta speciala cu o zi inainte de examen. De obicei, nu veti putea manca alimente solide cu o zi inainte de examen. Bauturile pot fi limitate la lichide clare – apa curata, ceai si cafea fara lapte sau frisca. Evitati lichidele rosii, care pot fi confundate cu sangele in timpul colonoscopiei. Este posibil sa nu puteti manca sau bea nimic dupa miezul noptii, inainte de examinare.
• Luati un laxativ. Medicul va poate recomanda, de asemenea, administrarea unui laxativ, sub forma de pilule sau sub forma lichida. Poate vi se cere sa luati laxativul cu o noapte inainte de colonoscopie sau sa vi se ceara sa administrati laxativul atat in ​​timpul noptii, cat si in dimineata procedurii.

Clisma, uneori necesara

• In unele cazuri, este posibil sa fie necesar sa efectuati o clisma, fie in noaptea dinaintea examinarii, fie cu cateva ore inainte de colonoscopie, pentru golirea colonului. Acest lucru este, in general, eficient numai pentru golirea colonului inferior si, de obicei, nu este recomandat ca mod primar de golire a colonului.
• Ajustati-va medicatia. Reamintiti-i medicului acest lucru cu cel putin o saptamana inainte de examen, mai ales daca aveti diabet zaharat, hipertensiune arteriala sau probleme cardiace sau daca luati medicamente sau suplimente care contin fier.

Atentie la medicamente!

Spuneti-i medicului daca luati:

• aspirina sau alte medicamente care dilueaza sangele
• anticoagulante mai noi, cum ar fi dabigatran sau rivaroxaban, utilizate pentru a reduce riscul formarii de cheaguri sau accidente vasculare cerebrale
• medicamente pentru inima care afecteaza trombocitele, cum ar fi clopidogrelul

Este posibil sa fie necesar sa ajustati dozele sau sa intrerupeti temporar administrarea medicamentelor.

colonoscopie

Cu anestezie sau fara anestezie?

In timpul unei colonoscopii, veti fi imbracat doar cu un halat. Anestezia este de obicei recomandata. Uneori se administreaza un sedativ usor sub forma de pilule. In alte cazuri, sedativul este combinat cu un medicament intravenos anti-durere, pentru a reduce la minimum orice disconfort.

Veti incepe verificarea asezat pe o parte, pe masa de examinare, de obicei cu genunchii trasi spre piept. Apoi, doctorul va introduce un colonoscop in rect. Acesta este suficient de lung pentru a ajunge pe intreaga lungime a colonului si contine o lumina si un tub care ii permit medicului sa pompeze aer sau dioxid de carbon in colon. Aerul sau dioxidul de carbon umfla colonul, ceea ce ofera o vizibilitate mai buna asupra mucoasei colonului.

Cat dureaza o colonoscopie

Cand colonoscopul este miscat sau este introdus aer, puteti simti crampe abdominale. Colonoscopul contine si o camera video miniaturala la varf. Aceasta transmite imagini catre un monitor extern, astfel incat medicul sa poata studia interiorul colonului.

De asemenea, medicul poate introduce si instrumente prin canal pentru a lua mostre de tesut (biopsii) sau pentru a indeparta polipii sau alte zone cu tesut anormal. O colonoscopie dureaza in mod obisnuit intre 30 si 60 de minute.

Boli ce pot fi depistate prin colonoscopie

O colonoscopie poate fi utilizata drept screening pentru a depista cancerul de colon si alte probleme. Screening-ul il poate ajuta pe medic:

• sa caute semne ale cancerului si alte probleme
• sa exploreze cauzele modificarilor inexplicabile ale functiilor intestinale
• sa evalueze simptomele de durere sau sangerari produse in zona abdominala
• sa gaseasca un motiv pentru pierderea in greutate, constipatie cronica sau diaree

De asemenea, o colonoscopie poate fi efectuata pentru a gasi cauza unor semne si simptome, cum ar fi:

• sangerari rectale
• sange in scaune
• puroi sau mucus in scaune
• dureri abdominale inexplicabile

Persoanele cu antecedente de polipi sau cancer de colon, dar si anumiti indivizi cu antecedente ale unor alte tipuri de cancere sau probleme de colon care pot fi asociate cu cancerul de colon (cum ar fi colita ulcerativa si polipii colonului) in familie, pot fi sfatuiti sa efectueze periodic aceste teste. In cazurile lor, riscurile sunt mai mari de a dezvolta polipi sau cancer de colon.

Intrebari frecvente despre colonoscopie

Desi este esentiala in aceste cazuri, colonoscopia vine la pachet cu senzatii nu tocmai placute pentru persoana in cauza. In plus, cei afectati se confrunta cu o multime de temeri si intrebari inaintea efectuarii unei astfel de proceduri.

Colonoscopia este dureroasa?

Colonoscopia poate fi dureroasa, motiv pentru care vi se poate oferi un sedativ.

Daca simtiti durere, transmiteti-i acest lucru specialistului in colonoscopie. Acesta poate schimba miscarile pentru a va face sa va simtiti cat se poate de confortabil. De obicei, eliminarea polipilor sau efectuarea biopsiilor nu sunt dureroase, iar dioxidul de carbon pompat in intestin nu este daunator.

Multe persoane s-au simtit jenate in timpul colonoscopiei. De aceea, specialistii fac tot posibilul pentru a va ajuta sa va simtiti cat mai relaxati cu putinta in timpul procedurii.

Colonoscopia este periculoasa?

Colonoscopia, in general, nu este periculoasa. Cu toate acestea, dupa efectuarea procedurii, unii oameni se pot simti rau, pot avea dureri de burta sau balonare pentru o zi sau doua. S-ar putea, de asemenea, sa observe prezenta sangelui in scaun. In cazul in care simptomele sunt severe sau nu dispar in doua zile, aceste persoane trebuie sa se adreseze imediat medicului.

Colonoscopia fara anestezie este dureroasa?

Efectuarea colonoscopiei fara anestezie este posibila. Cu toate acestea, suportarea durerii depinde de capacitatea pacientului de a accepta acest lucru si difera de la unul la altul. Cercetatorii au efectuat un studiu pe 109 de pacienti care au fost supusi unei astfel de examinari. Inainte de efectuarea testului, cercetatorii le-au transmis pacientilor beneficiile si riscurile asociate cu colonoscopia sub anestezie si fara sedare, intr-un format standard. Ei au beneficiat de posibilitatea de a alege examinarea cu sau fara sedare.

Dupa terminarea testului si in termen de cinci zile de la incheierea examinarii, pacientii s-au putut exprima asupra severitatii durerii pe o scara de la 0 la 5, unde 0 a insemnat nedureros si 5 durere severa. Referintele au ajutat, de asemenea, la intelegerea dorintei pacientilor de a efectua o viitoare colonoscopie fara anestezie.

Concluzii despre anestezie in colonoscopie

80 de pacienti au efectuat colonoscopia fara anestezie. Ceilalti au avut nevoie de sedare. La interogatoriu, din cei 80 de pacienti care au efectuat procedura fara anestezie, numai 5% nu au suferit nicio durere, 41% dintre ei au acuzat dureri usoare, 34% au prezentat dureri moderate si 20% au acuzat dureri severe.

De aceea, unii specialisti considera ca optarea pentru anestezie este o abordare eficienta din punct de vedere al costurilor, este sigura si necesara pentru a oferi o alternativa la sedarea intravenoasa.

Dupa cat timp se repeta colonoscopia?

In cazul in care colonoscopia a fost deja efectuata si in functie de rezultatele acesteia, medicul va poate recomanda sa efectuati o alta colonoscopie:

• Peste 10 ani, daca aveti un risc scazut de cancer de colon – nu aveti factori de risc pentru cancer, altii decat varsta
• Peste cinci ani, daca aveti antecedente de polipi in procedurile anterioare de colonoscopie
• Peste un an, daca au existat reziduuri in colon care au impiedicat examinarea completa a colonului

Colonoscopia la tineri: cand e indicata

Noile cercetari arata ca adultii cu risc mediu de cancer la colon ar trebui sa inceapa sa fie testati la varsta de 45 de ani, cu cinci ani mai devreme decat se arata in recomandarile anterioare.

Una dintre cele mai semnificative si tulburatoare evolutii ale cancerului colorectal este cresterea accentuata a incidentei maladiei in randul persoanelor mai tinere.

Pentru a intelege de ce cazurile de cancer colorectal sunt in crestere la adultii tineri, medicii doresc sa stie cum sa gestioneze acesti pacienti odata ce polipii au fost detectati si eliminati. Scopul lor este reducerea riscului de cancer si utilizarea adecvata a resurselor.

Polipi intestinali in cazul tinerilor

Pentru a ajuta la imbunatatirea ingrijirii pacientilor, unii specialisti au publicat recent unul dintre cele mai mari studii de caz-control pentru a evalua caracteristicile polipilor. De asemenea, au fost urmarite rezultatele la pacientii sub 40 de ani pentru a fi comparate cu descoperirile facute la adultii peste 50 de ani. Astfel, studiul a aratat ca 38% dintre adultii tineri care au avut polipi descoperiti in urma colonoscopiei au avut polipi cu risc ridicat.

Factori de risc care pot contribui la dezvoltarea maladiei

In timp ce cauza cancerului colorectal cu debut precoce este necunoscuta, multi factori se presupune ca ar contribui la dezvoltarea acestei boli. Printre acesti factori se numara:

• Un stil de viata sedentar
• Reducerea activitatii fizice
• Cresterea indicelui de masa corporala
• Alegeri alimentare precare
• Diabetul zaharat
• Fumatul

colonoscopie

Riscuri

Deoarece o colonoscopie este o procedura de rutina, de obicei exista cateva efecte de durata in urma acestui test. In marea majoritate a cazurilor, beneficiile detectarii posibilelor probleme si inceperea tratamentului sunt mai importante cu mult decat riscurile si complicatiile care ar putea aparea in urma colonoscopiei.

Cu toate acestea, unele complicatii rare includ:

• sangerarea aparuta in urma unei biopsii
• o reactie adversa la sedativ
• o bresa in peretele rectal sau in colon

Colonoscopia virtuala

Aceasta metoda este extrem de eficienta, de asemenea si poate fi solutia ideala pentru cei care se tem de colonoscopia traditionala.

Acest test il ajuta pe medicul sa vada in interiorul rectului si al colonului. Acest examen se numeste colonografie CT sau tomografie computerizata si este un fel de test prin care sunt captate imagini din interiorul tau. Cel mai adesea este folosit pentru a cauta formatiuni mici, cum ar fi polipii si pentru a depista un posibil cancer la colon sau rectal.

Care este diferenta fata de colonoscopia completa?

Spre deosebire de colonoscopia normala, in care medicul introduce in rect un tub cu o camera in varf pentru a verifica intestinul gros, in acest caz sunt utilizate un scaner CT si raze X pentru a capta imagini 3D ale intestinului pe ecranul computerului. De asemenea, nu este nevoie de anestezie pentru realizarea acestui examen.

Pregatirea este aceeasi?

In linii mari, pregatirea se face la fel. Este posibil sa trebuiasca sa va schimbati alimentatia pentru cateva zile si sa luati medicamente pentru a va curata colonul. In plus, va trebui sa beti un lichid de contrast special inainte de test. Traseaza interiorul intestinului mai bine si face observarea mai usoara.

De asemenea, medicul trebuie sa stie despre tot medicamentele pe care le luati de obicei. Iar aici pot fi incluse medicamente pe care le puteti lua fara prescriptie medicala, cum ar fi vitaminele, suplimentele si ierburile. Specialistul va poate cere sa incetati aceste tratamente pentru o perioada scurta de timp inainte de test. In plus, spuneti-i medicului daca ati avut reactii anterioare la lichidul de contrast utilizat.

Cum are loc procedura?

• Un tehnician instruit va efectua examinarea. Nu va trebui sa stati in spital pentru asta.
• Veti sta pe o masa ingusta. In primul rand, veti sta pe o parte in timp ce specialistul va va introduce un tub scurt si subtire in rect pentru a umple intestinul cu aer. Acesta ajuta la extinderea colonului. Este posibil sa simtiti burta plina, dar nu ar trebui sa doara.
• Dupa ce aerul este inauntru, masa va aluneca intr-un inel mare. Tehnicianul va parasi incaperea, dar va va putea vedea, auzi si va va putea vorbi tot timpul.
• Acesta va poate cere sa va intoarceti sau sa va tineti respiratia. Aparatul poate sa faca un click si sa se roteasca dupa scanare. Toata operatiunea ar trebui sa dureze 10-15 minute.

Informatii utile

In primul rand, este recomandat ca persoanele peste 50 de ani care prezinta un risc mediu de dezvoltare a cancerului de colon sa efectueze o colonoscopie o data la 10 ani. Daca aveti un risc crescut, este posibil sa aveti nevoie de proceduri mai frecvente. Se estimeaza ca intre 76% si 90% dintre cancerele de colon pot fi prevenite prin screening-ul colonoscopiei.

Pretul unei colonoscopii complete variaza intre 300 si 400 de lei si poate fi efectuata la una dintre multele clinici particulare sau de stat.

Referinte:

https://www.medicinenet.com/colonoscopy/article.htm#why_is_colonoscopy_done

https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/colonoscopy/about/pac-20393569

https://www.webmd.com/colorectal-cancer/colonoscopy-what-you-need-to-know#1

https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/colonoscopy

https://www.healthline.com/health/colonoscopy#uses

https://www.epainassist.com/abdominal-pain/intestine/is-a-colonoscopy-painful-without-sedation

https://www.healthline.com/health/colonoscopy#risks

https://www.webmd.com/colorectal-cancer/virtual-colonoscopy#2