Grija fata de sine este un aspect esential pentru sanatatea noastra, atat cea fizica, cat si cea mintala. Ce presupune mai exact grija fata de sine, ce ne impiedica sa o punem in practica si ce beneficii ne aduce?
1. Grija fata de sine – informatii generale
2. Ce inseamna grija fata de sine?
Grija fata de sine sta la baza echilibrului si a sanatatii noastre fizice si mintale. Cu cat ne ingrijim mai mult de noi, cu atat reusim si sa ne umplem „rezervoarele” de resurse, cu care sa putem face fata factorilor stresori cu care ne confruntam.
Grja fata de sine se refera la a identifica acele nevoi ale noastre neimplinite si a ne asigura ca le implinim. Grija fata de sine este un concept individual, in sensul ca nu exista o „reteta” universala care sa functioneze la fel pentru toata lumea.
Odata ce am identificat care sunt nevoile noastre neimplinite, e important sa dezvoltam niste strategii prin care sa le implinim. Apoi pasul si mai decisiv – sa le punem in practica.
Cu cat aceste strategii sunt mai apropiate de realitatea noastra (timp disponibil, resurse financiare pe care suntem dispusi sa le investim, sunt activitati placute, nu unele care doar suna bine), cu atat avem sanse mai mari sa le punem in aplicare. De asemenea, cu cat sunt actiuni, obiceiuri, activitati care pot fi integrate usor si adaptate in programul nostru, cu atat avem sanse mai mari sa ne tinem de ele.
Un alt aspect la care sa fim atenti este legat de ce ne-ar putea impiedica in acest proces. Ce ne opreste in general sa punem in aplicare ceea ce ne propunem? Un program prea incarcat si prea putin timp liber la dispozitie? Lipsa motivatiei sau a banilor? Ce alti posibili factori? Apoi ce putem face, odata indentificati, astfel incat sa le reducem impactul?
Grija fata de sine ar fi ideal sa faca parte din rutina noastra, nu doar atunci cand traversam perioade mai incarcate sau intens stresante. Dimpotriva, punand-o in practica cat mai des, ne asiguram ca in perioadele mai grele vom avea resursele de a le depasi cu bine.
Un adult are nevoie, in medie, de 7-9 ore de somn pe noapte, ca sa functioneze bine. Somnul este la fel de important pentru functionarea noastra cum sunt alimentatia, hidratarea sau respiratia. Somnul ajuta organismul sa se refaca si creierul sa consolideze si sa reorganizeze amintirile; sa proceseze informatiile si sa functionam bine a doua zi. Privarea de somn creste somnolenta din timpul zilei, care poate sa afecteze productivitatea si performanta academica. Dar si starea noastra de bine este in stransa legatura cu cat de bine reusim sa ne odihnim.
Analizele si controalele medicale de rutina ne ajuta sa prevenim si sa depistam din timp eventuale probleme de sanatate, unele dintre ele chiar cu riscuri insemnate. Mai mult, amanarea adresarii unor probleme de sanatate poate duce la agravarea lor pana la punctul in care ar putea fi prea tarziu.
Alimentatia este un element important al unei bune functionari a corpului. Cu cat alimentatia e mai echilibrata si relatia cu mancarea e una sanatoasa, cu atat si corpul si sanatatea noastra fizica vor avea de castigat.
Mai multe informatii despre ce presupune o relatie sanatoasa cu mancarea – in acest articol.
Un stil de viata sanatos ar trebui sa includa si activitate fizica. Aceasta este si una dintre recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru imbunatatirea starii de sanatate.
Activitatea fizica ajuta la mentinerea greutatii, la dezvoltarea si mentinerea in forma a oaselor si muschilor, reduce colesterolul si hipertensiunea arteriala, precum si riscul de aparitie a numeroase afectiuni. Activitatea fizica este importanta si pentru minte si mentinerea starii de bine. Persoanele care fac miscare frecvent au in general o stare de sanatate mintala si emotionala mult mai buna, cu o rata mai mica a tulburarilor mintale decat cei mai putin activi fizic.
Exercitiile de respiratie, tehnicile de relaxare, meditatia (mindfulness) practicate cateva minute in fiecare zi ajuta la combaterea stresului.
Urmareste un film sau o emisiune preferata sau care iti place foarte mult, citeste sau fa o activitate placuta ori un hobby. Astfel de activitati te ajuta sa te deconectezi de la ceea ce se petrece in mintea ta si sa te bucuri de activitatea placuta din prezent, pentru o vreme.
Alte activitati cu efect de relaxare pot fi:
O lista cu activitati prin care te poti relaxa acasa gasesti in acest articol.
Acest concept larg poate include atat activitati de autocunoastere, dezvoltarea a relatiilor, cat si imbunatatirea cunostintelor sau aprofundarea unor abilitati (de exemplu cursuri de limbi straine, ateliere practice, practicarea unor hobby-uri).
Limitele stau la baza unei relatii sanatoase si este necesar ca ambii parteneri sa comunice aceste limite celuilalt si sa le respecte, la randul sau, pe ale partenerului.
Tot in aceasta categorie s-ar incadra sa invatam sa spunem nu lucrurilor si solicitarilor pe care nu vrem sa le facem, dar pe care ne simtim obligati, din diverse motive, sa le facem. Putem incepe prin a prioritiza ceea ce e cu adevarat important pentru noi.
Pe larg despre limite sanatoase si cum sa le stabilim – in acest articol.
Timp pentru sine inseamna un act voluntar in care iti dedici o perioada de timp doar pentru tine. Iar studiile arata cat de important este sa ne dedicam zilnic 15-20 de minute, pentru a reduce astfel stresul si burnout-ul. Atunci cand facem in mod continuu o activitate, chiar si una care ne place foarte mult, fara sa luam pauze, corpul si mintea noastra nu vor rezista pe termen lung.
Timpul pentru sine:
Ca sa functionam bine, avem nevoie de timp liber, in care sa ne deconectam si sa ne reincarcam bateriile dupa orele si zilele incarcate de la serviciu. Ori pe fondul unui dezechilibru intre munca si viata personala, atunci cand aspecte ale unui domeniu il „invadeaza” pe celalalt, ne poate fi greu sau imposibil sa mai gasim timp liber pentru noi.
Cum sa ajungem la echilibru intre cele doua zone ale vietii noastre cititi mai multe aici.
Una dintre nevoile importante pe care le avem este cea de socializare. Avem nevoie sa petrecem timp impreuna cu oamenii dragi (partenerul de viata, familia, prietenii, comunitatea), sa simtim ca avem pe cineva alaturi, sa ne simtim iubiti si apreciati, sa simtim apartenenta la un grup. La polul opus, singuratatea si izolarea pot avea efecte negative asupra starii noastre de bine.
Sedintele de psihoterapie sunt, pentru multe persoane, o forma de grija fata de sine. A apela la un specialist atunci cand te simti coplesit, cand experimentezi manifestari ale unor tulburari psihice sau cand simti ca nu mai faci fata singur unor provocari emotionale – poate face o mare diferenta pentru starea de bine.